Connect with us

NEWS

Vizita lui Klaus Iohannis în Polonia: Am agreat asupra transmiterii constante a unui mesaj ferm de susținere a drumului proeuropean al tuturor țărilor membre ale Parteneriatului Estic

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis se află într-o vizită de două zile în Polonia. Șeful statului a participat la convorbiri bilaterale cu omologul său polonez, Bronislaw Komorowski, iar la finalul acesteia au susținut o declarația de presă comună, reiterând angajamentul lor ferm pentru parteneriatele strategice la care două state sunt parte.

iohannis_komorowski

Redăm mai jos declarațiile celor doi președinți, conform Administrației Prezidențiale:

Președintele Republicii Polone, domnul Bronislaw Komorowski: “Stimate domnule Președinte, dragi oaspeți, vreau să îmi exprim satisfacția prilejuită de vizita în Polonia, la Varșovia, a Președintelui României, pentru că eu consider că este o șansă pentru intensificarea colaborării dintre statele și popoarele noastre, consider că este o șansă imensă pentru a da un nou conținut parteneriatului strategic deja existent între România și Polonia. Eu sunt convins că aceste parteneriat este foarte necesar din punctul de vedere al dezvoltării situației din regiunea noastră, din această parte a Europei, unde au intervenit modificări negative în ceea ce privește mediul de securitate. Mă bucur că am putut să semnăm o declarație comună care dă cadrul intensificării acestei colaborări polono-române în diverse domenii, nu doar în domeniul securității, ci în toate domeniile importante din punctul de vedere al apropierii pe viitor.  Doresc să vă spun că un anumit cadru al calendarului politic ne îndeamnă și el spre intensificarea colaborării dintre țările noastre pentru că perspectiva Summitului NATO de la Varșovia din 2016 ne cere nu doar să facem o analiză comună a realizării deciziilor de la Newport – și trebuie să ne amintim că înaintea acestui summit au avut loc și consultări polono-române, dar și cu alte țări din această regiune pe care o numim Flancul Estic al Alianței, și aceste consultări au avut rezultate foarte bune în ceea ce privește puterea argumentelor noastre pe care le-am prezentat la Newport. După părerea mea, Summitul de la Varșovia ar trebui să fie nu doar o ocazie tocmai de a trage concluziile a ceea ce am reușit să facem după Newport, ci și o ocazie de a întări Flancul Estic. Și va trebui să încercăm să luăm decizii care să crească sentimentul de securitate în această regiune și nu voi ascunde faptul că eu contez pe colaborarea cu România în această privință și contez pe colaborarea cu România în ceea ce privește elaborarea unei poziții comune și unor idei comune în chestiunea acestui flanc estic al Alianței.

Un domeniu care, de asemenea, face ca țările noastre să fie predestinate colaborării este chestiunea regională, cu un acest deosebit pe două țări, pe Ucraina și pe Moldova. Am vorbit despre diverse perspective de dezvoltare a colaborării noastre în ceea ce privește evenimentele care vor putea avea loc în Ucraina și important este să spunem că avem aceeași convingere că vestul trebuie să fie pregătit și pentru o dezvoltare negativă a situației. Ce înțelegem prin asta: posibilitatea de nerespectare a înțelegerilor de la Minsk. De asemenea, doresc să vă informez că, în baza experienței foarte bune pe care am avut-o în urma vizitei comune făcute cu Președintele Poroșenko în Moldova, ceea ce a avut ca rezultat intensificarea importanței acestei țări, am luat hotărârea de a încerca să organizăm în Polonia întâlnirea a trei președinți, Președintele României, Președintele Ucrainei și al Poloniei, la care să discutăm situația din regiune. Și mi-aș dori, de asemenea, să încadrăm acest demers în categoria dorinței de a intensifica colaborarea polono-română în toate chestiunile de securitate din regiune. Vă mulțumesc!”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: “Domnule Președinte, mulțumesc pentru convorbiri, pentru deschidere și pentru concluziile extraordinar de bune pe care le-am tras împreună. Sunt foarte bucuros să mă aflu în Polonia, ca răspuns la invitaţia domnului Preşedintele Komorowski. Această invitație mi-a fost adresată, dacă bine îmi amintesc, în prima zi de după alegerea mea ca Președinte al României și m-am bucurat foarte mult. De atunci am pregătit această vizită și iată că am ajuns să ne vedem. Această vizită pe care o fac, practic, la început de mandat, subliniază și vreau să sublinieze importanța pe care o acord, pe care o acordăm relației între România și Polonia, Această relație se bazează pe un Parteneriat Strategic de substanţă existent pe care vrem să îl aprofundăm.
 
Discuţiile purtate cu Preşedintele Komorowski au fost de cordiale şi foarte consistente. Am reafirmat importanţa prioritară, pentru România, a relaţiei bilaterale cu Polonia. De asemenea, am abordat subiectele de interes comun ce ne leagă indisolubil în această regiune a Europei, care se confruntă în prezent cu provocări majore.  Am discutat despre contextul de securitate în vecinătatea estică și despre rolul şi responsabilităţile pe care România şi Polonia le au în regiune. Pornind de la acestea, am convenit cu Preşedintele Komorowski, că este necesară o reevaluare şi o consolidare a Parteneriatului nostru Strategic. Tocmai am adoptat, în acest sens, o Declaraţie comună, ca o continuare și amplificare a celei privind Parteneriatul Strategic dintre România şi Polonia, adoptată la Bucureşti în 2009. Această Declarație subliniază faptul că relaţiile dintre ţările noastre se află în prezent într-un moment de vârf al evoluţiei lor, dar și că dorim să le aprofundăm, în special pe componenta strategică.
 
Am abordat împreună cu Preşedintele Komorowski și colaborarea în domeniul economic. Am exprimat dorinţa României de a diversifica, în ansamblu, colaborarea sectorială şi de a atrage un număr sporit de investiţii poloneze în România, dar și o prezență mai puternică a firmelor românești pe piața poloneză. În planul cooperării europene, am convenit să ne coordonăm la toate nivelurile în dosarele de interes prioritar pentru ţările noastre, cu atât mai mult cu cât  poziţiile noastre pe subiectele aflate pe agenda europeană sunt clar convergente. Am discutat, în acest context, și despre Planul de investiţii pentru Europa avansat de către Comisia Europeană şi susținut de Consiliul European şi despre modalităţile concrete de punere în practică a acestuia. Am subliniat că pentru România este importantă asigurarea unei distribuţii echilibrate în întreaga Uniune a proiectelor de investiţii care urmează să fie implementate în cadrul Planului. Aceasta înseamnă inclusiv luarea în calcul a specificului statelor membre și a nevoilor de investiții.
 
O parte importantă a discuţiei cu Preşedintele Komorowski a fost dedicată evoluţiilor îngrijorătoare din vecinătatea noastră estică. Am reiterat susţinerea fermă a României pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional. Am condamnat în termenii cei mai fermi deteriorarea gravă a situaţiei de securitate în sud-estul Ucrainei, exprimând în acelaşi timp speranţa într-o implementare progresivă a pachetului de măsuri convenit la Minsk pe 12 februarie. Am reconfirmat întreaga disponibilitate a României de a contribui, alături de Polonia şi de alţi parteneri din UE, la avansarea proceselor de reformă din Ucraina. 
 
După cum ştiţi, pentru România susținerea parcursului european al Republicii Moldova rămâne o prioritate majoră. Suntem deciși să-i acordăm un sprijin cât mai consistent în acest sens. Am fost amândoi de acord că trebuie transmis constant un mesaj ferm de susținere a drumului proeuropean al tuturor țărilor membre ale Parteneriatului Estic.
 
Declarația adoptată astăzi cu domnul Președinte Komorowski, urmărește nu doar întărirea relației bilaterale pe palierul de securitate dintre România şi Polonia, ci și dezvoltarea corelată a parteneriatelor strategice pe care le avem cu SUA şi solidaritatea politică în NATO. Împreună cu domnul Președinte Komorowski am convenit să organizăm în toamna acestui an la București o nouă ediție a unei întâlniri la nivel de șefi de stat, în formatul care a avut loc în iulie anul trecut la Varșovia, un format regional pe care îl considerăm important, un format care întărește colaborarea regională și este un instrument foarte util în pregătirea Summitului NATO de la Varșovia din 2016. Urmează să convenim împreună și cu ceilalți șefi de stat data concretă a acestei întâlniri care, cu siguranță, va contribui la îmbunătățirea coeziunii în regiune și la armonizarea punctelor noastre de vedere în pregătirea Summitului NATO.
 
Voi avea prilejul să reiau aceste aspecte în discuţiile pe care urmează să le port cu înalţi demnitari polonezi în cursul acestei zile și, de asemenea, și mâine. Vă mulțumesc!”
.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
5 Comments

INTERNAȚIONAL

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

Published

on

© Vatican News

Papa Francisc a marcat miercuri 76 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, îndemnând oamenii să fie atenți la ideologia exremistă pentru că ”aceste lucruri se pot întâmpla din nou”, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul audienţei sale generale, organizate în interiorul bibliotecii papale din cauza restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus, Suveranul Pontif a declarat că este necesar ca lumea să nu uite.

”Comemorarea victimelor Holocaustului și a tuturor celor persecutați și deportați de regimul nazist este un semn de omenie și de civilizație. A-și aduce aminte de acestea este condiția pentru un viitor mai bun de pace și fraternitate”, a declarat Papa Francisc care a vizitat lagărul de la Auschwitz în 2016.

Papa Francisc a spus că societatea nu ar trebui niciodată să lase garda jos în faţa pericolelor naţionalismului.

”A-și aduce aminte înseamnă, totodată, a avea grijă pentru că aceste lucruri se pot întâmpla din nou, începând cu propuneri ideologice care își propun să salveze un popor și sfârșind prin distrugerea acelui popor și a umanității”, a afirmat Surveranul Pontif, potrivit Vatican News. 

”Fiţi atenţi la modul în care această cale a morţii, exterminării şi brutalităţii a început”, a spus Papa Francisc, referindu-se la ascensiunea naziştilor la putere în anii ’30 pe un val de naţionalism extrem.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit TVR

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Fondul Monetar Internațional a îmbunătățit estimările privind creșterea economiei mondiale în 2021, care va înregistra un avans de 5,5% în acest an

Published

on

© IMF/ Twitter

Fondul Monetar Internațional și-a îmbunătățit estimările de creștere a economiei globale la 5,5% în acest an și 4,2% în anul 2022, în contextul în care apariția vaccinului împotriva COVID-19 alimentează speranțele, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cel mai recent raport intitulat ”World Economic Outlook”, FMI a evaluat pentru 2020 un declin al economiei globale de 3,5%, în timp ce în octombrie previziona o scădere de 4,4%, datele reflectând redresarea mai solidă din a doua parte a anului trecut.

© International Monetary Fund/ Facebook

Pentru acest an, FMI se aşteaptă la o creştere de 5,5%, mai mult cu 0,3 puncte procentuale faţă de prognoza din octombrie.

Cu toate acestea, instituția finaciară atrage atenția că economia mondială continuă să se confrunte ”cu incertitudini excepționale” iar noile variante de coronavirus și noile valuri de infecții reprezintă riscuri.

În acest context, activitatea economică pe plan global va rămâne sub nivelul estimat anul trecut, înaintea declanșării pandemiei.

De asemenea, aproape 90 de milioane de persoane vor cădea probabil sub pragul de sărăcie extremă în perioada 2020-2021, pandemia ştergând progresele realizate în ultimele două decenii în privinţa eradicării sărăciei, iar nivelul şomajului este în creştere.

Statele Unite, cea mai mare economie mondială, ar urma să înregistreze un avans de 5,1% în 2021, în vreme ce anul viitor creșterea economică se va stabiliza la 2,5%.

FMI estimează că activitatea din Regatul Unit și zona euro va rămâne probabil sub nivelul pre-pandemic până în 2022.

Germania, motorul economiei europene, va cunoaște o creștere de 3,5% în acest an, urmând ca avansul să diminueze anul viitor cu 0,4 puncte procentuale, până la 3.1%.

Aceste fluctuații au urmări și asupra activității comerciale a României cu Statele Unite și Germania.

Potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), valoarea schimburilor comerciale bilaterale România – SUA s-a situat, la sfârşitul anului 2019, la 2,1 miliarde de euro.

Numărul total al companiilor din SUA active în România, în martie 2020, era de 7.903, cu o valoare totală a capitalului social subscris de aproape 1,1 miliarde de dolari.

Conform unui comunicat al AmCham, incertitudinea cu privire la continuitatea afacerilor, evoluția crizei sanitare, a crizei economice și teama de eventuale schimbări de legislație se numără printre principalele provocări cu care se confruntă companiile la acest început de an, potrivit răspunsurilor exprimate de 155 de companii membre AmCham în cadrul unui sondaj despre impactul pandemiei efectuat în intervalul 15 decembrie 2020- 20 ianuarie 2021.

