Connect with us

U.E.

Viitorul Politicii de Coeziune. Comisia Europeană propune trei scenarii și tăieri ale bugetului cu până la 124 de miliarde de euro

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat astăzi planurile executivului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), abordând și problematica finațării prin intermediul fondurilor de coeziune. Astfel, Comisia a propus trei scenarii pentru perioada post 2020. 

”Cred că trebuie să se facă niște reduceri în domeniul politicii agricole comune și în domeniul politicii de coeziune dacă vrem să respectăm toate prioritățile noi pe care ni le-am propus”, a anunțat președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în cadrul unei conferințe de presă susținute la Bruxelles

Documentul reflectă contribuția executivului european la summitul informal al liderilor UE din 23 februarie, în care șefii de stat sau de guvern vor adopta orientări privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, summit la care România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis. 
Scenariul unu prevedere menținerea sprijinului pentru toate statele membre și regiunile din întreaga Europă, astfel încât să fie menținută atenția asupra investițiilor în domenii precum inovare, schimbare climatică, transformare industrială, sporirea abilităților și educație.

În ultimii 7 ani au fost investiți 370 de miliarde euro prin Politica de Coeziune, ceea ce însumează aproximativ 35% din totalul bugetului european.

Cel de-al doilea scenariu privind Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European prevede sistarea sprijinului pentru cele mai dezvoltate regiuni din anumite state precum Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța continentală, Germania, Irlanda, Suedia, Olanda și anumite regiuni din Italia și Spania.România nu va fi afectată de acest scenariu. Dacă ar urma să fie pus în aplicare, bugetul fondurilor de coeziune s-ar diminua cu 95 de miliarde euro, adică 8,7% din bugetul total al Uniunii.

Citiți și 

Bugetul UE post-2020. Jean-Claude Juncker: Trebuie să se facă niște reduceri ale fondurilor de coeziune

Bugetul UE. Fondurile Politicii Agricole Comune ar putea fi reduse cu până la 120 de miliarde de euro. Scenariile propuse de Comisia Europeană

Limitarea sprijinului financiar este cel de-al treilea scenariu propus de Comisia Europeană. Astfel, fondurile de coeziune vor fi acordate cu precădere statelor din Europa de Centrală și de Est, statelor baltice, Greciei și Portugaliei.

Ar fi salvate astfel 124 de miliarde de euro (11% din total), bani care ar putea fi redirecționați către alte sectoare.

România este al doilea cel mai mare beneficiar al fondurilor europene, urmându-i Poloniei.

România  alocă 15 miliarde euro la bugetul UE și primește de la Uniunea Europeană 43 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) reprezintă aproximativ 31 de miliarde din această sumă, restul venind din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Banii din FESI sunt alocați pentru 9 programe naționale și reprezintă o alocare medie de 1548 euro/persoană.

De altfel, România alături de alte șapte state din Europa Centrală și de Est au decis recent să-şi suplimenteze sumele alocate bugetului european în viitorul cadru financiar multianual al UE, pentru a contribui astfel la acoperirea golului creat de Brexit viitorul buget.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj, care cuprinde și ”Floreștiul, unde va fi și spitalul regional, de care vor beneficia toți locuitorii Ardealului.”

Prezentă în emisiunea ”Actual Regional – Acasă în Europa” de la TVR Cluj, fostul comisar european pentru politică regională în perioada 2014-20219 a ținut să-l felicite pe primarul Emil Boc, punctând că ”fondurile europene nu au culoare politică.”

”Eu îl felicit pe domnul primar Emil Boc. Metroul are sens cu atât mai mult cu cât cuprinde și Floreștiul, unde va fi și Spitalul Regional, de care vor beneficia toți locuitorii Ardealului. Această linie de transport, așa cum văd că e proiectată, dorește să facă legătura și cu cei de la Zalău, și cu cei de la Baia Mare, astfel încât aceștia să aibă acces mai ușor atât pentru a ajunge în oraș, cât și la Spitalul Regional, care sper că se va construi cât mai curând. Cel mai important este, însă, ritmul în care se vor face aceste proiecte. Depinde dacă vom beneficia noi de ele, sau nepoții noștri, sau nepoții nepoților noștri”, a subliniat Corina Crețu.

Aceasta i-a încurajat ”pe toți primarii și administrațiile locale să atragă și să folosească acești bani.”

”Privit de la Bruxelles, proiectul metroului de la Cluj e un lucru rar pentru România, care de obicei rămâne blocată în proiecte mici, pe termen scurt”, a mai precizat europarlamentarul român.

Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat în ședința extraordinară din 22 noiembrie proiectul privind Studiului de fezabilitate (documentația tehnică și indicatorii tehnico-economici) pentru obiectivul de investiții ”Tren metropolitan Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonțida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de Metrou și Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea și a studiilor conexe viitoarelor obiective de investiții” – componenta investițională Magistrala I de Metrou.

Opțiunea de traseu recomandată prin acest studiu este: Florești – Piața Unirii – Piața Mărăști – Muncii / Europa Unită – Depou Sopor. Traseul va avea o lungime de 21,03 km și va dispune de 19 stații.

Investiția totală este de 2,1 miliarde de euro, iar durata de realizare va fi de 128 de luni.

Finanțarea obiectivului va fi realizată din diverse surse: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fonduri nerambursabile din Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM), Programul Operațional Transporturi (POT) 2021-2027, alocări de la bugetele naționale și locale, dar și alte surse de finanțare identificate pe parcurs.

 

Continue Reading

U.E.

Emmanuel Macron și Papa Francisc au discutat despre ”perspectivele apropiatei președinții franceze” a Consiliului Uniunii Europene

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Emmanuel Macron și Papa Francisc au avut un ”schimb de vederi despre perspectivele apropiatei președinții franceze a Uniunii Europene”, prilejuit de vizita președintelui francez în Italia pentru a semna ”Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană prin care cele două țări speră să devină noul pol de putere în Uniunea Europeană în epoca post-Merkel.

Potrivit unui comunicat al Vaticanului, Macron și Papa Francisc au abordat, de asemenea, ”unele chestiuni de relevanță internațională, printre care ocrotirea mediului în lumina rezultatelor recentului summit COP26 de la Glasgow”.

Cei doi au evidențiat ”bunele raporturi bilaterale”, de la restabilirea cărora s-a marcat recent împlinirea a o sută de ani.

La tradiționalul schimb de daruri, Papa Francisc i-a oferit oaspetelui său o pictură în ceramică reprezentând bazilica Sfântul Petru cu vedere din Grădinile Vaticanului, volume cu documentele papale, Mesajul pentru Ziua Mondială a Păcii din anul curent, Documentul despre fraternitatea umană și o carte despre ”Statio Orbis” din 27 martie 2020, când papa Francisc s-a rugat în Piața San Pietro pentru a cere ajutorul lui Dumnezeu asupra omenirii încercate de actuala pandemie.

La rândul său, președintele Macron i-a oferit papei Francisc două biografii despre Ignațiu de Loyola, fondatorul ordinului iezuit.

Președinția franceză a Consiliului UE, care va preluat atribuțiile de la Slovenia la 1 ianuarie 2022, promite ”să se bată pentru o Europă” puternică în lume, care să rivalizeze cu China și Statele Unite, detaliind încă de acum unele dintre obiectivele sale.

Astfel, printre obiectivele sale se numără reconstruirea ”unui tratat de pace și prietenie cu Africa” pentru prevenirea migrației, dar și o reformă a sistemului de azil european.

În egală măsură, Franța și-a exprimat dorința să lucreze împreună cu România la o ”agendă europeană comună” în cele șase luni în care va asigura președinția semestrială a Consiliului, ce va organiza un summit european al apărării.

Se așteaptă ca Parisul să aibă ”inițiative concrete” pentru promovarea diversității lingvistice, în contextul ieșirii Regatul Unit din Uniunea Europeană și nemulțumirilor față de faptul că  versiunea limbii engleze utilizate la Bruxelles a devenit un soi de limbă ”Globish” (n.r. termen comercial ce reprezintă un amestec între cuvintele ”global” și ”engleză”, inventat de omul de afaceri francez Jean-Paul Nerrière la mijlocul anilor ’90 ce desemnează o versiune simplificată a englezei anglo-americane), plină de excentricități non-native.

Așadar, Franța promite încă de pe acum că va acționa ca un mediator onest și neutru și că alegerile prezidențiale nu vor umbri agenda UE. 

 

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Autoritățile locale au o capacitate mult mai mare pentru a gestiona fondurile UE destinate spitalelor regionale. Trebuie analizat dacă mai e fezabil ca Ministerul Sănătății să rămână beneficiar

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu apreciază că autoritățile locale au o capacitate mult mai mare în a gestiona fondurile europene destinate spitalelor regionale.

Prezentă în emisiunea ”Actual Regional – Acasă în Europa” de la TVR Cluj, Corina Crețu a lansat un apel către autoritățile locale din Cluj, Iași și Craiova, care acum pot solicita ca aceste fonduri să treacă în administrarea lor directă, fie către Primării, fie către Consiliile Județene.

”Când am fost comisar european, am primit o solicitare din partea administrațiilor de la Cluj, Iași și Craiova de a accepta ca aceste spitale să fie construite de către autoritățile locale. Le-am răspuns că această decizie nu e a Comisiei Europene, ci a Guvernului României, care trebuie să modifice beneficiarii: în loc de Ministerul Sănătății, să prevadă Consiliile Județene sau Primăriile. Atunci, acea solicitare nu era posibilă din cauza regulamentelor” a precizat Corina Crețu, care a semnat, în 2015, din calitatea mai sus amintită realizarea celor 3 spitale regionale, Cluj, Iași şi Craiova.

Acesta a reamintit că din 2019 toate documentațiile necesare pentru cele trei spitale regionale, inclusiv finanțările aferente, sunt aprobate.

”Autoritățile locale au o capacitate mult mai mare de a demara construcția celor trei Spitale Regionale și invit acest Guvern să facă o analiză în ce măsură e fezabil ca Ministerul Sănătății să rămână beneficiar. Reamintesc că, din 2019, toate documentațiile necesare pentru cele trei Spitale Regionale, inclusiv finanțările aferente, sunt aprobate. Mi-e foarte greu să înțeleg de ce nu au demarat licitațiile și construcția propriu-zisă, pierzându-se deja ani buni din procesul de construcție”, și-a arătat surprinderea europarlamentarul.

Guvernul României a aprobat la mijlocul lunii octombrie Memorandumul privind negocierea contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, în valoare de 305 milioane de euro, pentru susținerea obiectivului de investiții Spitalul Regional de Urgență Cluj.

Acest împrumut se adaugă celor 480 de milioane de euro, tot de la Banca Europeană de Investiții, destinate construirii spitalelor regionale Cluj și Craiova, a căror contractare a fost aprobată de Guvern la finalul lunii mai.

Valoarea proiectului de investiții prevăzut de Spitalul Regional de Urgență Cluj este de 539,6 milioane euro, din care 454 milioane euro reprezintă costul net.

Citiți și:
România și Comisia Europeană au semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Cluj. Investiția de 500 de milioane de euro va fi realizată prin fonduri europene
Cluj: România primește de la Comisia Europeană 47 milioane de euro pentru construirea unui spital de urgență care va deservi regiunea NV

Spitalul va aparține unei rețele de spitale regionale de urgență menite să îmbunătățească sistemul de sănătate al României și să asigure o abordare multidisciplinară pentru tratarea cazurilor complexe. Mai mult, acest proiect va crește accesul la servicii medicale pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale sau sărace. Acesta va ajuta la asigurarea diagnosticului și tratamentului precoce și, prin urmare, va ajuta la reducerea ratei de deces și a dizabilităților pe termen lung.

Astfel, unitatea sanitară va avea șapte etaje (inclusiv subsolul, parterul și 5 etaje superioare) și 849 de paturi. Obiectivul va beneficia de un heliport și de o parcare subterană independentă (cu două etaje), care adaugă un subsol suplimentar la întreaga construcție. Suprafața totală construită a spitalului va fi de aproximativ 151,891 m2, iar amprenta clădirii este de 27.340 m2.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA7 hours ago

Viktor Orban l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru învestirea în funcția de prim-ministru. Premierul ungar și-a exprimat convingerea că cele două țări își vor aprofunda relațiile și vor consolida dialogul

Corina Crețu9 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

U.E.10 hours ago

Emmanuel Macron și Papa Francisc au discutat despre ”perspectivele apropiatei președinții franceze” a Consiliului Uniunii Europene

NATO10 hours ago

Secretarul general al NATO avertizează Rusia: Va trebui ”să plătească prețul dacă recurge la forță împotriva Ucrainei”

Corina Crețu11 hours ago

Corina Crețu: Autoritățile locale au o capacitate mult mai mare pentru a gestiona fondurile UE destinate spitalelor regionale. Trebuie analizat dacă mai e fezabil ca Ministerul Sănătății să rămână beneficiar

ROMÂNIA13 hours ago

România a semnat acordul cu Comisia Europeană pentru a primi împrumutul de 15 miliarde de euro din PNRR, în valoare de 29,2 miliarde de euro

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu îi îndeamnă pe ”fermierii români să aplice eco-schemele” din cadrul PAC: Nerespectarea acestora ar duce la pierderea a circa 475 de milioane de euro pe an

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, discuție telefonică cu prim-ministrul Republicii Moldova. Cei doi au convenit asupra necesității unei întâlniri în perioada imediat următoare

INTERNAȚIONAL1 day ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța2 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ2 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ3 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA3 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending