Viitorul UE, o necunoscuta pentru romani. Strategia UE 2020, cele mai multe non-raspunsuri din UE

Romanii, optimistii Europei, raman la coada clasamentului privind gradul de informare despre UE. O noua dovada este ultimul barometru de opinie dat publicitatii de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania.

Dintre obiectivele strategiei de dezvoltare Europa 2020, cel care întruneşte din partea românilor cele mai multe opţiuni (70%) în privinţa posibilitităţii de realizare până în 2020, este cel referitor la faptul că 75% din populaţia înregistrată în categoria de vârstă 20-64 de ani ar trebui să fie angajată. Chiar dacă are un nivel uşor mai redus de încredere, acest obiectiv este pe primul loc şi la nivelul întregii Uniuni Europene, la egalitate însă cu creşterea eficienţei energetice (59%).

Referitor la iniţiativele pentru îmbunătăţirea performanţei economiei europene, cea mai potrivită iniţiativă în concepţia românilor este îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi pregătire profesională (47%), urmată de îmbunătăţirea condiţiilor pentru înfiinţarea unei întreprinderi (32%), ambele aspecte fiind aproape similare ca importanţă pentru toţi europenii.

De menţionat că importanţa acordată investiţiilor în transport (24%) este mult peste media la nivelul Uniunii Europene (10%), probabil datorită deficitului de dezvoltare existent în acest domeniu. O altă diferenţă, de această dată în celălalt sens, se referă la importanţa acordată sporirii disciplinei bugetare, doar 19% dintre români preferînd această iniţiativă, spre deosebire de 35% dintre europeni.

Semnificativ este faptul că dintre toate statele Uniunii Europene, România înregistrează cel mai mare număr de non-răspunsuri la această întrebare, ceea ce denotă un nivel mai redus de informare în legătură cu acestă tematică.

Televizorul si Internetul, principalele surse de informare despre UE

Canalul media utilizat cu cea mai mare frecvenţă de către români este televiziunea, 85% dintre respondenţi declarînd că se uită la televizor în fiecare zi sau aproape în fiecare zi, un procent similar fiind înregistrat şi pe ansamblul Uniunii Europene. Celelate mijloace de comunicare sunt însă mai puţin utilizate decât în Uniunea Europeană. Astfel, radioul obţine 32 de procente pentru utilizarea zilnică, presa scrisă 16%, iar Internetul 30%, mai puţin cu 24%, 16% şi respectiv 15% decât media europeană. În ceea ce priveşte Internetul, dacă se iau în considerare doar marile oraşe, utilizarea zilnică se ridică la 54%, adică acelaşi grad de utilizare ca în ansamblul UE.

Doar aproximativ 1 din 4 români se consideră bine informat în legătură cu problemele europene. Prima sursă de ştiri despre problemele politice europene este televizorul (81%), urmat de Internet cu 8%. Televizorul este considerat şi pe ansamblul Uniunii Europene ca primă sursă de informare (61%), urmat de presa scrisă (14%). Aceasta din urmă este aleasă, în România, ca primă sursă de doar 2% din populaţie. Atunci când caută informaţii despre politicile şi instituţiile UE, românii folosesc ca surse televizorul (55%), Internetul (23%), radioul (21%), discuţiile cu rude sau prieteni (20%) şi de abia apoi (pe locul 5) ziarele cotidiene (13%). Rolul de informare scăzut acordat presei scrise este întâlnit în doar câteva alte ţări europene, cum ar fi Letonia (15%), Lituania (17%) sau Polonia (16%), în timp ce media relevantă înregistrată la nivelul Uniunii Europene este de 32%.

Aproximativ o treime dintre români consideră că televiziunea, ca principală sursă de informare, vorbeşte atât cât trebuie despre afacerile europene, iar aproximativ 1 din 2 români consideră că Uniunea este prezentată în mod obiectiv.

Detalii mai jos

Pentru România, datele au fost culese între 11.11.2010 şi 01.12.2010 pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1001 persoane de 15 ani şi peste. Marja de eroare a eşantionului este de +/- 3,1% pentru un nivel de încredere de 95%.

Sondajul EB 74 a fost realizat sub coordonarea TNS Opinion&Social, la cererea Comisiei Europene. Datele au fost culese în cele 27 de state membre ale UE, cele trei ţări candidate -Croaţia, Turcia şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia -, plus Comunitatea Cipriotă Turcă.

Anul 2010  nu aduce pentru români îmbunătăţiri majore de percepţie în ce priveşte aspectele vieţii direct afectate de criza economică, în condiţiile în care prima parte a anului a fost marcată de o acutizare a problemelor economiei interne, dintre care amintim recesiunea economică care a determinat reducerea salariilor, creşterea şomajului şi, nu în ultimul rând, creşterea inflaţiei. Dacă o privire comparativă la nivelul Uniunii Europene evidenţează că există ţări în care opinia populară percepe semne ale revenirii economice, România rămâne unul dintre puţinele state membre în care opiniile cu privire la semnele depăşirii crizei economice rămîn mai degrabă pesimiste.

Gradul de satisfacţie referitor la viaţa în general

Doar aproximativ jumătate dintre români declară că sunt mulţumiţi de viaţa lor. Nivelul de satisfacţie este aproximativ similar cu cel din toamna anului 2009 (47%), însă reprezintă o creştere semnificativă comparativ cu primavara lui 2010, când acest indicator înregistrase o scădere de peste 10 procente (până la 36%), acesta fiind cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Contextul acestei scăderi era datorat anunţării măsurilor guvernamentale anti-criză, printre care şi reducerea salariilor bugetarilor.

Harta nr.1: Gradul de satisfacţie în ceea ce priveşte viaţa în general

Comparativ, media la nivelul întregii Uniuni Europene este de 78%, cele mai ridicate valori fiind înregistrate în ţările nordice. În cazul noilor state membre, valorile sunt mai mici, lucru dovedit şi de media de 65% înregistrată în acestea.

Nivelul de satisfacţie cu viaţa proprie variază în functie de gradul de urbanizare, ponderea românilor mulţumiţi cu propria situaţie din mediul rural (39%) fiind considerabil mai mică decît cea a românilor mulţumiţi din marile oraşe (54%). Diferenţe se regăsesc şi în funcţie de regiune, regiunile Nord-Est si Sud-Vest înregistrând nivele mai reduse de satisfacţie, iar regiunile Nord-Vest şi Centru nivele mai ridicate. Nivelul de satisfacţie variază de asemenea şi în funcţie de vârstă, doua treimi dintre tineri declarîndu-se mulţumiţi cu propria viaţă, în timp ce în rândul populaţiei vârstnice ponderea mulţumiţilor se reduce la o treime. Tendinţa de variaţie în funcţie de vârstă este similară şi la nivelul Uniunii

Aprecierea situaţiei economice actuale

Aprecierea negativă privind situaţiei economiei româneşti s-a accentuat pe parcursul anului 2010, procentul celor care o consideră ca fiind destul de proastă sau foarte proastă crescând de la 90% în primăvară, la 94% în toamna anului 2010. Aprecieri mai degrabă negative faţă de starea economică internă se regăsesc în cele mai multe dintre statele membre ale Uniunii Europene, media celor care apreciază ca proastă această situaţie fiind de 70%. Dintre ţările în care predomină abordarea negativă, există însă câteva în care se observă o ameliorare a percepţiei pe parcursul anului 2010. Astfel, procentul celor care apreciază ca bună situaţia economică a crescut în Belgia (de la 25% la 32%), Cehia (de la 10% la 17%) şi Estonia (de la 26% la 32%).

Aprecierea situaţiei prezente a economiei româneşti

Pe de altă parte, există şi câteva ţări în care percepţiile pozitive predomină. Procentul celor care apreciază ca destul de bună sau foarte bună situaţia economiei interne, este serios majoritar în Suedia (85%), Luxemburg (79%), Germania (68%), Austria şi Finlanda (ambele 61%). Cazul Germaniei marchează o shimbare de sens semnificativă faţă de primăvara anului 2010, când 62% din germani apreciau situaţia economiei ca mai degrabă proastă sau foarte proastă.

Românii sunt mai generoşi în aprecieri când vine vorba de evaluarea economiei europene. Astfel, 41% dintre români apreciază situaţia economiei europene ca bună, în timp ce la nivelul Uniunii Europene acest procent este de doar 26%. Percepţia negativă e mai importantă în ţări precum Portugalia, Grecia sau Spania, unde 88%, 86%, şi respectiv 82% dintre cetăţeni apreciază situaţia economiei europene ca mai degrabă proastă sau foarte proastă. Excepţie făcând statele membre deja menţionate, în toate celelalte se constată o îmbunătăţire a percepţiei asupra situaţiei economiei europene, Germania fiind şi de această dată ţara cu cea mai amplă schimbare de percepţie (cu o creştere de 13% a numărului celor care apreciază situaţia economiei europene ca bună).

În ceea ce priveşte aprecierea situaţiei economiei mondiale, românii sunt mai puţin generoşi, procentul celor care o evaluează ca bună fiind de doar 32%. Şi în acest caz însă, evaluarea este peste media înregistrată la nivelul Uniunii Europene (22%). De remarcat că evaluarea economiei mondiale s-a îmbunătăţit pe parcursul anului 2010 în aproape toate statele membre UE, excepţie facînd Luxemburgul şi Suedia, ţări caracterizate printr-o percepţie pozitivă a economiilor proprii. O diferenţă semnificativă în ce priveşte percepţia asupra economiei mondiale se constată între vechile state membre (UE15) şi noile state membre (NSM12), procentul celor având o apreciere pozitivă variind de la 18% (UE15) la 36% (NSM12).

Doar o treime dintre români apreciază ca bună situaţia propriului loc de muncă, în timp ce la nivelul întregii Uniuni, mai mult de jumătate dintre europeni (55%) sunt de această părere. România se situează printre ţările cu evaluare mai degrabă negativă în ce priveşte locul personal de muncă (38% dintre respondenţi având o părere proastă în acest sens), alături de Grecia (42%), Irlanda (42%) şi Spania (40%), dar peste Bulgaria şi Ungaria, unde părerile proaste despre locul de muncă predomină, cu 50% şi respectiv 56%. Evaluarea locului de muncă variază în funcţie de educaţie şi mediul de rezidenţă, persoanele cu educaţie superioră şi din mediul urban fiind mai mulţumite de propriul loc de muncă. Între gradul de satsifacţie cu viaţa în general şi cel referitor la locul de muncă există, de asemenea, o puternică legătură, 47% dintre cei mulţumiţi per ansamblu cu viaţa personală apreciind ca bună şi situaţia locului de muncă. Semnificativă este diferenţa dintre opiniile bărbaţilor şi cele ale femeilor, acestea din urmă apreciind în mai mică măsură ca bună situaţia propriului loc de muncă (28% faţă de 33%). Această diferenţă se regăseşte şi la nivelul Uniunii Europene unde doar 51% dintre femei, faţă de 58% dintre bărbaţi, apreciază ca bună situaţia propriului loc de muncă.

De o percepţie mult mai negativă beneficiază situaţia generală a locurilor de muncă. Astfel, marea majoritate a românilor (93%) consideră această situaţie ca destul de proastă sau foarte proastă. Percepţia negativă se regăseşte în aproape toate ţările Uniunii Europene, doar 19% din europeni apreciind situaţia generală a locurilor de muncă ca bună. Dacă opinia referitoare la acest subiect a rămas constantă pe parcursul anului 2010 în Romania, există ţări europene în care percepţia asupra situaţiei locurilor de muncă s-a imbunătăţit în a doua jumătate a anului trecut. Modificările de percepţie cu cea mai mare amploare s-au înregistrat în Germania şi Austria, unde numărul celor care apreciază ca bună situaţia locurilor de muncă a crescut de la 20% la 43%, respectiv de la 40% la 58%.

În ce priveşte cele mai importante probleme cu care se confruntă ţara, situaţia economică şi şomajul sunt primele identificate de români, înregistrând 50% şi, respectiv, 38% din opţiuni. Pe de altă parte, creşterea preţurilor/inflaţia este considerată cea mai importantă problemă la nivel personal (50%), în chiar mai mare măsură decât in primăvara anului 2010 (43%). Inflaţia domină topul problemelor la nivel personal în întreaga Uniune Europeană (36%), constatându-se însă o diferenţă semnificativă între vechile state membre (35%) şi cele noi (49%). De asemenea, în ţări precum Danemarca sau Suedia, şomajul este perceput ca o problemă chiar mai importantă decât inflaţia.

Care sunt cele mai importante două probleme cu care vă confruntaţi în prezent?

Situaţia economică este considerată principala problemă cu care se confruntă Uniunea Europeană pe ansamblu atât de către români (45%), cât şi de către toţi cetăţenii europeni (46%). O diferenţă semnificativă se înregistrează în acest caz între vechile şi noile state membre în ceea ce priveşte identificarea finanţelor publice ca o problemă a Uniunii. Aproximativ 22% dintre cetăţenii vechilor statelor membre identifică o finanţele publice ca o problemă importantă, in timp ce doar 17% din cetăţenii noilor state membre sunt de această părere.

Aşteptări cu privire la evoluţia în următoarele 12 luni

Optimismul românilor referitor la evoluţia vieţii în general a crescut uşor pe parcursul anului 2010. Astfel, numărul celor care cred că viaţa le va fi mai bună în următorul an a crescut de la 16% în primăvara anului 2010, la 22% în toamna aceluiaşi an. Aşteptările pozitive privind evoluţia vieţii au crescut însă în aproape toate ţările Uniunii Europene, excepţie făcînd Irlanda şi Portugalia în care asteptările pozitive au scăzut cu 8%, respectiv 7%. Merită menţionat faptul că aşteptările privind evoluţia vieţii sunt strâns corelate cu aşteptările privind situaţia economiei naţionale. Astfel, 85% dintre cei care cred că evoluţia economiei va fi pozitivă, au şi asteptări pozitive referitoare la viaţa personală, în general.

În ceea ce priveşte aşteptările privind evoluţia viitoare a situaţiei economice din ţară, românii sunt în continuare pesimişti, doar 14% anticipând o îmbunătăţire a acesteia în următoarele 12 luni. De-a lungul anului 2010 se poate constata o reducere a numărului celor care se aşteaptă la o înrăutăţire a situatiei economice, de la 61% la 44%. Cu toate acestea, România continuă să fie una dintre ţările în care speranţele în rândul populaţiei în legătură cu redresarea economică sunt printre cele mai mici.

Aşteptările pentru următoarele 12 luni privind situaţia economică a României?

În mare măsură românii sunt pesimişti şi în legătură cu evoluţia situaţiei financiare a gospodăriei proprii şi cu cea a situaţiei locurilor de muncă, doar 18 %, respectiv 12%, dintre ei fiind de părere că acestea vor evolua în bine în următoarele 12 luni. În comparaţie cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, România se plasează în rândul ţărilor cu cele mai reduse aşteptări privind îmbunătăţirea situaţiei locurilor de muncă, alături de Irlanda (10%), Grecia (6%) şi Portugalia (6%). Un nivel de optimism peste media europeană se înregistrează în general în ţările nordice. Astfel, în Suedia, Finlanda, Danemarca şi Estonia, peste o treime dintre cetăţeni se aşteaptă la o evoluţie viitoare pozitivă.

Faptul că în România impactul crizei economice asupra locurilor de muncă încă nu a atins apogeul şi că evoluţiile negative urmează de-abia să vină este recunoscut de aproximativ jumătate din populaţie. Chiar dacă este un procent mare, se observă totuşi o ameliorare a percepţiei faţă de cea înregistrată în primăvara lui 2010, când 68% dintre români erau de această părere.

Impactul crizei asupra locurilor de muncă a atins apogeul

Analizînd ţările europene din punct de vedere al momentului aderării la Uniune, se observă o diferenţă de ansamblu între părerea generală la nivelul Uniunii Europeane (UE27) şi părerea cetăţenilor din noile state membre (NSM12). Dacă 23% dintre europeni anticipează o evoluţie pozitivă a locurilor de muncă, doar 17 % dintre cetăţenii noilor statelor membre cred într-o astfel de evolutie.

Credeţi că următoarele 12 luni vor fi mai bune, mai proaste sau la fel, în ceea ce priveşte …

Diferenţele de percepţie în legătură cu evoluţia în următoarele 12 luni variază în funcţie de vârstă, tinerii fiind în general mai puţin pesimişti decît persoanele în vârstă. Astfel, 37% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani se aşteptă la o înrăutăţire a situaţiei, acest procent urcînd la 57% pentru populaţia peste 55 de ani.

Chiar dacă sunt printre cei mai pesimişti europeni în legătură cu economia naţională, în ceea ce priveşte evoluţia economiei europene, românii sunt mai optimişti decît media la nivelul Uniunii Europene. Astfel, 25% dintre români cred că situaţia economiei europene va evolua în bine în următoarele 12 luni, spre deosebire de doar 21% dintre europeni. Referitor la evoluţia economiei mondiale, 22% dintre români se aşteaptă la o evoluţie în bine, procent similar cu cel întâlnit pe ansamblul Uniunii Europene.

Optimismul privind economia europeană este corelat cu cel privind economia mondială, aşteptările privind o evoluţie pozitivă a celor două fiind cele mai ridicate în Bulgaria (40% pentru economia europeană şi 38% pentru economia mondială), Lituania (la fel) şi Estonia (36% în ambele cazuri). Pe de altă parte, trebuie menţionat că evaluările se realizează de cele mai multe ori prin comparaţie, prin urmare optimismul legat de o evoluţie bună a economiei mondiale e posibil să fie explicat în cazul Bulgariei printr-o percepţie relativ pesimistă asupra evoluţiei propriei economii. Chiar dacă există ţări în care se observă o creştere a optimismului privind evoluţia economiei mondiale, la nivelul întregii Uniuni Europene aproape o treime din europeni se aşteptă încă la evoluţii negative. Ponderea celor care cred că evoluţia situaţiei economice la nivel planetar va rămâne constantă a crescut însă de la 35% la 40%, atât pentru economia europeană, cât şi pentru cea mondială.

Aproximativ o treime dintre români consideră că actorul cel mai capabil pentru a lua măsuri împotriva efectelor crizei trebuie să fie guvernul naţional (29%), urmat de Uniunea Europeană (27%) şi de Grupul celor 20 (12%). România este astfel printre puţinele ţări din Uniune în care rolul atribuit guvernului este perceput ca fiind mai important decât cel al Uniunii Europene, ea fiind depăşită la acest capitol doar de Suedia (34%) şi Marea Britanie (40%).

Ce cred românii despre Strategia Europa 2020

Dintre obiectivele strategiei de dezvoltare Europa 2020, cel care întruneşte din partea românilor cele mai multe opţiuni (70%) în privinţa posibilitităţii de realizare până în 2020, este cel referitor la faptul că 75% din populaţia înregistrată în categoria de vârstă 20-64 de ani ar trebui să fie angajată. Chiar dacă are un nivel uşor mai redus de încredere, acest obiectiv este pe primul loc şi la nivelul întregii Uniuni Europene, la egalitate însă cu creşterea eficienţei energetice (59%).

Referitor la iniţiativele pentru îmbunătăţirea performanţei economiei europene, cea mai potrivită iniţiativă în concepţia românilor este îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi pregătire profesională (47%), urmată de îmbunătăţirea condiţiilor pentru înfiinţarea unei întreprinderi (32%), ambele aspecte fiind aproape similare ca importanţă pentru toţi europenii.

Care trei iniţiative ar putea îmbunătăţi cel mai mult performanţa economiei europene?

De menţionat că importanţa acordată investiţiilor în transport (24%) este mult peste media la nivelul Uniunii Europene (10%), probabil datorită deficitului de dezvoltare existent în acest domeniu. O altă diferenţă, de această dată în celălalt sens, se referă la importanţa acordată sporirii disciplinei bugetare, doar 19% dintre români preferînd această iniţiativă, spre deosebire de 35% dintre europeni.

Semnificativ este faptul că dintre toate statele Uniunii Europene, România înregistrează cel mai mare număr de non-răspunsuri la această întrebare, ceea ce denotă un nivel mai redus de informare în legătură cu acestă tematică.

Un număr mare de non-răspunsuri se înregistrează şi la întrebările privind opinia legată de reformarea pieţelor financiare globale. Nivelul maxim pozitiv este înregistrat în legătură cu măsurile mai stricte privind evaziunea fiscală şi paradisurile fiscale (84%), în timp ce nivelul minim se referă la cei care sunt de acord cu introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare (59%). Aproximativ o treime dintre români nu se pot pronunţa asupra măsurii de supraveghere mai atentă a fondurilor speculative, spre deosebire de o cincime dintre europeni care nu ştiu cum să răspundă la această întrebare.

În ce priveşte evaluarea măsurilor luate până în prezent de diverşi actori pentru combaterea crizei, majoritatea românilor (80%) cred că guvernul naţional a acţionat ineficient. Tendinţa la nivelul Uniunii Europene este de a evalua acţiunea guvernelor naţionale mai degrabă ca ineficientă (55%), în grupul ţărilor cu cei mai critici cetăţeni referitor la acest subiect regăsindu-se, alături de România, Irlanda (83%), Grecia (83), Spania (86%), Letonia (86%) şi Lituania (83%).

Evaluarea eficienţei în combaterea crizei

Pe de altă parte, 63% dintre români consideră că Uniunea Europeană a acţionat eficient, spre deosebire de 45% dintre cetăţenii europeni care cred acelaşi lucru. Aceeaşi tendinţă este valabilă şi în cazul evaluării Statelor Unite, românii considerând, în mai mare măsură decît media europeană, că acestea au acţionat eficient (45% faţă de 35%).

La nivelul tuturor statelor membre UE, Fondul Monetar Internaţional este considerat actorul cel mai bine plasat pentru reformarea pieţei financiare globale (25%), urmat de instituţiile Uniunii Europene (21%) şi de ţările din grupul G20 (18%). Părerile românilor referitor la această problemă, plasează Fondul Monetar Internaţional abia pe locul 3 (14%), acesta fiind devansat de G20 (18%) şi Uniunea Europeană (27%). Pe de altă parte, atât majoritatea românilor (78%), cât şi majoritatea cetăţenilor europeni (82%), sunt de acord că Uniunea Europeană ar trebui să aibă un rol mai important în elaborarea unor noi reguli pentru pieţele financiare mondiale.

Modalităţi de informare asupra tematicii europene

Canalul media utilizat cu cea mai mare frecvenţă de către români este televiziunea, 85% dintre respondenţi declarînd că se uită la televizor în fiecare zi sau aproape în fiecare zi, un procent similar fiind înregistrat şi pe ansamblul Uniunii Europene. Celelate mijloace de comunicare sunt însă mai puţin utilizate decât în Uniunea Europeană. Astfel, radioul obţine 32 de procente pentru utilizarea zilnică, presa scrisă 16%, iar Internetul 30%, mai puţin cu 24%, 16% şi respectiv 15% decât media europeană. În ceea ce priveşte Internetul, dacă se iau în considerare doar marile oraşe, utilizarea zilnică se ridică la 54%, adică acelaşi grad de utilizare ca în ansamblul UE.

Doar aproximativ 1 din 4 români se consideră bine informat în legătură cu problemele europene. Prima sursă de ştiri despre problemele politice europene este televizorul (81%), urmat de Internet cu 8%. Televizorul este considerat şi pe ansamblul Uniunii Europene ca primă sursă de informare (61%), urmat de presa scrisă (14%). Aceasta din urmă este aleasă, în România, ca primă sursă de doar 2% din populaţie. Atunci când caută informaţii despre politicile şi instituţiile UE, românii folosesc ca surse televizorul (55%), Internetul (23%), radioul (21%), discuţiile cu rude sau prieteni (20%) şi de abia apoi (pe locul 5) ziarele cotidiene (13%). Rolul de informare scăzut acordat presei scrise este întâlnit în doar câteva alte ţări europene, cum ar fi Letonia (15%), Lituania (17%) sau Polonia (16%), în timp ce media relevantă înregistrată la nivelul Uniunii Europene este de 32%.

Aproximativ o treime dintre români consideră că televiziunea, ca principală sursă de informare, vorbeşte atât cât trebuie despre afacerile europene, iar aproximativ 1 din 2 români consideră că Uniunea este prezentată în mod obiectiv.

Concluzii

Chiar dacă sunt uşor mai mulţumiţi şi mai optimişti decât în primăvara lui 2010, românii continuă să fie în general pesimişti în legătură semnele ieşirii economiei din criză. Astfel, majoritatea apreciază negativ starea economiei, ei fiind depăşiţi în negativism doar de irlandezi şi de greci. Confruntîndu-se cu creşterea preţurilor ca principală problemă, mai mult de jumătate din români consideră că efectul crizei asupra locurilor de muncă încă nu a atins apogeul şi că situaţia va continua să se deterioreze.

Pe de altă parte, o privire de ansamblu la nivelul Uniunii Europene, dezvăluie apariţia unui optimism moderat legat de îmbunătăţirea situaţiei economice. Tendinţa se observă mai degrabă în vechile state membre şi este mai accentuată în ţările nordice.