De cealaltă parte, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană semnala că schimburile comerciale între România și Germania au fost puternic afectate de actuala criză.

Ciifrele publicate de Institutul Federal de Statistică (Destatis) arată că volumul schimburilor comerciale dintre România și Germania a scăzut puternic pe fondul actualei crize provocate de coronavrius.

Minimele au fost atinse în luna aprilie, exporturile germane către România coborând cu 36,5% față de aceeași lună a anului 2019, importurile scăzând și mai puternic (-53%).

În total, exporturile către România s-au ridicat la 11,5 miliarde de euro (-8,8%) în primele nouă luni ale anului 2020, în timp ce importurile au fost de doar 9,8 miliarde de euro, cu 18% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2019.

După scăderea schimburilor comerciale în aprilie și mai, a început o redresare semnificativă a schimburilor comerciale în luna septembrie. Exporturile au trecut pe plus, fiind cu 6,52% mai mari față de aceeași lună a anului 2019, în timp ce importurile din România au scăzut „doar” cu 7,7%.

În ansamblu, volumul schimburilor comerciale bilaterale româno-germane a scăzut cu 13,4% în perioada ianuarie-septembrie 2020 față de aceeași perioadă a anului 2019 la 21,3 miliarde de euro.

Directorul general al AHK, Sebastian Metz, estima la finalul lunii noiembrie a anului trecut că o ”bună parte din evoluția viitoare a relațiilor comerciale româno-germane va depinde de modul și, mai ales, de cât de repede se va redresa economia germană”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, întâlnire cu ambasadorul Franței la Chișinău: Dorim dezvoltarea relațiilor economice și multiplicarea investițiilor franceze în țara noastră

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut luni o întrevedere cu ambasadorul Franței la Chișinău, Pascal Le Deunff, cu care a discutat despre situația politică internă, dar și despre diverse domenii de cooperare între cele două state.

”Am pus în discuție subiecte ce vizează situația politică internă, accentuând că optăm, în continuare, pentru alegeri parlamentare anticipate, ca o soluție pentru a reconfigura guvernarea și a o face funcțională”, a precizat Sandu într-un mesaj publicat pe Facebook.

În același timp, președintele Republicii Moldova s-a referit și la evoluțiile din regiune, dar și la vizitele pe care le-a întreprins recent la Kiev și la Bruxelles.

”Am accentuat că astăzi prioritatea noastră este depășirea crizei sanitare și asigurarea accesului cât mai rapid la vaccin pentru cetățenii țării, precum și depășirea crizei economice”, a mai spus Maia Sandu.

”Un aspect important al întrevederii a vizat relațiile moldo-franceze în diverse domenii de cooperare. L-am asigurat pe ES Pascal Le Deunff că Republica Moldova rămâne un prieten apropiat al Franței, fiind interesată în dezvoltarea relațiilor economice și în multiplicarea investițiilor franceze în țara noastră”, a transmis Sandu.

În egală măsură, aceasta și-a exprimat dorința de a ”amplifica schimburile culturale și academice, atât pe linia Organizației Internaționale a Francofoniei, a cărei membră este Republica Moldova, cât și ca țară ce are o diasporă considerabilă în Franța”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.9 hours ago

Angela Merkel, “profund rușinată” de atrocitățile comise de naziști: Germania are “responsabilitatea perpetuă” de a nu lăsa să piară amintirea victimelor Holocaustului

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Vladimir Putin salută, la Forumul de la Davos, prelungirea Tratatului New START dintre Rusia și SUA: Un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”

Dacian Cioloș13 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Comemorării Holocaustului: Avem o datorie. Trebuie să creăm condițiile pentru ca o astfel de tragedie să nu aibă loc din nou

Corina Crețu13 hours ago

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Corina Cețu: Doar cunoscând istoria putem evita ca greșelile ei să se repete

ROMÂNIA14 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

Daniel Buda14 hours ago

Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Eurodeputatul Daniel Buda: După mai mult de șapte decenii de la cumplitul genocid, Europa este acum un continent al păcii și al securității

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Președintele Consiliului European: Amintirea Holocaustului este o datorie morală și istorică. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană pentru Medicamente va da aviz pozitiv pentru cel de-al treilea vaccin împotriva COVID-19

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

ROMÂNIA14 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 week ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 week ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Advertisement
Advertisement

Trending