Connect with us

INTERNAȚIONAL

VIDEO Prima confruntare Clinton-Trump | 90 de minute de replici tăioase: ”Hillary Clinton nu are vigoarea necesară”/ “După ce va călători în 112 ţări şi va negocia un acord de pace atunci să vorbească despre vigoare”. Cine a câștigat?

Published

on

Candidații la președinția Statelor Unite Hillary Clinton și Donald Trump s-au întâlnit luni seara la Universitatea Hofstra din statul New York pentru prima dezbatere din campania pentru alegerile prezidențiale din 8 noiembrie.

Într-o dezbatere care a durat 90 de minute, ambii candidați, la prima lor interacțiune în fața unei audiențe, au trebuit să își expună viziunile pe teme economice, politică externă și securitate națională, însă nu au ratat ocazia pentru a-și direcționa discursurile și spre momente de replici tăioase, acuzându-se reciproc.

”Faceți asta de 30 de ani, de ce începeți să vă gândiți la soluții abia acum?” a întrebat-o Trump pe Clinton, a cărei carieră politică se întinde pe patru decenii. Replica fostului secretar de stat nu a întârziat să apară: ”Ştiu ce trebuie făcut pentru a crea noi locuri de muncă şi a creşte exporturile care înseamnă locuri de muncă. Am fost senator şi secretar de stat, Donald”, conform Agerpres.

”Soţul tău (n.r. – Bill Clinton) a semnat NAFTA, una dintre cele mai mari nenorociri pentru producătorii americani. Vei aproba una dintre cele mai mari măriri de taxe din istorie, vei alunga companiile. Reglementările pe care vrei să le impui sunt un dezastru, le vei impune în toate domeniile”, a acuzat-o Trump pe Clinton, potrivit Digi24.

”Donald a fost printre cei care şi-au dorit criza imobiliară. A spus în 2006 că speră să se prăbuşească piaţa imobiliară, ca să poată cumpăra şi să facă bani. Ei bine, s-a prăbuşit”, a mai spus Clinton despre adversarul său în cursa prezidențială.

Declarațiile fiscale ale lui Trump vs. e-mail-urile lui Clinton

Un alt subiect sensibil și previzibil în a fi exploatat de cei doi candidați este reprezentat de atacurile reciproce cu privire la declarația de avere a lui Donald Trump și scandalurile cu privire la e-mail-urile fostului secretar de stat.

Trump a promis că își va face publice declarațiile fiscale imediat ce Clinton publică “cele peste 30.000 de e-mailuri” — un alt subiect de mare interes, după ce s-a dovedit că fostul secretar de stat a folosit un server privat pentru corespondența electronică, expunând astfel secrete de stat unor atacuri cibernetice.

Clinton a replicat adresându-se publicului, care nu are voie să intervină: “Tocmai ați văzut un nou exemplu de momeală urmată de schimbarea subiectului”

Dincolo de atacurile specifice campaniei și cursei prezidențiale, atât Clinton, cât și Trump și-au expus viziunile cu privire la cele mai importante teme care afectează și influențează evoluția societății americane și a Statelor Unite: prosperitatea și temele economice, securitatea națională și politica externă.

Teme economice

”Reducerile mele de taxe sunt cele mai mari de la Ronald Reagan încoace, sunt foarte mândru de ele”, a promis Trump cu privire la stimularea economiei americane.

În replica sa pe teme economice, Clinton a afirmat că “nu așa vom crește economia” și că programul lui Trump este de fapt “cea mai extermă versiune”: de reducerile de taxe ar urma să beneficieze câteva procente dintre americani, cei mai bogați.  ”Vreau să investesc în voi. Vreau să investesc în viitor”, a mai spus fosta Primă Doamnă.

Politică externă: gruparea Stat Islamic și terorism

Trump a ironizat-o pe Clinton fiindcă a postat pe internet modul în care ar urma să lupte cu gruparea jihadistă Stat Islamic, dacă va fi aleasă. Aceasta i-a replicat că ea “măcar are un plan”.