Anexe

Specificaţii tehnice

From November 11th to December 1st 2010, TNS Opinion & Social, a consortium created between TNS plc and TNS opinion, carried out the STANDARD EUROBAROMETER 74, on request of the EUROPEAN COMMISSION, Directorate-General Communication, “Research and Speechwriting” unit.

The STANDARD EUROBAROMETER 74 covers the population of the respective nationalities of the European Union Member States, resident in each of the Member States and aged 15 years and over. The STANDARD EUROBAROMETER 74 has also been conducted in the four candidate countries (Croatia, Turkey, the Former Yugoslav Republic of Macedonia and Iceland) and in the Turkish Cypriot Community. In these countries, the survey covers the national population of citizens and the population of citizens of all the European Union Member States that are residents in these countries and have a sufficient command of the national languages to answer the questionnaire. The basic sample design applied in all states is a multi-stage, random (probability) one. In each country, a number of sampling points was drawn with probability proportional to population size (for a total coverage of the country) and to population density.

ABBR. COUNTRIES INSTITUTES
INTERVIEWS
FIELDWORK
DATES
POPULATION
15+
BE Belgium TNS Dimarso 1.003 11/11/2010 01/12/2010 8.866.411
BG Bulgaria TNS BBSS 1.000 12/11/2010 22/11/2010 6.584.957
CZ Czech Rep. TNS Aisa 1.024 12/11/2010 25/11/2010 8.987.535
DK Denmark TNS Gallup DK 1.049 11/11/2010 27/11/2010 4.533.420
DE Germany TNS Infratest 1.609 12/11/2010 28/11/2010 64.545.601
EE Estonia Emor 1.000 12/11/2010 29/11/2010 916.000
IE Ireland MRBI 1.007 11/11/2010 25/11/2010 3.375.399
EL Greece TNS ICAP 1.000 11/11/2010 25/11/2010 8.693.566
ES Spain TNS Demoscopia 1.001 15/11/2010 28/11/2010 39.035.867
FR France TNS Sofres 1.036 12/11/2010 29/11/2010 47.620.942
IT Italy TNS Infratest 1.019 12/11/2010 24/11/2010 51.252.247
CY Rep. of Cyprus Synovate 504 11/11/2010 28/11/2010 651.400
LV Latvia TNS Latvia 1.003 12/11/2010 28/11/2010 1.448.719
LT Lithuania TNS Gallup Lithuania 1.005 12/11/2010 28/11/2010 2.849.359
LU Luxembourg TNS ILReS 513 11/11/2010 27/11/2010 404.907
HU Hungary TNS Hungary 1.031 12/11/2010 28/11/2010 8.320.614
MT Malta MISCO 500 12/11/2010 27/11/2010 335.476
NL Netherlands TNS NIPO 1.040 12/11/2010 27/11/2010 13.288.200
AT Austria Österreichisches Gallup-Institut 1.000 11/11/2010 28/11/2010 6.973.277
PL Poland TNS OBOP 1.000 12/11/2010 28/11/2010 32.306.436
PT Portugal TNS EUROTESTE 1.018 19/11/2010 29/11/2010 8.080.915
RO Romania TNS CSOP 1.001 12/11/2010 25/11/2010 18.246.731
SI Slovenia RM PLUS 1.004 11/11/2010 28/11/2010 1.748.308
SK Slovakia TNS AISA SK 1.031 12/11/2010 28/11/2010 4.549.954
FI Finland TNS Gallup Oy 1.005 11/11/2010 29/11/2010 4.412.321
SE Sweden TNS GALLUP 1.020 12/11/2010 30/11/2010 7.723.931
UK United Kingdom TNS UK 1.300 12/11/2010 30/11/2010 51.081.866
TOTAL EU27 26.723 11/11/2010 01/12/2010 406.834.359
IS Iceland Capacent 501 12/11/2010 29/11/2010 252.277
CY(tcc) Turkish Cypriot Community Kadem 500 12/11/2010 28/11/2010 143.226
HR Croatia Puls 1.000 12/11/2010 28/11/2010 3.749.400
TR Turkey TNS PIAR 1.000 11/11/2010 29/11/2010 52.728.513
MK Former Yugoslav Rep. of Macedonia TNS Brima 1.056 13/11/2010 21/11/2010 1.678.404
TOTAL 30.780 11/11/2010 01/12/2010 465.386.179

In order to do so, the sampling points were drawn systematically from each of the “administrative regional units”, after stratification by individual unit and type of area. They thus represent the whole territory of the countries surveyed according to the EUROSTAT NUTS II (or equivalent) and according to the distribution of the resident population of the respective nationalities in terms of metropolitan, urban and rural areas. In each of the selected sampling points, a starting address was drawn, at random. Further addresses (every Nth address) were selected by standard “random route” procedures, from the initial address. In each household, the respondent was drawn, at random (following the “closest birthday rule”). All interviews were conducted face-to-face in people’s homes and in the appropriate national language. As far as the data capture is concerned, CAPI (Computer Assisted Personal Interview) was used in those countries where this technique was available.

For each country a comparison between the sample and the universe was carried out. The Universe description was derived from Eurostat population data or from national statistics offices. For all countries surveyed, a national weighting procedure, using marginal and intercellular weighting, was carried out based on this Universe description. In all countries, gender, age, region and size of locality were introduced in the iteration procedure. For international weighting (i.e. EU averages), TNS Opinion & Social applies the official population figures as provided by EUROSTAT or national statistic offices. The total population figures for input in this post-weighting procedure are listed above.

Readers are reminded that survey results are estimations, the accuracy of which, everything being equal, rests upon the sample size and upon the observed percentage.  With samples of about 1,000 interviews, the real percentages vary within the following confidence limits:

Observed percentages 10% or 90% 20% or 80% 30% or 70% 40% or 60% 50%
Confidence limits ± 1.9 points ± 2.5 points ± 2.7 points ± 3.0 points ± 3.1 points

