Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă privind organizarea alegerilor parlamentare înainte de termen, act normativ care prevede, printre altele, trei zile de vot în diaspora şi posibilitatea de a vota la orice secţie de votare. Totodată, Guvernul a aprobat și creşterea numărului de parlamentari pentru diaspora în cadrul proiectului de ordonanţă de urgenţă privind organizarea alegerilor anticipate.

“Ordonanţa de urgenţă pentru organizarea alegerilor parlamentare înainte de termen a fost adoptată în şedinţa de guvern de astăzi. Vorbim despre extinderea prevederilor care au fost benefice şi s-au dovedit a fi în avantajul cetăţenilor care au dorit să voteze la alegerile prezidenţiale, respectiv trei zile de vot în diaspora şi, de asemenea, posibilitatea de a vota la orice secţie de votare, pentru a încuraja participarea la vot a cetăţenilor români – au fost incluse în acest proiect. (…) De asemenea, a fost dublat numărul parlamentarilor pentru diaspora de la doi la patru senatori şi de la patru la opt deputaţi”, a declarat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, marţi seară, într-o conferinţă de presă la finalul şedinţei de guvern, citat de Agerpres.

În cadrul unor declarații de presă, și premierul Ludovic Orban a spus că ordonanța de urgență care vizează alegerile anticipate ”reglementează câteva lucruri care sunt foarte bune și absolut necesare – creșterea numărului de parlamentari pentru diaspora”, pe care a descris-o drept ”o solicitare legitimă”.

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, sâmbătă, jurământul de învestire în funcţie pentru al doilea mandat, în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, promițând că va fi ”președintele tuturor românilor” și că va ”face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică (…) să devină realitate”.

Într-un discurs susținut la tribuna Parlamentului după depunerea jurământului, Iohannis a folosit ca elemente busolă ale alocuțiunii sale ”momentele astrale” din istoria națiunii române în secolul trecut – Marea Unire de la 1918, acum 101 ani, și Revoluția Română din 1989, a cărei a treizecea aniversare este comemorată în aceste zile.

Spre finalul discursului său, președintele a definit drept ”neprețuit” devotamentul și implicarea românilor din diaspora, transmițându-le: Și nouă ne este dor de voi și vă așteptăm cu drag acasă!”.

“Dragi români de pretutindeni şi nouă ne este dor de voi şi vă aşteptăm cu drag acasă. Indiferent că trăim în interiorul graniţelor sau în afara lor în inimile noastre visăm cu toţii la aceeaşi Românie, o ţară prosperă şi sigură, o casă primitoare pentru toţi cetăţenii săi. Devotamentul şi implicarea voastră sunt de nepreţuit şi contăm şi în viitor pe contribuţia voastră valoroasă”, a spus Iohannis în plenul reunit al Parlamentului, şedinţă în care a depus jurământul de învestitură pentru al doilea mandat.

Citiți și Klaus Iohannis a depus jurământul pentru al doilea mandat de președinte: ”Vă asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor”

Președintele Klaus Iohannis a câștigat cel de-al doilea mandat de președinte în urma alegerilor din 24 noiembrie, fiind votat de peste 66% dintre români, cel mai scor obținut vreodată de un candidat de dreapta la alegerile prezidențiale din România. În egală măsură, la turul al doilea al scrutinului prezidențial a fost înregistrat recordul de prezență al românilor din străinătate la urne, peste 940.000 de cetățeni din afara granițelor exercitându-și dreptul de vot, iar peste 90% dintre aceștia votând cu Iohannis.

Precedentul record fusese stabilit la primul tur al prezidențialelor, când peste 650.000 au votat.

Pentru prima dată, la alegerile prezidențiale din acest an, românii din diaspora au putut vota prin corespondență sau pe parcursul a trei zile în cadrul secțiilor de votare deschise în străinătate.

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, sâmbătă, jurământul de învestitură în funcţie pentru al doilea mandat, în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

“Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a rostit Klaus Iohannis în plenul Parlamentului.

Mandatul preşedintelui este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de învestitură în funcţie.

Puteți citi pe larg aici principalele elemente din discursul inaugural al lui Klaus Iohannis cu ocazia preluării celui de-al doilea mandat de președinte

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că va avea discuţii cu liderii politici, cu partidele, pentru a creşte numărul parlamentarilor care reprezintă diaspora, în contextul în care peste 944.000 de cetățeni români din străinătate au avut la turul al doilea al alegerilor prezidențiale de la finalul săptămânii trecute, înregistrându-se cea mai ridicată prezență peste hotare din istoria electorală a României.

Întrebat de jurnaliști dacă trebuie făcute modificări astfel încât românii din diaspora să fie mai bine reprezentaţi în Parlament, Iohannis a spus: “Cu certitudine”.

“Am avut cu ocazia acestor alegeri prezidenţiale surprize dintre cele mai plăcute în ceea ce priveşte votul în diaspora. La primul tur s-a atins un record, record care a ţinut două săptămâni. În turul doi s-a atins un nou record. Şi, cum avem deja, practic, un milion de votanţi în diaspora, eu îmi doresc ca ei să fie mult mai bine reprezentaţi în Parlament. Şi voi avea discuţii cu liderii politici, cu partidele pentru a creşte numărul parlamentarilor care reprezintă diaspora, care, iată, a devenit foarte activă şi acest lucru ne bucură”, a declarat preşedintele, la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte cu peste 66% din voturi, prefigurându-se și o victorie cu peste 90% din voturi și în diaspora, în disputa cu contrancandidata sa Viorica Dăncilă. Actualul șef al statului va obține 6,5 milioane de voturi, iar Dăncilă în jur de 3,3 milioane.

Spre comparație, cel mai mare număr de voturi înregistrat de un candidat de dreapta la alegerile prezidențiale a fost obținut de Emil Constantinescu (7,05 milioane de voturi, 54,41%) în 1996. Pe de altă parte, în 2014, Klaus Iohannis a câștigat alegerile cu 54,43% din voturi, cel mai mare procent pentru un candidat de dreapta până la acel moment, și un total de 6,28 milioane de voturi.

În ce privește istoria electorală a candidaților de stânga, cel mai mic număr de voturi obținut de un candidat PSD fusese înregistrat în 2004, când Adrian Năstase a primit 4,88 milioane de voturi.

Ziua votului la turul al doilea al alegerilor prezidențiale pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate, la fel ca și în primul tur, s-a desfășurat treia zi la urne pentru românii din diaspora. Vineri au votat peste 111.000 de cetățeni, în creștere față de primul tur, iar sâmbătă prezența cumulată la vot a ajuns la peste 380.000 de români, cu peste 90.000 de voturi față de același interval de referință din primul tur al alegerilor când au votat peste 292.000 de români.

În cea de-a treia zi de vot în diaspora a fost atinsă o prezență la vot de peste 940.000 de români, un record în istoria electorală a României. În țară, au votat peste 9 milioane de cetățeni, reprezentând 49,87% din totalul alegătorilor.