”Am un plan pentru a învinge ISIS, inclusiv în războiul de propagandă online rebuie să intensificăm raidurile aeriene împotriva ISIS. Sperăm ca într-un an să împingem ISIS în afara Irakului. Prioritatea mea este eliminarea lui Abu Bakr al-Baghdadi, liderul Statului Islamic”, a declarat ea, potrivit Gândul.info.

Atunci, Trump a specificat că ”trebuie să convingem NATO să intre în Orientul Mijlociu cu noi, alături de ţările din regiune şi trebuie să distrugem ISIS. Şi trebuie să o facem repede”. Acesta a continuat în stilul său caracteristic, insistând asupra ideii că țările aliate sunt datoare SUA: Trebuie să înţeleagă că sunt un om de afaceri, iar ţările aliate SUA nu şi-au achitat contribuţiile. NATO ar trebui să lupte mai mult împotriva terorismului”.

Atacuri cibernetice

În ceea ce privește spargerea listelor de e-mail ale Partidului Democrat din SUA, cu puțin timp înainte ca democrații să își nominalizeze candidatul la președinție, Clinton l-a acuzat pe Trump că este inacceptabil ca acesta să-l invite pe Vladimir Putin să atace cibernetic Statele Unite. ”Este inacceptabil. Donald Trump nu este potrivit să fie comandantul-şef”.

‘Nu este nicio dovadă că Rusia a fost în spatele atacului cibernetic (n.r. asupra Partidului Democrat). Putea să fie la fel de bine China sau o persoană de 180 de kilograme care stătea în pat”, a replicat magnatul republican.

Folosirea rasismului ca temă de campanie: certificatul de naștere al lui Barack Obama

Trump și-a reluat afirmația controversată că zvonurile privind locul nașterii președintelui Barack Obama ar fi pornit de la stafful de campanie al lui Clinton, în timpul alegerilor prezidențiale din 2008. Trump a fost multă vreme un exponent vehement al teoriei că Obama nu este american din naștere — ceea ce potrivit Constituției Statelor Unite nu i-ar fi permis să fie președinte — și a repetat că a făcut un serviciu țării obligându-l pe actualul șef al statului să își facă public certificatul de naștere.

”Toată lumea ar trebui să fie respectată de lege, dar să şi respecte legea. Este păcat că Donald Trump construieşte o imagine negativă a comunităţii afro-americane din SUA”, l-a criticat Clinton, potrivit New York Times.

”Barack Obama este un om de mare demnitate și pot să vă spun cât de mult l-a afectat (n.r.- subiectul privind locul nașterii sale)”, l-a apărat Hillary Clinton pe fostul ei adversar din 2008.

Replici tăioase și la final

Candidatul republican a vrut să arate că fosta Primă Doamnă nu poate fi președinte al SUA pentru ca îi lipsesc puterea și vigoarea.

”Hillary Clinton nu are o înfăţişare prezidenţială. Nu are vigoarea necesară. Am spus că nu are puterea necesară. Cred în continuare acest lucru. Să fii preşedintele acestei ţări, trebuie să ai o putere enormă”, a spus Trump.

 ”De îndată ce va călători în 112 ţări şi va negocia un acord de pace, un acord de încetare a focului, eliberarea a disidenţilor şi chiar va sta 11 ore să depună mărturie în faţa unui comisii din Congres, atunci ar putea să vorbească despre vigoare”, i-a replicat Hillary Clinton, făcând referire la mandatul său de Secretar de stat.

Cine a câștigat dezbaterea?

Specialiştii, dar şi mai multe sondaje efectuate după dezbatere, arată că prima dezbatere prezidențială a fost tranşată de Hillary Clinton (62%).

În general, dezbaterea a fost marcată de atacuri la persoană, iar cei doi candidaţi au vorbit de multe ori unul peste altul. Per total, Donald Trump a vorbit puţin mai mult decât Hillary Clinton.

Aceasta a fost cea mai urmărită dezbatere din istorie, cu 100 de milioane de telespectatori. Până la alegerile din 8 noiembrie, vor mai avea loc două dezbateri între cei doi candidaţi.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Published

on

© NATO/ Flickr

În contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și care afectează Europa, cursa pentru funcţia de viitor secretar general al NATO a reînceput. Într-un amplu material publicat luni, publicația Politico Europe analizează potențialele nume care l-ar putea înlocui pe actualul secretar general, Jens Stoltenberg, aflat în această funcție din 1 octombrie 2014 și cu mandate prelungite succesiv până în prezent.

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire. Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.

Următorul summit al NATO va avea loc în perioada 11-12 iulie 2023, la Vilnius, în Lituania, pe flancul estic, iar atunci va trebui luată o decizie, actualul mandat al lui Stoltenberg fiind scadent la 30 septembrie 2023.

Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Războiul lansat de Rusia complică mult decizia, ce presupune consens între liderii celor 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice (…) iar aliații ar putea rămâne fideli lui Stoltenberg“, debutează materialul realizat de Politico Europe.

Viitorul secretar general trebuie să asigure un echilibru între încurajarea furnizării de arme Ucrainei de către ţările membre şi consolidarea propriei apărări a Alianței Nord-Atlantice, totul simultan cu rămânerea oficială în afara conflictului. Puţini se califică pentru acest rol extrem de sensibil.

Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Trei scenarii

“Sentimentul general este acela că e nevoie de aer proaspăt”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt.

Întrucât toţi secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbaţi, există o presiune ca de această dată să fie desemnată o femeie. ”Este timpul pentru o femeie secretar general. Dacă bărbaţii încearcă să-şi păstreze funcţiile pentru totdeauna, reprezentarea corectă a femeilor nu va avea niciodată vreo şansă”, a spus un înalt diplomat NATO

Unii văd candidaţi din Europa de Est drept potriviţi în mod special. Ţările din regiune sunt pe primele locuri la creşterea cheltuielilor militare şi în demersurile pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi consolideze apărarea.

Unele capitale occidentale, totuşi, nu ar sprijini astfel de candidaţi în prezent, considerând estul Alianţei – şi ţările baltice în special – drept prea belicos într-o perioadă când în apropiere este dezlănţuit războiul.

Un diplomat european a rezumat situaţia actuală, incluzând numele vehiculate în trei paliere, în funcţie de intensitatea zvonurilor.

O prelungire a mandatului lui Jens Stoltenberg este opţiunea menţionată cel mai des. Al doilea palier îi include pe premierul olandez Mark Rutte, premierul eston Kaja Kallas şi ministrul apărării britanic Ben Wallace. Al treilea grup, al celor mai puţin frecvent menţionate nume, este format din şefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte, preşedinta slovacă Zuzana Caputova şi preşedinta actuală a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (Germania). Un alt nume posibil în cursă este Klaus Iohannis, preşedintele României. Dar el ar putea întâmpina opoziţie din partea celor care ar prefera o femeie drept candidat, notează Politico Europe. Alte femei politician ale căror nume au apărut pe lista posibililor candidaţi sunt vicepremierul canadian Chrystia Freeland şi şefa diplomaţiei canadiene Melanie Joly. Totuşi, întrucât Alianţa se concentrează pe sporirea apărării sale, cheltuielile reduse alocate de Ottawa pentru apărare şi statutul non-european al Canadei fac improbabil ca un canadian să obţină funcţia.

Cum se poziționează cei vehiculați?

Jens Stoltenberg este perceput ca o oficialitate ce îşi poate păstra sângele rece – şi respecta scenariul – în cele mai grave crize. ”Stoltenberg vrea să rămână”, a afirmat un diplomat aliat de rang înalt.