Chestionar

A Cod cercetare tns csop
EB74.2 A
B cod ţară
EB74.2 B
C cod cercetare
EB74.2 C
D Număr chestionar
EB74.2 D
E Eşantion divizat
(117)
A 1
B 2
EB74.2 E
Q1 Vă rog să-mi spuneţi care este cetăţenia dvs. Vă rog să indicaţi ţara/ ţările care corespund situaţiei dvs..
(MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE)
(138-166)
Belgia 1,
Danemarca 2,
Germania 3,
Grecia 4,
Spania 5,
Franţa 6,
Irlanda 7,
Italia 8,
Luxemburg 9,
Olanda 10,
Portugalia 11,
Regatul Unit (Marea Britanie, Irlanda de Nord) 12,
Austria 13,
Suedia 14,
Finlanda 15,
Cipru (Sud) 16,
Republica Cehă 17,
Estonia 18,
Ungaria 19,
Letonia 20,
Lituania 21,
Malta 22,
Polonia 23,
Slovacia 24,
Slovenia 25,
Bulgaria 26,
România 27,
Alte ţări 28,
Nu ştiu 29,
EB74.2 Q1 TREND MODIFIED
Dacă se răspunde “Alte ţări” sau “Nu ştiu” se încheie interviul.
B. BAROMETRUL OPINIILOR CU PRIVIRE LA PARLAMENTUL UE
QA1 Aţi citit de curând în presă, văzut pe internet sau auzit/ vizionat la radio sau la televizor ceva despre Parlamentul European?
(187)
Da 1
Nu 2
Nu ştiu 3
EB73.1 QA1
QA2 În general, consideraţi că sunteţi foarte bine/ destul de bine/ destul de puţin/ foarte puţin informat despre activităţile Parlamentului European?
(UN SINGUR RĂSPUNS)
(188)
Foarte bine informat 1
Destul de bine informat 2
Destul de puţin informat 3
Foarte puţin informat 4
Nu ştiu 5
EB73.1 QA2
QA3 Vă rog sa-mi spuneţi pentru fiecare din următoarele cuvinte/expresii dacă descriu foarte bine, destul de bine, destul de rău sau foarte rău percepţia dvs. despre Parlamentul European.
(SE ARATĂ LISTA CU SCALA – UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE)
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Descrie foarte bine Descrie destul de bine Descrie destul de rău Descrie foarte rău Nu ştiu
(189) 1 Dinamic 1 2 3 4 5
(190) 2 Democratic 1 2 3 4 5
(191) 3 Ascultă cetăţenii europeni 1 2 3 4 5
(192) 4 Nu este bine cunoscut 1 2 3 4 5
(193) 5 Ineficient 1 2 3 4 5
EB73.1 QA3
QA4 În opinia dvs., deputaţii din Parlamentul European obţin această poziţie datorită…..?
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS- UN SINGUR RĂSPUNS)
(194)
Naţionalităţii lor 1
Apartenenţei lor politice 2
Nu ştiu 3
EB73.1 QA5
QA5 Dvs. personal v-ar plăcea să vedeţi că Parlamentul European joacă un rol  mai important sau mai puţin important decât rolul pe care îl are în prezent?
(UN SINGUR RĂSPUNS)
(195)
Mai important 1
Mai puţin important 2
Să rămână la fel (SPONTAN) 3
Nu ştiu 4
EB73.1 QA6
QA6 În opinia dvs., care dintre următoarele valori ar trebui să fie apărate de Parlamentul European în mod prioritar?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS -ROTITI ORDINEA DE CITIRE A RASPUNSURILOR- MAXIM 3 RĂSPUNSURI)
(196-206)
Egalitatea dintre bărbaţi şi femei 1,
Protecţia minorităţilor 2,
Dialogul dintre culturi şi religii 3,
Solidaritatea dintre Statele Membre ale Uniunii Europene 4,
Solidaritatea dintre Uniunea Europeană şi ţările sărace din lume 5,
Protecţia drepturilor omului 6,
Libertatea de exprimare 7,
Interzicerea pedepsei cu moartea peste tot în lume 8,
Altceva (SPONTAN) 9,
Niciuna (SPONTAN) 10,
Nu ştiu 11,
EB73.1 QA8
QA7 Parlamentul European urmăreşte o cooperare crescută între statele membre UE în ceea ce priveşte energia. Dat fiind acest lucru, consideraţi că principala prioritate ar trebui să fie…?
(ARĂTATI LISTA CU VARIANTELE -CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(207)
Stabilitatea preţurilor la energie 1
Garantarea aprovizionării cu energie 2
Dezvoltarea energiilor regenerabile 3
Contribuirea la economisirea de energie, în special prin promovarea eficienței energetice, care constă în producerea acelorași bunuri și servicii folosind mai puțină energie 4
Altele (SPONTAN) 5
Toate în acelaşi timp (SPONTAN) 6
Nu ştiu 7
NEW
QA8 În timpul iernii 2008, unele state membre ale Uniunii Europene s-au confruntat cu probleme semnificative de aprovizionare cu energie, în special o întrerupere în livrarea de gaze naturale. În calitate de cetățean, ați spune că ați fi mai bine protejat(ă) în fața unui asemenea risc de aprovizionare cu energie dacă …?
(ARĂTAŢI LISTA – CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(208)
România ar adopta și ar implementa măsuri într-un mod individual 1
România ar adopta și ar implementa măsuri într-un mod coordonat cu alte state din UE 2
Nu ştiu 3
NEW
QA9 Vă rog să-mi spuneţi dacă sunteţi total de acord, tindeți să fiți de acord, tindeți să fiți în dezacord sau sunteți în total dezacord cu fiecare dintre următoarele afirmaţii cu privire la problema aprovizionării cu energie în cadrul Uniunii Europene?
(ARĂTAŢI LISTA CU SCALA – UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE)
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Total de acord Tind să fiu de acord Tind să fiu în dezacord Total în dezacord Nu ştiu
(209) 1 Este în interesul securităţii energetice a României să acorde asistenţă unui alt stat membru al UE, care se confruntă cu probleme semnificative de alimentare cu energie 1 2 3 4 5
(210) 2 Este de dorit ca România să ofere asistenţă unui alt stat membru al UE, care se confruntă cu probleme semnificative de alimentare cu energie, în numele solidarităţii europene între statele membre 1 2 3 4 5
NEW
B. elD
SE ÎNTREABĂ D15b DOAR PENTRU CEI CARE NU EFECTUEAZĂ ÎN PREZENT NICI UN FEL DE MUNCĂ PLĂTITĂ, CODURILE 1-4 LA D15a
D15a Care este ocupaţia dv. actuală?
D15b Aţi desfăşurat o activitate profesională plătită în trecut? Care a fost ultima dv. ocupaţie?
(231-232) (233-234)
D15a D15b
Ocupaţia actuală Trecută
NU LUCREAZĂ
Responsabil(ă) cu treburile casei, efectuează cumpărăturile zilnice, sau fără niciun fel de ocupaţie curentă, fără un loc de muncă 1 1
Elev / Student 2 2
Şomer sau temporar fără loc de muncă 3 3
Pensionat(ă) sau în incapacitate de muncă pe caz de boală 4 4
ACTIVITATE PE CONT PROPRIU
Fermier, agricultor 5 5
Pescar 6 6
Profesiuni liberale (avocat, medic, contabil, arhitect, etc.) 7 7
Proprietar de magazin, meseriaş, altă persoană care lucrează pe cont propriu 8 8
Deţinătorul unei afaceri, proprietarul (unic sau asociat) unei companii 9 9
ANGAJAT
Specialist cu studii superioare, salariat (medic, avocat, contabil, arhitect…) 10 10
Manager general, director sau persoană care ocupă o funcţie de conducere la vârf 11 11
Persoană ocupând o funcţie de conducere la nivel mediu şi inferior (şef de departament, şef de birou, profesor, tehnician) 12 12
Angajat, lucrând majoritatea timpului în birou 13 13
Angajat, lucrând majoritatea timpului pe teren (agent de vânzări, şofer, etc.) 14 14
Angajat, lucrând în domeniul serviciilor publice dar nu la birou (spital, alimentaţie publică, poliţie, pompieri, etc.) 15 15
Maistru, şef de echipă 16 16
Muncitor calificat 17 17
Muncitor necalificat, zilier, personal de serviciu 18 18
Nu a prestat niciodată o activitate profesională remunerată 19 19
EB74.2 D15a D15b
D62 Ați putea să-mi spuneți dacă …?
(SE ARATĂ SCALA – UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE)
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) În fiecare zi sau aproape în fiecare zi De două sau trei ori pe săptămână Cam o dată pe săptămână O dată sau de două ori pe lună Mai rar de atât Niciodată Lipsă conexiune de internet (SPONTAN)
(235) 1 Folosiți internetul acasă, în casa dvs 1 2 3 4 5 6 7
(236) 2 Folosiți internetul la locul dvs de muncă 1 2 3 4 5 6 7
(237) 3 Folosiți internetul în altă parte (școală, universitate, internet-cafe, etc.) 1 2 3 4 5 6 7
EB74.2 D62
ADRESAȚI QB1a ȘI QB1b DACĂ “FOLOSIȚI INTERNET-UL”, CODURI DE LA 1 LA 5 ÎN D62.1 SAU D62.2 SAU D62.3 – CEILALȚI TREC LA QB2
QB1a Pentru fiecare dintre următoarele activități, vă rog să-mi spuneți dacă este o activitate care o faceţi sau nu pe Internet.
(UN RĂSPUNS PE LINIE)
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Da Nu Nu ştiu
(238) 1 Folosiți site-uri web pentru a împărtăși fotografii, videoclipuri, filme, etc. 1 2 3
(239) 2 Folosiți un site de rețea de socializare 1 2 3
(240) 3 Procurați bunuri sau servicii online\ cumpărături on-line (de ex. călătorie şi vacanţă, haine, cărţi, bilete, filme, muzică, programe, produse alimentare) 1 2 3
NEW
QB1b Pe care dintre următoarele activități le faceţi de asemenea pe Internet?
SE ARATĂ LISTA – CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – ROTIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE
(241-254)
Mențineți un blog (de asemenea cunoscut ca web-log) 1,
Mesagerie instantanee, site-uri web de chat 2,
Folosiți programe și\sau site-uri peer-to-peer  pentru a face schimb de filme, muzică, etc. 3,
Efectuați sau primiți apeluri telefonice sau apeluri video prin Internet 4,
Instalați plugin-uri în browser-ul dvs. pentru a-i extinde funcţionalităţile 5,
Creați sau administrați un site (nu doar un blog) 6,
Utilizați home banking (operaţiuni bancare la domiciliu) 7,
(DOAR DACĂ “DA” ÎN QB1a.3) Procurați bunuri și servicii de la un distribuitor aflat în România 8,
(DOAR DACĂ “DA” ÎN QB1a.3) Achiziţionaţi bunuri și servicii de la un distribuitor aflat într-o altă țară din UE 9,
(DOAR DACĂ “DA” ÎN QB1a.3) Procurați bunuri și servicii de la un distribuitor aflat într-o țară din afara UE 10,
Depuneți declarații fiscale sau utilizați alte servicii guvernamentale online 11,
Utilizați programe online 12,
Altele (SPONTAN) 13,
Nu ştiu 14,
NEW
ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE
QB2 Pe care din următoarele tipuri de informaţii şi date legate de dvs. le considerați ca personale?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI)
(255-271)
Informații medicale (fișa pacientului, informații cu privire la sănătate) 1,
Amprentele degetelor dvs. 2,
Informații financiare (ex. salariu, detalii bancare, evidența rambursării  creditelor) 3,
Experiența dvs. profesională anterioară 4,
Codul  numeric personal\ numărul cărții de identitate\ numărul pașaportului 5,
Numele dvs. 6,
Adresa dvs. de domiciliu 7,
Naționalitatea dvs. 8,
Lucrurile pe care le faceți (ex. hobby-uri, sporturi, locuri pe care le vizitați) 9,
Preferințele și opiniile dvs. 10,
Fotografii de-ale dvs. 11,
Cine sunt prietenii dvs. 12,
Site-urile web pe care le vizitați 13,
Numărul dvs. de telefon  mobil 14,
Altele (SPONTAN) 15,
Niciuna (SPONTAN) 16,
Nu ştiu 17,
NEW
QB3 Pentru fiecare dintre afirmațiile care urmează, ați putea să-mi spuneți dacă sunteți total de acord, tindeți să fiți de acord, tindeți să fiți în dezacord sau sunteți in total dezacord?
(ARĂTAŢI LISTA CU SCALA – UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE)
(CITIŢI – ROTIŢI) Total de acord Tind să fiu de acord Tind să fiu în dezacord Total în dezacord Nu se aplică (SPONTAN) Nu ştiu
(272) 1 În zilele noastre trebuie sa te autentifici în mai multe sisteme folosind mai multe nume de utilizator şi parole 1 2 3 4 5 6
(273) 2 Guvernul român vă cere tot mai multe informații personale 1 2 3 4 5 6
(274) 3 Vă simţiți obligat(ă) să dezvăluiți informații personale pe Internet 1 2 3 4 5 6
(275) 4 Nu există nici o altă variantă decât de a dezvălui informaţii personale, dacă cineva doreşte să obţină produse sau servicii 1 2 3 4 5 6
(276) 5 Dezvăluirea de informații personale nu este o problemă majoră pentru dvs. 1 2 3 4 5 6
(277) 6 Dezvăluirea de informații personale este o parte tot mai mare a lumii moderne 1 2 3 4 5 6
(278) 7 Nu vă deranjează dezvăluirea de informații personale în schimbul serviciilor gratuite online (de ex. adresă gratuită de e-mail) 1 2 3 4 5 6
NEW
ADRESAȚI QB4a PÂNĂ LA QB12a DACĂ “UTILIZAȚI SITE-URI DE SOCIALIZARE ȘI\SAU SITE-URI DE PARTAJARE/ SHARING”, COD 1 ÎN QB1a.1 SAU QB1a.2 – CEILALȚI TREC LA QB4b
Site-urile de socializare și site-urile de partajare/ sharing devin din ce în ce mai populare. Pe aceste site-uri, oamenii păstrează legătura cu prietenii și familiile lor, fac afaceri, își fac prieteni noi sau joacă jocuri.
QB4a Gândindu-vă la folosirea site-urilor de socializare și site-urilor de partajare/ sharing, pe care dintre următoarele tipuri de informații le-ați dezvăluit deja (când vă înregistrați, sau pur și simplu când folosiți aceste site-uri web)?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI)
(279-295)
Informații medicale (fișa pacientului,informații de sănătate) 1,
Amprentele degetelor dvs. 2,
Informații financiare (ex. salariu, detalii bancare, evidența rambursării  creditelor) 3,
Experiența dvs. profesională anterioară 4,
Codul  numeric personal\ numărul cărții de identitate\ numărul pașaportului 5,
Numele dvs. 6,
Adresa dvs. de domiciliu 7,
Naționalitatea dvs. 8,
Lucrurile pe care le faceți (ex. hobby-uri, sporturi, locuri care le vizitați) 9,
Preferințele și opiniile dvs. 10,
Fotografii de-ale dvs. 11,
Cine sunt prietenii dvs. 12,
Site-urile web pe care le vizitați 13,
Numărul dvs. de telefon  mobil 14,
Altele (SPONTAN) 15,
Niciuna (SPONTAN) 16,
Nu ştiu 17,
NEW
ADRESAȚI QB5a ȘI QB6a DACĂ “AȚI DEZVĂLUIT INFORMAȚII PERSONALE PE SITE-URI DE SOCIALIZARE ȘI \SAU SITE-URI DE PARTAJARE/ SHARING”, COD DE LA 1 LA 15 ÎN QB4a – CEILALȚI TREC LA QB7a
QB5a Care sunt cele mai importante motive pentru care dvs. dezvăluiți astfel de informații pe site-urile de socializare și\sau site-urile de partajare/ sharing?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITITI LISTA – MAXIM 3 RĂSPUNSURI POSIBILE)
(296-305)
Pentru a accesa serviciul 1,
Pentru a economisi timp la următoarea vizită 2,
Pentru a primi bani sau reduceri de preţ 3,
Pentru a beneficia de oferte comerciale personalizate 4,
Pentru a obţine un serviciu gratis 5,
Pentru a obţine un serviciu adaptat nevoilor dvs. 6,
De amuzament 7,
Pentru a vă conecta cu alte persoane 8,
Altele (SPONTAN) 9,
Nu ştiu 10,
NEW
QB6a Cât de mult control simțiți că aveți asupra informațiilor pe care le-ați dezvăluit pe site-urile de socializare sau/ și site-urile de partajare/ sharing, de ex. asupra posibilităţii de a schimba, șterge sau corecta aceste informații?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(306)
Control complet 1
Control parțial 2
Niciun control 3
Nu ştiu 4
NEW
ADRESAȚI QB7a PÂNĂ LA QB12a DACĂ “FOLOSIȚI SITE-URI DE SOCIALIZARE ȘI\SAU SITE-URI DE PARTAJARE/ SHARING”, COD 1 ÎN QB1a.1 SAU QB1a.2 – CEILALȚI TREC LA QB4b
QB7a Vă voi citi o listă de potențiale riscuri. Potrivit dvs., care sunt cele mai importante riscuri legate de dezvăluirea informațiilor dvs.personale pe site-urile de socializare și\sau site-urile de partajare/ sharing?
(ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – MAXIMUM 3 RĂSPUNSURI)
(307-319)
Riscul ca informaţiile dvs. să fie utilizate fără cunoştinţa dvs. 1,
Riscul ca informaţiile dvs. să fie împărtăşite cu părţi terțe fără acordul dvs. 2,
Riscul ca informaţiile dvs. să fie folosite pentru a vă trimite oferte comerciale nedorite 3,
Riscul ca opiniile și comportamentul dvs. să fie prost înţelese 4,
Riscul ca identitatea dvs. să fie în furată online 5,
Riscul ca siguranța dvs. personală să fie în pericol 6,
Riscul să fiți victima unei fraude 7,
Riscul să fiți discriminat(ă) (de ex. în alegerea locului de muncă, să obțineți creșteri de prețuri, să nu aveți acces la un serviciu) 8,
Riscul ca reputația dvs. să fie deteriorată 9,
Riscul ca informațiile dvs. să fie folosite în contexte diferite decât cele în care le-ați dezvăluit 10,
Altele (SPONTAN) 11,
Niciuna (SPONTAN) 12,
Nu ştiu 13,
NEW
QB8a Vă rog să-mi spuneţi dacă sunteţi de acord sau nu sunteți de acord cu următoarea afirmaţie: Site-urile de socializare și\ sau site-urile de partajare/ sharing informează suficient utilizatorii lor despre posibilele consecinţe ale dezvăluiriii informaţiilor personale.
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(320)
Total de acord 1
Tind să fiu de acord 2
Tind să fiu în dezacord 3
Total în dezacord 4
Nu ştiu 5
NEW
QB9a1 Cine credeți că ar trebui să se asigure că informaţiile dvs. sunt colectate, stocate şi distribuite în condiţii de siguranţă pe site-urile de socializare şi\ sau site-urile de partajare/ sharing ? În primul rând?
QB9a2 Mai sunt şi altele?
(ARĂTAŢI CARDUL – UN SINGUR RĂSPUNS PE COLOANĂ)
(321) (322)
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) QB9a1 QB9a2
ÎN PRIMUL RÂND AL DOILEA RÂND
Dvs. – deoarece trebuie să aveți grijă de informațiile dvs. 1 1
Site-urile de socializare și\sau site-urile de partajare/ sharing cu care aveți de a face – deoarece ei trebuie să se asigure că procesează informațiile dvs. corect 2 2
Autorităţile publice – deoarece ele trebuie să se asigure că cetăţenii sunt protejați 3 3
Altele (SPONTAN) 4 4
Nu ştiu 5 5
NEW
Un profil personal pe un site de socializare sau un site de partajare/ sharing este constituit din informații cum ar fi vârsta dvs., locația, interesele, o poză încărcată și secțiunea “despre mine”. Vizibilitatea profilului – cine poate vedea informaţiile dvs. şi interacţiona cu dvs. – poate, în unele cazuri, să fie personalizată prin gestionarea setărilor de confidenţialitate oferite de site.
QB10a Aţi încercat vreodată să schimbaţi setările de confidenţialitate ale profilului dvs. personal de la setările implicite pe un site de socializare și\ sau site de partajare/ sharing?
(323)
Da 1
Nu 2
Nu ştiu 3
NEW
ADRESAȚI QB11a DACĂ “DA”, COD 1 ÎN QB10a – CEILALȚI TREC LA QB12a
QB11a Cât de ușor sau de dificil vi s-a părut să schimbați setările de confidențialitate ale profilului dvs. personal?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(324)
Foarte uşor 1
Destul de uşor 2
Destul de dificil 3
Foarte dificill 4
Nu ştiu 5
NEW
ADRESAȚI QB12a DACĂ “NU”, COD 2 ÎN QB10a – CEILALȚI TREC LA QB4b
QB12a De ce nu ați încercat să schimbați aceste setări?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI)
(325-331)
Nu ați știut că puteți schimba setările 1,
Nu ştiţi cum să procedați pentru a schimba aceste setări 2,
Aveți încredere în site să definească setări de confidențialitate potrivite 3,
Nu sunteţi îngrijorat(ă) să aveţi date cu caracter personal pe site-uri de socializare şi\ sau site-uri de partajare/ sharing 4,
Nu ați avut timp să vă uitați la opțiunile disponibile 5,
Altele (SPONTAN) 6,
Nu ştiu 7,
NEW
ADRESAȚI QB4b PÂNĂ LA QB8b DACĂ “PROCURAȚI BUNURI SAU SERVICII ONLINE”, COD 1 ÎN QB1a.3 – CEILALȚI TREC LA QB13
Este din ce în ce mai obişnuită achiziţionarea de bunuri și servicii prin Internet (online shopping). Oamenii cumpără haine, articole sportive, cărţi, bilete de călătorie şi vacanţe online; cumpără filme, muzică şi jocuri; compară preţurile bunurilor şi serviciilor; cumpără acţiuni şi produse financiare şi produse de asigurare.
QB4b Gândindu-vă la ocaziile când aţi cumpărat bunuri sau servicii prin Internet, pe care dintre următoarele tipuri de informaţii le-aţi dezvăluit?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI)
(332-348)
Informații medicale (fișa pacientului,informații de sănătate) 1,
Amprentele degetelor dvs. 2,
Informații financiare (ex. salariu, detalii bancare, evidența rambursării  creditelor) 3,
Experiența dvs. profesională anterioară 4,
Codul  numeric personal\ numărul cărții de identitate\ numărul pașaportului 5,
Numele dvs. 6,
Adresa dvs. de domiciliu 7,
Naționalitatea dvs. 8,
Lucrurile pe care le faceți (ex. hobby-uri, sporturi, locuri care le vizitați) 9,
Preferințele și opiniile dvs. 10,
Fotografii de-ale dvs. 11,
Cine sunt prietenii dvs. 12,
Site-urile web pe care le vizitați 13,
Numărul dvs. de telefon  mobil 14,
Altele (SPONTAN) 15,
Niciuna (SPONTAN) 16,
Nu ştiu 17,
NEW
ADRESAȚI QB5b ȘI QB6b DACĂ “AȚI DEZVĂLUIT INFORMAȚII PERSONALE CÂND AŢI CUMPĂRAT ONLINE “, COD DE LA 1 LA 15 ÎN QB4b – CEILALȚI TREC LA QB8b
QB5b Care sunt cele mai importante motive pentru care dvs. dezvăluiți astfel de informații când cumpăraţi online?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITITI LISTA – MAXIM 3 RĂSPUNSURI POSIBILE)
(349-358)
Pentru a accesa serviciul 1,
Pentru a economisi timp la următoarea vizită 2,
Pentru a primi bani sau reduceri de preţ 3,
Pentru a beneficia de oferte comerciale personalizate 4,
Pentru a obţine un serviciu gratis 5,
Pentru a obţine un serviciu adaptat nevoilor dvs. 6,
De amuzament 7,
Pentru a vă conecta cu alte persoane 8,
Altele (SPONTAN) 9,
Nu ştiu 10,
NEW
QB6b Cât de mult control simțiți că aveți asupra informațiilor pe care le-ați dezvăluit în timpul cumpărăturilor online, de ex. asupra posibilităţii de a schimba, șterge sau corecta aceste informații?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(359)
Control complet 1
Control parțial 2
Niciun control 3
Nu ştiu 4
NEW
ADRESAȚI QB7b PÂNĂ LA QB8b DACĂ “AȚI PROCURAT BUNURI SAU SERVICII ONLINE “, COD 1 ÎN QB1a.3 – CEILALȚI TREC LA QB13
QB7b Vă voi citi o listă de potențiale riscuri. Potrivit dvs., care sunt cele mai importante riscuri legate de dezvăluirea informațiilor dvs. personale atunci când procuraţi bunuri sau servicii prin Internet?
(ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – MAXIMUM 3 RĂSPUNSURI)
(360-372)
Riscul ca informaţiile dvs. să fie utilizate fără cunoştinţa dvs. 1,
Riscul ca informaţiile dvs. să fie împărtăşite cu părţi terțe fără acordul dvs. 2,
Riscul ca informaţiile dvs. să fie folosite pentru a vă trimite oferte comerciale nedorite 3,
Riscul ca opiniile și comportamentul dvs. să fie prost înţelese 4,
Riscul ca identitatea dvs. să fie furată online 5,
Riscul ca siguranța dvs. personală să fie în pericol 6,
Riscul să fiți victima unei fraude 7,
Riscul să fiți discriminat(ă) (de ex. în alegerea locului de muncă, să obțineți creșteri de prețuri, să nu aveți acces la un serviciu) 8,
Riscul ca reputația dvs. să fie deteriorată 9,
Riscul ca informațiile dvs. să fie folosite în contexte diferite decât cele în care le-ați dezvăluit 10,
Altele (SPONTAN) 11,
Niciuna (SPONTAN) 12,
Nu ştiu 13,
NEW
QB8b1 Cine credeți că ar trebui să se asigure că informaţiile dvs. sunt colectate, stocate şi distribuite în condiţii de siguranţă când dvs. achiziţionaţi bunuri și servicii prin Internet? În primul rând?
QB8b2 Mai sunt şi altele?
(ARĂTAŢI CARDUL – UN SINGUR RĂSPUNS PE COLOANĂ)
(373) (374)
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) QB8b1 QB8b2
ÎN PRIMUL RÂND ÎN AL DOILEA RÂND
Dvs. – deoarece trebuie să aveți grijă de informațiile dvs. 1 1
Site-urile de cumpărături online – deoarece ei trebuie să se asigure că procesează informațiile dvs. corect 2 2
Autorităţile publice – deoarece ele trebuie să se asigure că cetăţenii sunt protejați 3 3
Altele (SPONTAN) 4 4
Nu ştiu 5 5
NEW
ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE
QB13 În zilele noastre camerele de luat vederi, cardurile și site-urile web înregistrează comportarea dvs., pentru mai multe motive. Sunteți foarte îngrijorat(ă), destul de îngrijorat(ă), nu foarte îngrijorat(ă) sau deloc îngrijorat(ă) în legătură cu înregistrarea comportamentului dvs….?
(ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE)
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Foarte îngrijorat(ă) Destul de îngrijorat(ă) Nu foarte îngrijorat(ă) Deloc îngrijorat(ă) Nu se aplică (SPONTAN) Nu ştiu
(375) 1 Pe Internet (navigare, descărcare de fișiere, accesarea conținutul online) 1 2 3 4 5 6
(376) 2 Într-un spaţiu public (stradă, metrou, aeroport, etc.) 1 2 3 4 5 6
(377) 3 Într-un spaţiu privat (restaurant, bar, club, birou, etc.) 1 2 3 4 5 6
(378) 4 Prin intermediul telefonului mobil\ Internet-ului mobil (conţinutul apelului, geo-locaţie) 1 2 3 4 5 6
(379) 5 Prin intermediul cardurilor de plată (locaţie şi cheltuieli) 1 2 3 4 5 6
(380) 6 Prin carduri de fidelitate (preferințe și consum, caracteristici, etc.) 1 2 3 4 5 6
NEW
QB14 Pe care din următoarele le utilizați în prezent?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI)
(381-390)
Carduri de credit şi carduri bancare 1,
Carduri de consumator (carduri de fidelitate, carduri de calator frecvent) 2,
Carte de identitate\ permis de reședință 3,
Pașaport 4,
Card de asigurare sociala 5,
Permis de conducere 6,
(DOAR DACĂ STUDENT(Ă) ) Carnet de student 7,
(DOAR DACĂ UTILIZEAZĂ INTERNET-UL) Un cont pe care îl utilizați pe Internet (email, rețele de socializare, servicii comerciale) 8,
Niciuna (SPONTAN) 9,
Nu ştiu 10,
NEW
QB15 Ce faceți în viața de zi cu zi pentru a vă proteja identitatea? Vă rog să indicați toate mijloacele care se aplică din lista ce urmează.
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI)
(391-402)
Utilizați numerarul în loc de tranzacţii înregistrate (carduri bancare, transferuri) 1,
Acordați minimum de informații cerute 2,
Ajustați informaţiile pe care le dezvăluiţi în diferite contexte (ex., în funcţie dacă aveți de a face cu o companie, o bancă sau un site web) 3,
Furnizați informații eronate 4,
Dezvăluiți informații doar oamenilor\ organizațiilor în care aveți încredere 5,
Rupeţi facturile vechi, extrasele de cont, chitanţele cardurilor de credit, etc. 6,
Nu dezvăluiți detalii despre cardul de plată online 7,
Nu dezvăluiți numele de utilizator și parola 8,
Nu dezvăluiți detaliile dvs. bancare sau codurile PIN 9,
Altele (SPONTAN) 10,
Niciuna (SPONTAN) 11,
Nu ştiu 12,
NEW
ADRESAȚI QB16 PÂNĂ LA QB23 DACĂ “FOLOSIȚI INTERNET-UL”, COD 1 PÂNĂ LA 5 ÎN D62.1 SAU D62.2 SAU D62.3 – CEILALȚI TREC LA QB24
QB16 Şi, în special pe Internet, ce faceți pentru a vă proteja identitatea? Vă rog indicați toate mijloacele care se aplică din lista ce urmează.
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI)
(403-414)
Utilizați o adresă de e-mail fictivă 1,
Utilizați programe anti-spy 2,
Ștergeți cookie-urile 3,
Utilizaţi instrumente şi strategii pentru a limita e-mail-urile nedorite (spam) 4,
Verificaţi ca tranzacţia să fie protejată sau site-ul să aibă un logo\ pictogramă de securitate 5,
Evitați oferirea acelorași informații pe diferite site-uri 6,
Modificați setările de securitate ale browser-ului dvs. pentru a spori confidențialitatea 7,
Utilizaţi un motor de căutare pentru a vă menţine la curent despre ce informaţii circulă pe Internet despre dvs. 8,
Cereți site-urilor web să accesați informațiile pe care le dețin despre dvs. pentru a le actualiza sau a le șterge 9,
Altele (SPONTAN) 10,
Niciuna (SPONTAN) 11,
Nu ştiu 12,
NEW
Vă voi pune o serie de întrebări despre cum informațiile sau datele personale sunt colectate, tratate, depozitate și protejate de organizațiile publice și private.
QB17 Atunci când intenţionați să deveniți membru al unui site de socializare sau să vă înregistraţi pentru un serviciu online, vi se cere, de obicei, să dezvăluiți informaţii personale. În aceste circumstanțe, ați fost informat despre condițiile colectării de date și utilizarea ulterioară a datelor dvs.?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(415)
Întotdeauna 1
Câteodată 2
Rar 3
Niciodată 4
Nu se aplică (SPONTAN) 5
Nu ştiu 6
NEW
Pe Internet, declarațiile de confidențialitate explică felul în care vor fi utilizate informațiile personale ale utilizatorilor online și cine va avea acces la ele.
QB18 Gândindu-vă la declarațiile de confidențialitate de pe Internet, care dintre următoarele enunțuri descriu cel mai bine situația dvs.?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(416)
De obicei le citiți și le înțelegeți 1
De obicei le citiți, dar nu le înțelegeți pe deplin 2
De obicei nu le citiți 3
Nu știți unde să le găsiți 4
Le ignorați 5
Nu ştiu 6
NEW
ADRESAȚI QB19 DACĂ “LE CITIȚI”, COD 1 SAU 2 ÎN QB18 – CEILALȚI TREC LA QB20
QB19 V-ați adaptat comportamentul pe Internet după citirea declarațiilor de confidențialitate? Vă rog să alegeţi fraza cea mai apropiată de experienţa dvs.
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(417)
Da, şi aţi decis deja cel puţin o dată să nu utilizați un serviciu online 1
Da, şi aţi fost mai precaut cu privire la informaţiile personale pe care le dezvăluiți pe Internet 2
Nu 3
Nu ştiu 4
NEW
ADRESAȚI QB20 DACĂ “NU LE CITIȚI DE OBICEI” SAU “LE IGNORAȚI” , COD 3 SAU 5 ÎN QB18 – CEILALȚI TREC LA QB21
QB20 Care sunt motivele pentru care de obicei nu le citiți sau le ignorați?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI)
(418-421)
Credeți că site-urile web nu le vor onora, oricum 1,
Credeți că legea vă va proteja în orice situaţie 2,
Este suficient pentru dvs. să ştiţi că site-urile au o politică de confidenţialitate 3,
Nu ştiu 4,
NEW
ADRESAȚI QB21 PÂNĂ LA QB23 DACĂ “UTILIZAȚI INTERNET-UL”, COD DE LA 1 LA 5 ÎN D62.1 SAU D62.2 SAU D62.3 – CEILALȚI TREC LA QB24
QB21 După cum știți, unele companii de Internet pot oferi motoare de căutare gratuite sau conturi gratuite de e-mail, datorită venitului pe care îl obțin de la agențiile de publicitate, care încearcă să ajungă la utilizatorii de pe site-urile lor. Cât de confortabil vă simțiți cu faptul că acele site-uri web folosesc informații despre activitatea dvs. online, pentru a adapta reclamele sau conținutul potrivit hobby-urilor și intereselor dvs.?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(422)
Foarte confortabil 1
Destul de confortabil 2
Destul de inconfortabil 3
Foarte inconfortabil 4
Nu ştiu 5
NEW
QB22 Vi s-a cerut vreodată să furnizați mai multe informații personale decât ar fi fost nevoie pentru a obține acces sau pentru a utiliza un serviciu online (ex. înregistrarea pentru un joc online sau un serviciu de informare online, procurarea unui bun online, deschiderea unui cont pe un site de socializare)?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(423)
Întotdeauna 1
Câteodată 2
Rar 3
Niciodată 4
Nu ştiu 5
NEW
ADRESAȚI QB23 DACĂ “ÎNTOTDEAUNA” SAU “CÂTEODATĂ”, COD 1 SAU 2 ÎN QB22 – CEILALȚI TREC LA QB24
QB23 Cât de îgrijorat(ă) sunteţi în legătură cu o asemenea situaţie?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(424)
Foarte îngrijorat(ă) 1
Oarecum îngrijorat(ă) 2
Nu foarte îngrijorat(ă) 3
Deloc îngrijorat(ă) 4
Nu ştiu 5
NEW
ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE
QB24 Ar trebui să vi se ceară consimțământul dvs. expres înainte ca orice fel de informații personale să fie colectate și procesate?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI)
(425-429)
Da, în toate situaţiile 1,
Da, în cazul informaţiilor personale cerute pe internet 2,
Da, în cazul informaţiilor sensibile (sănătate, religie, convingeri politice, preferinţe sexuale, etc.) 3,
Nu 4,
Nu ştiu 5,
NEW
QB25 Diferite autorități (departamente guvernamentale, autorităţi locale, agenţii) şi companiile private colectează şi stochează informaţii personale. În ce măsură aveți încredere în următoarele instituţii să vă protejeze informaţiile personale?
(ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE)
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Foarte multă încredere Tind să am încredere Tind să nu am încredere Deloc încredere Nu ştiu
(430) 1 Autorităţile publice naţionale (ex. autorităţile fiscale, autorităţile de asigurări socială) 1 2 3 4 5
(431) 2 Instituţiile europene (Comisia Europeană, Parlamentul European, etc.) 1 2 3 4 5
(432) 3 Băncile şi instituţiile financiare 1 2 3 4 5
(433) 4 Instituțiile de sănătate și instituțiile medicale 1 2 3 4 5
(434) 5 Magazinele mici și magazinele universale 1 2 3 4 5
(435) 6 Companiile de Internet (Motoare de căutare,Site-urile Rețelelor de Socializare, Servicii de E-mail) 1 2 3 4 5
(436) 7 Companiile de telefonie fixă, companiile de telefonie mobilă și furnizorii de servicii de Internet 1 2 3 4 5
NEW
QB26 Companiile care deţin informaţii despre dvs. pot folosi, uneori, informațiile cu un alt scop decât cel pentru care au fost colectate, fără a vă informa (de ex. pentru marketing direct, publicitate online personalizată). Cât de îngrijorat(ă) sunteți cu privire la această modalitate de utilizare a informațiilor dvs.?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(437)
Foarte îngrijorat(ă) 1
Oarecum îngrijorat(ă) 2
Nu foarte îngrijorat(ă) 3
Deloc îngrijorat(ă) 4
Nu ştiu 5
NEW
QB27 Conform normelor UE privind protecţia datelor, aveţi dreptul de a accesa informaţiile dvs. personale stocate de către entităţi publice sau private, cu scopul de a le modifica, bloca sau a le șterge. Normele UE nu specifică dacă accesul la informaţii personale ar trebui să fie gratuit. În unele state membre ale UE, trebuie să plăteşti pentru a ţi se acorda astfel de acces. Ați fi gata să plătiți pentru a avea acces la acest gen de informaţie?
(ARĂTAŢI LISTA – CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(438)
Da, dar numai o sumă mică (ex. costuri de expediere sau comunicare), mai puţin de 2€ 1
Da, până la 20€ 2
Da, mai mult de 20 € 3
Nu 4
Nu ştiu 5
NEW
ADRESAȚI QB28 ȘI QB29 DACĂ “UTILIZAȚI INTERNET-UL”, COD DE LA 1 LA 5 ÎN D62.1 SAU D62.2 SAU D62.3 – CEILALȚI TREC LA QB30
QB28 În ce împrejurări, dacă este cazul, ați dori ca informaţiile personale stocate şi colectate prin intermediul unui site web să fie complet șterse?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI)
(439-443)
Oricând decideți dvs. să le ștergeți 1,
Când schimbați furnizorul de Internet 2,
Când încetați să folosiți serviciul\ site-ul web 3,
Niciodată 4,
Nu ştiu 5,
NEW
QB29 Atunci când decideți să schimbați provider-ul sau să nu mai folosiți un serviciu, cât de important este sau nu pentru dvs. să puteți transfera informațiile personale care au fost stocate și colectate prin intermediul site-ului web?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(444)
Foarte important 1
Destul de important 2
Nu prea important 3
Deloc important 4
Nu ştiu 5
NEW
ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE
QB30 În ultimele 12 luni, aţi auzit de sau v-aţi confruntat cu pierderi de date şi furt de identitate?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI)
(445-452)
Da, prin intermediul televiziunii, radioului, ziarelor, internet-ului 1,
Da, din auzite 2,
Da, a afectat una din cunoștințele dvs. 3,
Da, a afectat un membru al familiei dvs. 4,
Da, v-a afectat direct pe dvs. 5,
Da, altceva (SPONTAN) 6,
Nu 7,
Nu ştiu 8,
NEW
QB31 Ați vrea să fiți informat(ă) de către o autoritate publică sau de către o companie privată ori de câte ori informaţiile pe care le deţin despre dvs. sunt pierdute sau furate?
(453)
Da 1
Nu 2
Nu ştiu 3
NEW
QB32 Cât de important este sau nu pentru dvs. să aveţi aceleaşi drepturi şi protecţie asupra informaţiile dvs. personale, indiferent de ţara UE în care acestea sunt colectate şi procesate?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(454)
Foarte important 1
Destul de important 2
Nu prea important 3
Deloc important 4
Nu ştiu 5
NEW
QB33 Regulile UE privind protecţia datelor prevăd în prezent protecţie specială pentru procesarea datelor personale sensibile, cum ar fi date legate de sănătate, viaţa sexuală, originea etnică, convingeri religioase,opinii politice, etc. Credeţi că informaţiile genetice, cum ar fi datele ADN ar trebui, de asemenea, să aibă aceeași protecţie specială?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(455)
Cu siguranţă da 1
Da, mai degrabă da 2
Nu, mai degrabă nu 3
Cu siguranţă nu 4
Nu ştiu 5
NEW
QB34 Vă rog să-mi spuneţi dacă sunteţi total de acord, tindeți să fiți de acord, tindeți să fiți în dezacord sau sunteți în total dezacord cu următoarele afirmaţii privind protecţia datelor personale ale minorilor.
(ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE)
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Total de acord Tind să fiu de acord Tind să fiu în dezacord Total în dezacord Nu ştiu
(456) 1 Minorii ar trebui să fie protejați în mod special de colectarea şi dezvăluirea datelor cu caracter personal 1 2 3 4 5
(457) 2 Minorii ar trebui să fie avertizați despre consecinţele colectării şi dezvăluirii datelor cu caracter personal 1 2 3 4 5
NEW
QB35 Poliţia accesează și analizează câteodată datele personale ale indivizilor pentru a-și desfăşura activităţile. În ce circumstanțe ar trebui poliția să poată accesa datele personale ale indivizilor?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(458)
Pentru toate activităţile generale de prevenire a criminalităţii 1
Doar datele specifice din cadrul unei anchete specifice 2
Doar cu autorizarea unui judecător 3
Niciodată (SPONTAN) 4
Nu ştiu 5
NEW
QB36 Credeți ca datele dvs. ar fi mai bine protejate în marile companii, dacă acestea ar fi obligate să aibă o persoană de contact desemnată şi responsabilă să garanteze că datele dvs. personale sunt tratate corespunzător?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(459)
Cu siguranţă da 1
Da, mai degrabă da 2
Nu, mai degrabă nu 3
Cu siguranţă nu 4
Nu ştiu 5
NEW
QB37 În opinia dvs., punerea în aplicare a normelor privind protecţia datelor personale ar trebui să fie abordate la…?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(460)
Nivel european 1
Nivel național 2
Nivel regional sau local 3
Nu ştiu 4
NEW
QB38 Ați auzit despre o autoritate publică din România responsabilă pentru protecția drepturilor dvs. cu privire la datele dvs. cu caracter personal?
(461)
Da 1
Nu 2
Nu ştiu 3
NEW
QB39 Unele companii folosesc datele cu caracter personal ale oamenilor fără ca aceştia să știe de aceasta, creând neplăceri, variind de la spam/ mesaje nedorite până la pierderi financiare. Care ar trebui să fie principalele priorităţi ale autorităţilor publice pentru a combate aceste practici?
(ARĂTAŢI LISTA – CITIŢI – ROTIŢI  – MAX. 4 RĂSPUNSURI)
(462-475)
Să amendeze aceste companii 1,
Să acorde sprijin legal pentru cei care doresc să meargă cu cazul în instanţă 2,
Să furnizeze o procedură de rezolvare a problemei în afara instanței 3,
Să le interzică să folosească asemenea date pe viitor 4,
Să le oblige să despăgubească victimile 5,
Să pună în legătură oamenii în situații similare, pentru a începe acțiuni legale comune 6,
Să dea oamenilor mai mult control direct asupra propriilor date cu caracter personal 7,
Să aloce mai multe resurse pentru monitorizarea şi aplicarea reglementărilor existente 8,
Să găsească soluții tehnice mai bune pentru a păstra  confidențialitatea și siguranța utilizatorilor 9,
Să asigure educație formală și consiliere privind dezvăluirea de informaţii în condiții de siguranță 10,
Să crească gradul de cunoaştere cu privire la implicaţiile de dezvăluire nesigură a informaţiilor 11,
Să utilizeze mai multe avertismente și semne pentru a semnala posibilile dezvăluiri nesigure de informaţii 12,
Altele (SPONTAN) 13,
Nu ştiu 14,
NEW
C. ÎNȚELEGEREA ETICHETELOR DE CĂTRE UTILIZATORI ȘI EFECTELE EI ASUPRA UTILIZĂRII ÎN SIGURANȚĂ A PRODUSELOR CHIMICE
QC1 Dacă vă gândiți la termenul “produse chimice”, care dintre următoarele cuvinte vă vin în minte?
SE ARATĂ LISTA – CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – ROTIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE
(496-508)
Utile 1,
Inovatoare 2,
Eficiente 3,
Moderne 4,
Naturale 5,
Nesănătoase 6,
Industriale 7,
Artificiale 8,
Dăunătoare mediului 9,
Periculoase 10,
Altele (SPONTAN) 11,
Niciuna (SPONTAN) 12,
Nu ştiu 13,
NEW
ADRESAȚI QC2 DACĂ “LUCRAȚI ÎN MOMENTUL DE FAŢĂ”, COD DE LA 5 PÂNĂ LA 18 ÎN D15a SAU “AȚI LUCRAT ÎN TRECUT”, COD DE LA 5 PÂNĂ LA 18 ÎN D15b – CEILALȚI TREC LA QC3
QC2 Personal, utilizaţi sau aţi utilizat vreodată produse chimice la locul de muncă?
(509)
Da 1
Nu 2
Nu ştiu 3
NEW
ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE
QC3 Și continuând cu “produsele chimice”, care dintre următoarele produse vă vin în minte?
SE ARATĂ LISTA – CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – ROTIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE
(510-518)
Produse de bricolaj, DIY(Do It Yourself) și materiale de construcție (ex. vopsele, lacuri) 1,
Detergenţi obișnuiți (ex. detergent pulbere pentru haine, detergenţi pentru spălat vase) 2,
Alte produse de curăţat (ex. Lichid pentru desfundat țevi, detergent pentru curăţat cuptorul) 3,
Produse pentru îngrijirea mașinii\ autovehiculului (ex.ceară de mașină, uleiuri lubrifiante, soluții de curățare a roților) 4,
Produse de grădinărit (ex. îngrăşăminte, amelioratori pentru plante) 5,
Pesticide și insecticide (ex. erbicide, substanţe pentru combaterea paraziților și dăunătorilor) 6,
Altele (SPONTAN) 7,
Niciuna (SPONTAN) 8,
Nu ştiu 9,
NEW
QC4 Pe care dintre următoarele elemente le utilizați pentru a afla dacă un produs chimic este periculos sau nu?
SE ARATĂ LISTA – CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – ROTIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE
(519-530)
Experiența dvs. anterioară cu produsul 1,
Mirosul 2,
Culoarea 3,
Ambalajul 4,
Instrucțiunile de siguranță 5,
Simbolurile de avertizare 6,
Informația care o primiți la magazin 7,
Tipul magazinului unde puteți procura produsul 8,
Informații de la membrii familiei sau prieteni 9,
Altele (SPONTAN) 10,
Niciuna (SPONTAN) 11,
Nu ştiu 12,
NEW
QC5 De ce lucruri aveți nevoie pentru a utiliza un produs chimic în siguranță?
(NU CITIŢI – NU ARĂTAŢI FIȘA – ÎNTREBARE DESCHISĂ PRE-CODIFICATĂ – MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE)
(531-539)
Citiţi\ urmaţi instrucţiunile de pe produsul chimic 1,
Purtați haine de protecție (ex.mănuși, mască) 2,
Urmați frecvența de utilizare recomandată a produsului chimic 3,
Utilizați doar cantitatea recomandată de produs chimic 4,
Depozitaţi produsul corect 5,
Aruncați produsul în mod corect 6,
Alta 7,
Nu există utilizare în condiții de siguranță a unui produs chimic 8,
Nu ştiu 9,
NEW
QC6 Pentru care dintre produsele chimice următoare credeţi că instrucţiunile sunt necesare pentru a le folosi în condiţii de siguranţă?
SE ARATĂ LISTA – CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – ROTIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE
(540-548)
Produse de bricolaj, DIY(Do It Yourself) și materiale de construcție (ex. vopsele, lacuri) 1,
Detergenţi obișnuiți (ex. detergent pulbere pentru haine, detergenţi pentru spălat vase) 2,
Alte produse de curăţat (ex. Lichid pentru desfundat țevi, detergent pentru curăţat cuptorul) 3,
Produse pentru îngrijirea mașinii\ autovehiculului (ex.ceară de mașină, uleiuri lubrifiante, soluții de curățare a roților) 4,
Produse de grădinărit (ex. îngrăşăminte, amelioratori pentru plante) 5,
Pesticide și insecticide (ex. erbicide, substanţe pentru combaterea paraziților și dăunătorilor) 6,
Altele (SPONTAN) 7,
Niciuna (SPONTAN) 8,
Nu ştiu 9,
NEW
QC7 Înainte de a utiliza oricare dintre următoarele produse pentru prima dată, cât de des citiţi instrucţiunile de siguranţă?
(ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE)
(CITIŢI – ROTIŢI) Întotdeauna În cea mai mare parte a timpului Câteodată Niciodată Nu se aplică (SPONTAN) Nu ştiu
(549) 1 Produse de bricolaj, DIY(Do It Yourself) și materiale de construcție (ex. vopsele, lacuri) 1 2 3 4 5 6
(550) 2 Detergenţi obișnuiți (ex. detergent pulbere pentru haine, detergenţi pentru spălat vase) 1 2 3 4 5 6
(551) 3 Alte produse de curăţat (ex. Lichid pentru desfundat țevi, detergent pentru curăţat cuptorul) 1 2 3 4 5 6
(552) 4 Produse pentru îngrijirea mașinii\ autovehiculului (ex.ceară de mașină, uleiuri lubrifiante, soluții de curățare a roților) 1 2 3 4 5 6
(553) 5 Produse de grădinărit (ex. îngrăşăminte, amelioratori pentru plante) 1 2 3 4 5 6
(554) 6 Pesticide și insecticide (ex. erbicide, substanţe pentru combaterea paraziților și dăunătorilor) 1 2 3 4 5 6
NEW
ADRESAȚI QC8 DACĂ “CITIȚI INSTRUCȚIUNILE”, COD DE LA 1 PÂNĂ LA 3 PENTRU PUNCTUL ECHIVALENT DIN QC7 – CEILALȚI TREC LA QC9
QC8 Pentru fiecare din următoarele produse, atunci când citiţi instrucţiunile de siguranţă, în ce măsură urmaţi aceste instrucţiuni?
(ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE)
(CITIŢI – ROTIŢI) În totalitate Parţial Deloc Nu ştiu
(555) 1 Produse de bricolaj, DIY(Do It Yourself) și materiale de construcție (ex. vopsele, lacuri) 1 2 3 4
(556) 2 Detergenţi obișnuiți (ex. detergent pulbere pentru haine, detergenţi pentru spălat vase) 1 2 3 4
(557) 3 Alte produse de curăţat (ex. Lichid pentru desfundat țevi, detergent pentru curăţat cuptorul) 1 2 3 4
(558) 4 Produse pentru îngrijirea mașinii\ autovehiculului (ex.ceară de mașină, uleiuri lubrifiante, soluții de curățare a roților) 1 2 3 4
(559) 5 Produse de grădinărit (ex. îngrăşăminte, amelioratori pentru plante) 1 2 3 4
(560) 6 Pesticide și insecticide (ex. erbicide, substanţe pentru combaterea paraziților și dăunătorilor) 1 2 3 4
NEW
ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE
QC9 Imaginaţi-vă că aveţi două produse chimice, cu un cuvânt de avertizare diferit pe fiecare etichetă. Unul are cuvântul “atenție”. Celălalt are cuvântul “pericol”. În opinia dvs., care dintre aceste două produse chimice este cel mai periculos?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(561)
Produsul cu cuvântul “Atenție” 1
Produsul cu cuvântul “Pericol” 2
Nicio diferență, ambele produse sunt la fel de periculoase 3
Nu ştiu 4
NEW
QC10 Acum vă vom arăta diferite simboluri. Vă rog să-mi spuneţi pentru fiecare simbol dacă mai l-ați văzut până acum sau nu.
(ARĂTAȚI PRIMELE 4 SIMBOLURI GHS ÎN ACELAŞI TIMP (A-D), ȘI ADRESAȚI PRIMELE 4 PUNCTE. APOI, ARĂTAȚI CELE 4 PICTOGRAME TOATE ÎN ACELAŞI TIMP (E-H) ȘI ADRESAȚI ULTIMELE 4 PUNCTE – UN RĂSPUNS PE LINIE)
Da Nu Nu ştiu
(562) 1 Simbol A 1 2 3
(563) 2 Simbol B 1 2 3
(564) 3 Simbol C 1 2 3
(565) 4 Simbol D 1 2 3
(566) 5 Pictograma E 1 2 3
(567) 6 Pictograma F 1 2 3
(568) 7 Pictograma G 1 2 3
(569) 8 Pictograma H 1 2 3
NEW
QC11 Acum, vă rog să-mi spuneți ce credeți că înseamnă fiecare dintre cele 4 simboluri? Acest simbol este pentru un produs chimic…
(ARĂTAȚI FIECARE SIMBOL UNUL CÂTE UNUL ȘI ADRESAȚI ÎNTREBĂRILE UNA CÂTE UNA – ARĂTAȚI FIȘA CU SCALA – UN RĂSPUNS PE LINIE)
(ROTIŢI ORDINEA SIMBOLURILOR) Care este inflamabil Care este coroziv pentru metal Care este periculos pentru mediu Care este cancerigen Care este iritant pentru piele Care cauzează astmul sau alte reacții de hipersensibilitate respiratorie Nu ştiu
(570) 1 Simbol A 1 2 3 4 5 6 7
(571) 2 Simbol B 1 2 3 4 5 6 7
(572) 3 Simbol C 1 2 3 4 5 6 7
(573) 4 Simbol C 1 2 3 4 5 6 7
NEW
QC12 Pe ansamblu, cât de bine informat(ă) consideraţi că sunteţi cu privire la riscurile potenţiale legate de următoarele produse chimice? Vă rog să folosiți o scară de la 1 la 7, unde ‘1’ înseamnă că dvs. nu sunteți “deloc informat(ă)”, și ‘7’ înseamnă că sunteți “foarte bine informat(ă)”.
(ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS- UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE)
(ROTIŢI ORDINEA DE CITIRE) 1 Deloc informat(ă) 2 3 4 5 6 7 Foarte bine informat(ă) Nu ştiu
(574) 1 Produse de bricolaj, DIY(Do It Yourself) și materiale de construcție (ex. vopsele, lacuri) 1 2 3 4 5 6 7 8
(575) 2 Detergenţi obișnuiți (ex. detergent pulbere pentru haine, detergenţi pentru spălat vase) 1 2 3 4 5 6 7 8
(576) 3 Alte produse de curăţat (ex. Lichid pentru desfundat țevi, detergent pentru curăţat cuptorul) 1 2 3 4 5 6 7 8
(577) 4 Produse pentru îngrijirea mașinii\ autovehiculului (ex.ceară de mașină, uleiuri lubrifiante, soluții de curățare a roților) 1 2 3 4 5 6 7 8
(578) 5 Produse de grădinărit (ex. îngrăşăminte, amelioratori pentru plante) 1 2 3 4 5 6 7 8
(579) 6 Pesticide și insecticide (ex. erbicide, substanţe pentru combaterea paraziților și dăunătorilor) 1 2 3 4 5 6 7 8
NEW
QC13 Unde găsiți, în general, informații despre potențialele pericole ale produselor chimice?
SE ARATĂ LISTA – CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – ROTIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE
(580-591)
Ambalajul produsului 1,
Ziare 2,
Reviste 3,
Televizor 4,
Radio 5,
Pliante de informare\ broșuri 6,
Internet 7,
Din auzite 8,
Familia, prietenii sau rudele 9,
Altele (SPONTAN) 10,
Niciuna (SPONTAN) 11,
Nu ştiu 12,
NEW
QC14 În care dintre următoarele surse ați avea cea mai mare încredere pentru informații cu privire la potențialele pericole ale produselor chimice?
(ARĂTAŢI LISTA – CITIŢI – ROTIŢI  – MAX. 4 RĂSPUNSURI)
(592-606)
Vânzătorul dintr-un magazin 1,
Organizaţiile non-guvernamentale (ONG)\ organizaţiile pentru protecţia consumatorilor 2,
Producătorii de mărfuri 3,
Centrele de toxicologie 4,
Familia, prietenii sau rudele 5,
Medicii 6,
Farmaciștii 7,
Jurnaliştii 8,
Oamenii de știință\ cercetătorii 9,
Autoritățile naționale sanitare 10,
UE și instituțiile sale (de exemplu Agenția Europeană pentru Produse Chimice AEPC) 11,
Guvernul României 12,
Altele (SPONTAN) 13,
Niciuna (SPONTAN) 14,
Nu ştiu 15,
NEW
D. BOLI RARE
QD1 Când se vorbește despre boli rare, care dintre următoarele afirmații, în opinia dvs., descrie cel mai bine ce sunt “bolile rare”?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(627)
Acestea sunt boli împotriva cărora nimeni nu poate face nimic 1
Acestea sunt boli care afectează un număr limitat de persoane și care necesită îngrijire extrem de specifică 2
Acestea sunt boli pentru care este foarte dificil să se ajungă la un diagnostic corect și rapid 3
Acestea sunt boli de care nimănui nu-i pasă 4
Altele (SPONTAN) 5
Nu aţi auzit niciodată de aceste boli rare (SPONTAN) 6
Nu ştiu 7
NEW
O boală rară este o boală care afectează mai puțin de 1 persoană din 2.000
QD2 Dvs. cunoașteți personal sau ați auzit despre o persoană ce suferă de o boală rară?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – CITIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI)
(628-632)
Da, dvs. cunoașteți personal pe cineva care suferă de o boală rară 1,
Da, dvs. ați auzit despre cineva care suferă de o boală rară din rândul familiei dvs.\ prietenilor dvs.\ cunoștințelor dvs. 2,
Da, dvs. ați auzit din mass-media despre cineva care suferă de o boală rară 3,
Nu, dvs. nu ați auzit niciodată despre o persoană care suferă de o boală rară 4,
Nu ştiu 5,
NEW
QD3 Pentru fiecare dintre următoarele afirmaţii, vă rog să îmi spuneţi dacă sunteţi total de acord, mai degrabă de acord, mai degrabă în dezacord sau în dezacord total.
(ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE)
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Total de acord Tind să fiu de acord Tind să fiu în dezacord Total în dezacord Nu ştiu
(633) 1 Persoanele care suferă de o boală rară au nevoie de susţinere specifică din partea autorităţilor sanitare din România 1 2 3 4 5
(634) 2 Ar trebui să existe mai multă cooperare la nivel european cu scopul de a ajuta mai eficient numărul limitat de persoane ce suferă de boli rare 1 2 3 4 5
(635) 3 Medicamentele dezvoltate pentru a trata persoanele care suferă de boli rare ar trebui să fie rambursate integral de sistemul sanitar din România, chiar dacă acestea sunt foarte scumpe 1 2 3 4 5
(636) 4 Oamenii sunt conştienţi de existenţa unor centre specializate în bolile rare 1 2 3 4 5
(637) 5 Persoanele care suferă de o boală rară ar trebui să aibă dreptul de a accesa îngrijiri adecvate într-un alt stat membru al UE, dacă nu poate fi găsită nicio soluţie în ţara lor de reşedinţă 1 2 3 4 5
(638) 6 România are prea multe alte probleme majore de sănătate, pentru a face o prioritate din bolile rare 1 2 3 4 5
(639) 7 Fiecare stat membru al UE ar trebui să aibă un plan naţional sau o strategie privind bolile rare, incluzând toate dimensiunile problemei 1 2 3 4 5
(640) 8 Oamenii nu sunt conştienţi de problemele reale cu care se confruntă cei care suferă de o boală rară 1 2 3 4 5
NEW
QD4 Comisia Europeană şi autorităţile naţionale de sănătate din statele membre ale UE au adoptat câteva iniţiative pentru a ajuta oamenii care suferă de boli rare. În opinia dvs., este justificat sau nu să se aloce resurse pentru iniţiative în următoarele domenii?
(ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE)
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Total justificat Oarecum justificat Nu foarte justificat Deloc justificat Nu ştiu
(641) 1 Pentru a îmbunătăți și coordona cercetări privind bolile rare la nivel național și european 1 2 3 4 5
(642) 2 Pentru a facilita accesul la medicamente persoanelor care suferă de o boală rară 1 2 3 4 5
(643) 3 Pentru a îmbunătăţi gradul de conştientizare în rândul profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi în rândul publicului larg în ceea ce priveşte bolile rare 1 2 3 4 5
(644) 4 Pentru a facilita accesul la testele de laborator în vederea îmbunătăţirii diagnosticării bolilor rare 1 2 3 4 5
(645) 5 Pentru a oferi un sprijin suplimentar familiilor în care un membru suferă de o boală rară 1 2 3 4 5
(646) 6 Pentru a sprijini organizațiile de pacienți 1 2 3 4 5
(647) 7 Pentru a înfiinţa în UE noi centre specializate în boli rare 1 2 3 4 5
NEW
QD5 Ați auzit vreodată despre fiecare dintre următoarele boli?
(UN RĂSPUNS PE LINIE)
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Da Nu Nu ştiu
(648) 1 Fibroza chistică 1 2 3
(649) 2 Distrofie musculară Duchenne 1 2 3
(650) 3 Hemofilie 1 2 3
(651) 4 Boala Huntington 1 2 3
(652) 5 Osteogeneza imperfectă 1 2 3
(653) 6 Progeria 1 2 3
NEW
DATE DEMOGRAFICE
D1 În materie de politică oamenii vorbesc despre “stânga” şi de “dreapta”.  Dvs. unde v-aţi plasa pe următoarea scală?
(SE ARATĂ SCALA – NU SUGERAŢI RĂSPUNSUL  – DACĂ PERSOANA INTERVIEVATĂ EZITĂ, ÎNCERCAŢI DIN NOU)
(674-675)
1 Stânga 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Dreapta
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Refuz (răspuns SPONTAN) 11
NU ŞTIU 12
EB74.2 D1
NU EXISTĂ ÎNTREBĂRILE DE LA D1 LA D6
D7 Aţi putea să-mi spuneţi litera care  corespunde cel mai bine situaţiei dvs. actuale?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(676-677)
CĂSĂTORIT(Ă) SAU RECĂSĂTORIT(Ă)
Locuind fără copii 1
Locuind cu copiii din această relaţie 2
Locuind cu copiii din relaţia anterioară 3
Locuind cu copiii din această relaţie și din relaţia anterioară 4
CELIBATAR(Ă) LOCUIND CU PARTENERUL/ PARTENERA
Locuind fără copii 5
Locuind cu copiii din această relaţie 6
Locuind cu copiii dintr-o relaţie anterioară 7
Locuind cu copiii din această relaţie și dintr-o relaţie anterioară 8
CELIBATAR(Ă)
Locuind fără copii 9
Locuind cu copii 10
DIVORȚAT(Ă) SAU DESPĂRȚIT(Ă)
Locuind fără copii 11
Locuind cu copii 12
VĂDUV(Ă)
Locuind fără copii 13
Locuind cu copii 14
Alta (SPONTAN) 15
Refuz (SPONTAN) 16
EB74.2 D7
D8 La ce vârstă aţi încheiat pregătirea şcolară (cursuri de zi)?
(OPERATOR: DACĂ “ÎNCĂ STUDIAZĂ” COD ’00’ – DACĂ “FĂRĂ STUDII” COD ’01’ – DACĂ “REFUZĂ” COD ’98’ – DACĂ “NU ŞTIU” COD ’99’)
(678-679)
EB74.2 D8
NU EXISTĂ ÎNTREBAREA D9
D10 Sexul respondentului
(680)
Masculin 1
Feminin 2
EB74.2 D10
D11 Câţi ani aveţi?
(681-682)
EB74.2 D11
NU EXISTĂ ÎNTREBĂRILE D12-D14
D15a&b AU FOST ADRESATE ÎNAINTE DE QB
NU EXISTĂ ÎNTREBĂRILE D16 LA D24
D25 Aţi spune că locuiţi …?
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS)
(683)
La sat sau comună 1
Într-un oraş mic sau mediu 2
Într-un oraş mare 3
Nu ştiu 4
EB74.2 D25
NU EXISTĂ ÎNTREBĂRILE D26 – D39
D40a Vă rog să-mi spuneţi câte persoane în vârstă de 15 ani şi peste, locuiesc în această gospodărie, incluzându-vă şi pe dvs. aici?
(OPERATOR: CITIŢI – NOTAŢI RĂSPUNSUL ÎN CLAR)
(684-685)
EB74.2 D40a
D40b Câţi copii cu vârsta  mai mică de 10 ani locuiesc în această gospodărie?
(OPERATOR: CITIŢI – NOTAŢI RĂSPUNSUL ÎN CLAR)
(686-687)
EB74.2 D40b
D40c Câţi copii cu vârsta  între 10-14 ani locuiesc în această gospodărie?
(OPERATOR: CITIŢI – NOTAŢI RĂSPUNSUL ÎN CLAR)
(688-689)
EB74.2 D40c
ÎNTREBĂRILE D41 ŞI D42 NU EXISTĂ
D43a Aveți un telefon fix în gospodărie?
D43b Aveţi telefon mobil/GSM?
(690) (691)
D43a D43b
Telefon fix Telefon mobil
Da 1 1
Nu 2 2
EB74.2 D43a D43b
ÎNTREBĂRILE D44 ŞI D45 NU EXISTĂ
D46 Pe care din următoarele bunuri le aveţi în posesie?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS – MAI MULTE RĂSPUNSURI)
(692-701)
Televizor 1,
DVD player 2,
CD player 3,
Computer \ calculator 4,
O conexiune la internet acasă 5,
Un autoturism 6,
Un apartament \ o casă pe care l-aţi/aţi achitat/o 7,
Un apartament \ o casă pentru care încă mai plătiţi 8,
Niciuna din aceste (SPONTAN) 9,
NU ŞTIU 10,
EB73.5 D46
ÎNTREBĂRILE D47 ŞI D59 NU EXISTĂ
D60 În ultimele douăsprezece luni, ați spune că ați avut dificultăți în a vă plăti facturile la sfârșitul lunii …?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(702)
În cea mai mare parte a timpului 1
Ocazional 2
Aproape niciodată/ Niciodată 3
Refuz (răspuns SPONTAN) 4
EB74.2 D60
D61 Pe următoarea scară pasul „1” corespunde „celui mai jos nivel în societate”, pasul „10” corespunde „celui mai înalt nivel în societate”.  Ați putea să îmi spuneți la care pas v-ați încadra?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS –  UN SINGUR RĂSPUNS)
(703-704)
1 Nivelul cel mai de jos în societate 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
7 7
8 8
9 9
10 Nivelul cel mai înalt în societate 10
Refuz (răspuns SPONTAN) 11
EB74.2 D61
PROTOCOL DE INTERVIU
P1 DATA INTERVIULUI
(725-726) (727-728)
ZIUA LUNA
EB74.2 P1
P2 ORA ÎNCEPERII INTERVIULUI
(OPERATOR: FOLOSIŢI MODUL DE ÎNREGISTRARE CU 24 DE ORE)
(729-730) (731-732)
ORA MINUTE
EB74.2 P2
P3 DURATA INTERVIULUI, ÎN MINUTE
(733-735)
MINUTE
EB74.2 P3
P4 Numărul de persoane prezente în timpul interviului, inclusiv operatorul de interviu.
(736)
Două (operatorul de interviu şi persoana intervievată) 1
Trei 2
Patru 3
Cinci sau mai multe 4
EB74.2 P4
P5 Cooperarea persoanei intervievate
(737)
Excelentă 1
Bună 2
Medie 3
Proastă 4
EB74.2 P5
P6 Mărimea localităţii
1 –  Sat 2 –  Oraş  sub 30.000 de locuitori 3 –  Oraş  30-100.000 de locuitori 4 –  Oraş  100-200.000 de locuitori 5 –  Oraş  peste 200.000 de locuitori 6 –  Bucureşti
(738-739)
EB74.2 P6
P7 Regiunea
1 –  Nord-Est 2 –  Sud-Est 3 –  Sud 4 –  Sud-Vest 5 –  Vest 6 –  Nord-Vest 7 –  Centru 8 –  Bucureşti
(740-741)
EB74.2 P7
P8 Cod poştal
(742-749)
EB74.2 P8
P9 Numărul punctului de eşantionare
(750-757)
EB74.2 P9
P10 Cod operator de interviu
(758-765)
EB74.2 P10
Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

two × 3 =