Dar a-i oferi lui Stoltenberg o scurtă prelungire a mandatului ar putea face ca o viitoare decizie de înlocuire să se bată cap în cap cu competiţia pentru funcţiile de conducere din UE în 2024, ca să nu mai vorbim de viitoarele alegeri prezidenţiale din SUA – un scenariu pe care unii aliaţi ar prefera să îl evite, consemnează Politico Europe.

Un purtător de cuvânt al NATO a refuzat să comenteze despre aspiraţiile lui Stoltenberg. Întrebat în decembrie despre această chestiune, actualul secretar general al NATO a declarat pentru BBC: ”Mă concentrez pe responsabilităţile mele. Nu speculez în legătură cu ce se va întâmpla după mandatul meu”.

Însăşi şefa guvernului estonian Kaja Kallas a minimalizat aşteptările, declarând în noiembrie presei din ţara sa că ‘probabilitatea de a fi făcută o asemenea ofertă este extrem de redusă”.

Pe de altă parte, ministrul apărării britanic Ben Wallace, un personaj extrem de respectat, a declarat în trecut că postul de secretar general al NATO ar fi un ”job plăcut”. Totuşi, numeroase capitale, în special Parisul, sunt de aşteptat să aibă obiecţii faţă de un nume de la Londra şi insistă pentru un candidat din Uniunea Europeană.

Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este un alt secretar general al NATO din Regatul Ţărilor de Jos. Politicienii olandezi sunt în mod tradiţional o alegere populară pentru această funcţie, deţinând postul timp de trei mandate ce au acoperit 21 de ani în ultimele şase decenii.

Întrebat despre aceste speculaţii, Rutte a spus că vrea să ”părăsească politica total şi să facă ceva complet diferit”.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru al apărării german, ar putea obţine sprijin din capitalele occidentale care sunt reticente faţă de perspectiva unui lider al NATO provenit din flancul estic, dar este neclar dacă ea este interesată de funcţie.  ”Niciodată nu comentăm despre asemenea speculaţii”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

Deși reputația sa în cercurile de securitate este mixtă, von der Leyen este văzută ca un posibil candidat puternic, indiferent de situație – dacă momentul se aliniază și nu obține un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene.

Acesta este mai mult un coş cu nume la care se gândeşte oricine. Presupunerea mea: Stoltenberg”, a spus un alt diplomat european.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit-o marți, la Chișinău, pe șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, după ce aceasta din urmă a poposit inițial în Ucraina, anunță MOLDPRES şi Radio Chişinău, citate de Agerpres.

”Este prima vizită a unui șef al Guvernului danez în Republica Moldova și sunt sigură că această întâlnire va da un nou impuls relațiilor bilaterale și va consolida cooperarea noastră în contextul integrării europene a țării”, a spus Maia Sandu, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Președinta Republicii Moldova a făcut trimitere la consecințele războiului din Ucraina și la criza energetică și a punctat că aderarea la Uniunea Europeană va ancora Republica Moldova într-o comunitate în care oamenii trăiesc în pace şi prosperitate, transmite Radio Chişinău.

Sandu a subliniat că un stat democratic ”nu poate rezista singur în regiunea noastră dominată de război şi de interesele Rusiei”, precizând că Moldova poate supravieţui aici ca o ţară democratică, doar aderând la Uniunea Europeană. Şefa statului a mai spus că vizita premierului danez va da un impuls nou colaborării dintre cele două ţări.

Amintim că la sfârșitul lunii martie a anului trecut, Parlamentul European și-a dat acordul ca UE să furnizeze Republicii Moldova 150 de milioane de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru a acoperi o parte din nevoile sale de finanțare externă.

Pentru ca banii să fie plătiți, Republica Moldova trebuie să demonstreze progrese semnificative în punerea în aplicare a unui program macroeconomic instituit de Fondul Monetar Internațional (FMI).

De asemenea, trebuie să pună în aplicare măsuri de politică suplimentare care să fie semnate împreună cu UE pentru a recupera, printre altele, activele pierdute în urma fraudei bancare din 2014, pentru a reforma gestionarea finanțelor publice, sectorul justiției, achizițiile publice și pentru a îmbunătăți drepturile lucrătorilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

FMI ajustează pozitiv previziunile privind creșterea economică globală în 2023

Published

on

© IMF Photo/Cory Hancock

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a prezentat marţi o perspectivă mai favorabilă în cel mai recent raport World Economic Outlook (WEO), estimând că anul acesta economia mondială se va aprecia ușor, inflaţia va încetini, iar economiile europene au arătat o reziliență mai mare decât se preconiza.

Potrivit raportului, se preconizează că ritmul de creștere la nivel mondial va scădea de la un nivel estimat de 3,4% în 2022 la 2,9% în 2023, apoi va crește la 3,1% în 2024. Prognoza pentru 2023 este cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât cea preconizată în Perspectivele Economice Mondiale (WEO) din octombrie 2022, dar sub media istorică (2000-19) de 3,8 %.

Europa emergentă şi în curs de dezvoltare, unde este inclusă şi România, ar urma să înregistreze o creştere de 1,5% în 2023 şi de 2,6%, faţă de prognoza din octombrie, ce indica un avans de 0,6% în acest an şi de 2,5% anul viitor.

Pe de altă parte, creșterea ratelor băncilor centrale pentru a combate inflația și efectele războiului Rusiei în Ucraina continuă să afecteze activitatea economică, iar răspândirea rapidă a COVID-19 în China a atenuat creșterea în 2022, însă valul recent de relaxări a deschis calea unei redresări mai rapide decât era prevăzut. De asemenea, se preconizează că inflația mondială va scădea de la 8,8 % în 2022 la 6,6 % în 2023 și la 4,3 % în 2024, fiind totuși peste nivelurile de dinaintea pandemiei (2017-19) de aproximativ 3,5 %.

FMI mai arată că balanța riscurilor rămâne înclinată în sens descendent, riscurile nefavorabile temperându-se de la ultimele previziuni din octombrie 2022. Pe partea pozitivă, un impuls mai puternic din partea cererii acumulate în numeroase economii sau o scădere mai rapidă a inflației sunt plauzibile.

În ceea ce privește aspectele negative, FMI avertizează că rezultatele grave în materie de sănătate din China ar putea frâna redresarea, războiul Rusiei din Ucraina ar putea escalada, iar costurile de finanțare mai stricte la nivel mondial ar putea agrava dificultățile legate de datorii. De asemenea, piețele financiare ar putea să modifice brusc prețurile ca răspuns la veștile nefavorabile privind inflația, în timp ce fragmentarea geopolitică suplimentară ar putea împiedica progresul economic.

În acest context, FMI subliniază că, în majoritatea economiilor, pe fondul crizei costului vieții, prioritatea rămâne realizarea unei dezinflații susținute. Având în vedere că înăsprirea condițiilor monetare și scăderea creșterii ar putea afecta stabilitatea financiară și a datoriei, este necesar să se utilizeze instrumente macroprudențiale și să se consolideze cadrele de restructurare a datoriilor. 

În plus, sprijinul fiscal ar trebui să fie mai bine direcționat către cei mai afectați de prețurile ridicate la alimente și energie, iar măsurile de relaxare fiscală pe scară largă ar trebui să fie retrase.

Totodată, accelerarea vaccinării împotriva COVID-19 în China ar proteja redresarea, cu efecte transfrontaliere pozitive. 

În cele din urmă, FMI punctează că o cooperare multilaterală mai puternică este esențială pentru a păstra câștigurile sistemului multilateral bazat pe norme și pentru a atenua schimbările climatice prin limitarea emisiilor și creșterea investițiilor ecologice.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA11 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

GENERAL12 hours ago

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

ROMÂNIA12 hours ago

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Un război comercial UE-SUA ar veni în cel mai prost moment posibil, dar ”UE trebuie să rămână atractivă pentru investițiile în energia verde”

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.13 hours ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu13 hours ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA14 hours ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA14 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO4 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending