Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Zi importantă la Bruxelles: Klaus Iohannis, 5 ore de întrevederi cu 30 de oficiali europeni pe teme esențiale pentru viitorul UE și al României, inclusiv legile justiției și banii europeni

Published

on

Corespondență de la Bruxelles – Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis efectuează astăzi cea mai importantă vizită la Bruxelles de la debutul mandatului său în care ia parte, în premieră, la o reuniune a Colegiului Comisiei Europene, forul decizional care întrunește toți cei 28 de comisari europeni, și unde are întrevederi cu președintele executivului european, Jean-Claude Juncker, cu liderul Consiliului European, Donald Tusk, și cu șeful Partidului Popular European, Joseph Daul.

UPDATE ora 16:45 VIDEO – Declarații de presă ale președintelui Klaus Iohannis după întrevederea cu președintele Consiliului European, Donald Tusk

LIVE TEXT: 

Klaus Iohannis: 

Am avut o întâlnire cu președintele Tusk, o discuție foarte bună axată pe două paliere.

Prima parte a fost puțin în pregătirea Consiliului informal din 23 februarie când vremsă începem primele tatonări pe CFM post 2020.

A doua parte s-a referit la alegerile din 2019. Se pune problema dacă este bine sau nu să se meargă cu acel model numit spitzenkandidaten. Părerea mea este că ar trebui să se continue pe acest model .

După Brexit, rămân câteva locuri libere în PE. O propunere din Parlamentul European, un compromis bun, ca România să aibă un loc în plus.

În ce privește Schengen, este un dosar unde Comisia are o opinie, dar decizia se ia în cadrul întâlnirii JAI, unde statele membre au un cuvânt greu de spus. Aceste discuții pe justiție nu ajută dosarul Schehngen. Trebuie să ne ocupăm de legile justiției, să le facem bune, în primul rând pentru români.

Despre posibilitatea condiționării fondurilor europene de statul de drept:

În tratate, nu este prevăzut așa ceva și dacă se poartă o discuție se poartă în termeni politici deci nu cred că se poate trage o concluzie acum.

PPE s-a exprimat recent pe această chestiune și contează vocea lor în această ecuație.

Criteriul stat de drept nu poate fi luat în considerare pentru noi. Aici nu se pune niciun fel de problemă pentru România, nu a început nimeni să creadă că statul de drept nu funcționează în România.

Statul de drept este vital pentru România și pentru Europa și nu au fost îndoieli în această privință, nici în România, nici la Bruxelles.

Despre listele transnaționale pt Parlamentul European:

Este o abordare politică. Este însă o chestiune și de legislație europeană, dacă s-ar merge pe liste transnaționale la modul că ele se statuează și în sistemul electoral atunci discuția trebuie purtată pentru alt ciclu electoral, trebuie schimbate tratatele, primite validări în parlamentele naționale.

UPDATE ora 15:30 VIDEO – Declarații comune de presă Klaus Iohannis – Jean Claude Juncker

LIVE TEXT

Jean-Claude Juncker:

-Știu că soarta României și a UE va fi pe mâini bune când Klaus Iohannis va prelua președinția Consiliului

Klaus Iohannis:

– O întâlnire foarte bună în Colegiul Comisarilor,

– O bună parte din discuții s-a concentrat pe preluarea președinției rotative a Consiliului UE

-Am abordat chestiuni concrete, precum CFM post-2020

-Am discutat evident și despre România, a existat un interes proporțional cu evenimentele pe care le avem acasă, inclusiv pe tematica justiției

-Toate discuțiile au fost într-o notă pozitivă, constructivă și mi-au făcut plăcere

-România este o țară pro-europeană și așa va rămâne

– Am evidențiat cele 4 dimensiuni care vor sta la baza programului nostru pentru președinția Consiliului UE: asigurarea unei creșteri durabile și echitabile pt toate statele membre, menținerea unei Europe sigure pentru cetățenii săi, consolidarea rolului global al UE și promovarea valorilor europene

-Noi suntem pentru o integrare mai profundă în Uniunea Europeană

-Țin să îi mulțumesc preșdintelui Juncker de a veni în sprijinul României fie prin discuții la nivel de conducere, fie prin discuții la nivel tehnic, voma vea nevoie de toate aceste lucruri

-Dosarele care vor fi scadente în timpul președiniei noastre sunt complicate: Brexit, negocierile privind CFM post 2020 și viitorul Uniunii Europene

-Am primit încurajări, idei foarte bune, întrebări foarte bune, niciuna încuietoare, și sunt foarte optimist în ce privește colaborarea noastră în pregătirea președinției UE

-O frază despre abordare referitoare la legile justiției în România: personal, sunt convins că voi reuși ca aceste discuții să se termine cu legi care vor fi, în varianta cea mai bună, îmbunătățite, legi care vor fi folosite practic.

-Cel mai important obiectiv al meu: independența justiției românești este intangibilă, o chestiune în care mă voi implica total și voi face tot, aboslut tot ce poate să facă un președinte pentru a păstra lucrurile așa.

Întrebări

Pentru Jean-Claude Juncker, vi s-a transmis că sunteți prost informați, iar acum se are în vedere condiționarea fondurilor europene de statul de drept. Ce riscă România?

Jean-Claude Juncker: 

-Statul de drept a făcut progrese vizibile în România. Este ceva ce ar putea duce la un regres, iar progresele trebuie să fie ireversibile.

-Am încredere în sistemul judiciar din România.

-Poate și Curtea Constituțională a fost prost informată.

-Mă bazez pe un dialog prietenesc.

Referitor la MCV, când va fi înlocuit cu alt mecanism? 

Juncker:

-Sunt un prieten al României și îmi doresc ca legislația să fie modificată conform deciziilor Curții și doresc eliminarea MCV și aderarea României la Schengen

-Este o problemă de deminitate, românii nu merită să fie tratați ca cetățeni de clasă „a doua”

Iohannis:

-Avem o problemă majoră cu legile justiției, dar această problemă trebuie rezolvată în România

-Soluția este la noi, nu vine de afară și din acest motiv am insistat să avem soluții legislative care satisfac și nevoile de acasă, dar și valorile europene

-De aceea, mă implic foarte mult și sunt optimist în ce privește parcursul final, acum suntem într-o fază intermediară

-O a doua lege a fost trimisă înapoi de Curtea Constituțională, e un proces ce va mai dura o vreme

-Dosarul Schengen nu este încă lămurit. Comisia și Președintele Juncker sunt pentru aderarea României la Schengen 

– Sunt preocupat de schimbările legislative din țară 

Juncker:

-Am încredere în sistemul judiciar din România și sunt convins că această problemă va fi rezolvată

-Nu doar acest subiect a fost discutat; a fost abordat și acest subiect, dar nu atât de mult pe cât sunt întrebările acum

-Nu am nicio intenție de a activa articolul 7, suntem prieteni. Problema va fi rezolvată, va fi rezolvată în România, nu va fi o soluție de la Bruxelles.

 

UPDATE ora 14:40 – Galerie FOTO Klaus Iohannis, în premieră alături de Colegiul comisarilor europeni

UPDATE ora 13:00

Președintele Klaus Iohannis a fost primit la sediul Comisiei Europene de către președintele executivului european, Jean-Claude Juncker.

FOTO: Administrația Prezidențială

Vizita șefului statului, ce are loc la invitația lui Jean-Claude Juncker și care a fost definitivată în luna decembrie a anului trecut, stă sub semnul situației din România privind legile justiției și a disputei mediatice dintre Comisia Europeană și liderii puterii de la București declanșată ca urmare a scrisorii trimise de președintele și prim-vicepreședintele executivului european pentru regândirea legilor amintite. Cu toate acestea, cadrul general discuțiilor este unul orientat către viitorul Uniunii Europene în care Bucureștiul are un rol cheie prin prisma arhitecturii politico-instituționale europene: prima președinție rotativă la Consiliul UE ce va fi preluată la 1 ianuarie 2019 și negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, buget din care România este al doilea cel mai mare beneficiar net de fonduri europene din UE și piesă centrală în discuțiile șefilor de stat sau de guvern la summitul din 23 februarie 2018.

VIDEO: Mizele vizitei președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles

Programul vizitei: 5 ore de întrevederi cu 30 de oficiali europeni pe teme esențiale pentru viitorul UE și al României

Întrevederile președintelui României la Bruxelles încep la ora 13:00 cu reuniune bilaterală cu președintele Comisiei Europene, a treia de când cei doi oficiali sunt în funcție, și va fi urmată de un dejun de lucru cu comisarii europeni de la ora 14:00.

Pe agenda discuțiilor se află pregătirea Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, negocierile privind noul cadru financiar al UE post-2020, aprofundarea Uniunii Economice și Monetare, securitatea externă și internă a Uniunii și aspecte legate de relațiile externe ale Uniunii, cu accent pe procesul de extindere și vecinătatea estică.

De la ora 15:30, Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker vor susține o conferință comună de presă.

FOTO: Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește de la ora 16:00 cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, iar pe agenda lor figurează reuniunea informală a Consiliului European din 23 februarie, respectiv negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene post 2020 şi aspecte instituţionale. Ultima întrevedere bilaterală Iohannis – Tusk datează din 13 octombrie anul trecut. Atunci, șeful Consiliului European a fost prezent la București pentru a discuta despre pregătirea summitului informal al UE care va avea loc la Sibiu la data de 9 mai 2019.

Totodată, Donald Tusk a făcut marți un apel în mesajul său de felicitare către noul prim-ministru, Viorica Dăncilă, la respectarea statului de drept și a progreselor ireversibile în lupta împotriva corupției, elemente cruciale ”pentru ca toți cetățenii români să beneficieze de apartenența la UE”.

Discuțiile privind viitorul cadru financiar multianual vor fi importante atât din perspectiva faptului că finalizarea acordului pentru bugetul european post-2020 este așteptată să aibă loc în timpul președinției României la Consiliul UE, cât și din prisma faptului că România este al doilea beneficiar net de fonduri europene din UE. Mai mult decât atât, acest subiect va fi abordat și în contextul în care la nivelul Comisiei Europene a fost lansată o propunere de a include o definiție a statului de drept în negocierile privind viitorul cadru financiar multianual. După precedentul creat de activarea articolului 7 din tratat privind riscul unei încălcări grave a valorilor statului de drept în Polonia mai mulți actori politici europeni doresc introducerea unei condiționalități între acordarea fondurilor europene și existența unui sistem judiciar funcțional și independent în țările membre.

Programul vizitei mai conține și o întâlnire bilaterală, de la ora 17:15, cu președintele Partidului Popular European, Joseph Daul. Deși președintele nu înregistrează participări regulate la summit-urile și reuniunile liderilor popularilor europeni, prin intermediul său România este a treia cea mai mare țară din UE reprezentată de PPE în Consiliul European.

Temele de discuție pentru această întrevedere nu au fost anunțate, însă ele vor avea loc la o zi distanță după ce Adunarea Politică a Partidului Popular European a adoptat prioritățile sale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, priorități care nu includ o condiționalitate privind statul de drept și care alocă un interes major și obiectivelor României privind politica de coeziune, politica agricolă comună, dar și protecției granițelor externe ale UE.

Pe larg despre vizita președintelui la Bruxelles:

Citiți și Agenda lui Klaus Iohannis la cea mai importantă vizită la Bruxelles a mandatului său: Pregătirea președinției Consiliului UE și situația justiției din România

Citiți și Premieră pentru România: Președintele Klaus Iohannis merge săptămâna viitoare la Bruxelles, unde a fost invitat de Jean-Claude Juncker la o reuniune a Colegiului comisarilor europeni

Citiți și Agenda vizitei președintelui la Bruxelles: Klaus Iohannis se întâlnește, în premieră, cu toți membrii Comisiei Europene pentru pregătirea președinției României la Consiliul UE

Citiți și “Cronica” unei relații importante pentru România și viitorul Europei: Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios de măsuri care să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 21 aprilie, un ambițios și cuprinzător pachet de măsuri menite să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile în întreaga Uniune Europeană, informeză un comunicat

Întrucât vor permite investitorilor să își reorienteze investițiile către tehnologii și întreprinderi mai durabile, măsurile de astăzi vor ajuta Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Astfel, UE va deveni un lider la nivel mondial în domeniul stabilirii standardelor în materie de finanțare durabilă.

Pachetul cuprinde:

  • Actul delegat privind taxonomia UE în domeniul climei urmărește să sprijine investițiile durabile, oferind mai multă claritate în legătură cu activitățile economice care contribuie cel mai mult la îndeplinirea obiectivelor de mediu ale UE. Astăzi, colegiul comisarilor a ajuns la un acord politic pe marginea textului. Actul delegat va fi adoptat în mod oficial la finalul lunii mai, de îndată ce vor fi disponibile traducerile în toate limbile oficiale ale UE. O comunicare, adoptată tot astăzi de colegiul comisarilor, prezintă o descriere mai detaliată a abordării Comisiei.
  • O propunere de Directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea. Această propunere de directivă vizează să îmbunătățească fluxul de informații între întreprinderi. Această propunere va asigura o mai mare coerență în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, astfel încât firmele din domeniul financiar, investitorii și publicul larg vor putea utiliza informații comparabile și fiabile în materie de durabilitate.
  • În fine, cele șase acte delegate de modificare privind obligațiile fiduciare, consultanța în materie de investiții și de asigurări vor asigura faptul că firmele din domeniul financiar, cum ar fi consultanții, administratorii de active sau companiile de asigurări, vor include preocupările legate de durabilitate în cadrul procedurilor lor și al consultanței în materie de investiții pe care o oferă clienților lor.

După ce Actul delegat privind taxonomia UE în domeniul climei va fi adoptat în mod oficial, urmează ca acesta să fie analizat de Parlamentul European și de Consiliu (timp de patru luni, perioadă care ar putea fi prelungită o singură dată cu alte două luni).

În ceea ce privește propunerea de directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, Comisia se va angaja în discuții cu Parlamentul European și cu Consiliul.

Cele șase acte de modificare a actelor delegate privind consultanța în materie de investiții și de asigurări, obligațiile fiduciare și supravegherea și guvernanța produselor vor fi examinate de Parlamentul European și de Consiliu (perioade de trei luni, care pot fi prelungite o singură dată cu încă trei luni) și se preconizează că vor intra în vigoare începând cu octombrie 2022.

Pactul verde european reprezintă strategia de creștere a Europei prin care se urmărește îmbunătățirea bunăstării și a sănătății cetățenilor, obținerea neutralității climatice pentru Europa până în 2050 și protejarea și conservarea capitalului natural și a biodiversității la nivelul UE.

În cadrul acestui demers, întreprinderile au nevoie de un cadru cuprinzător în materie de durabilitate pentru a-și modifica modelele de afaceri în consecință. Pentru a asigura tranziția financiară și pentru a preveni dezinformarea ecologică, toate elementele din pachetul de astăzi vor spori gradul de fiabilitate și comparabilitate al informațiilor în materie de durabilitate. Acest pachet va face din sectorul financiar european punctul central al unui proces de redresare economică durabilă și favorabilă incluziunii în urma pandemiei de COVID-19 și al dezvoltării economice durabile a Europei pe termen mai lung.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a înregistrat două noi inițiative cetățenești privind formarea funcționarilor publici și mediul

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a decis miercuri, 21 aprilie, să înregistreze două inițiative cetățenești europene intitulate „Program de schimb pentru funcționarii publici” și „Acoperișuri transformate în grădini ecologice”, informează un comunicat.

Prin inițiativa „Program de schimb de funcționari publici”, organizatorii solicită Comisiei să lanseze un program de schimb de experiență între funcționarii publici din statele membre ale Uniunii Europene și de formare a acestora. Obiectivul acestui program ar fi ca funcționarii publici din statele membre ale UE să aibă posibilitatea de a dobândi experiență profesională într-un departament similar dintr-un alt stat membru, pentru o perioadă cuprinsă între 2 și 12 luni.

La rândul lor, prin inițiativa „Acoperișuri transformate în grădini ecologice”, organizatorii solicită Comisiei să faciliteze crearea unor zone verzi pe acoperișurile întreprinderilor. Astfel, acoperișurile neutilizate în alte scopuri ar putea să contribuie la mediul înconjurător și să producă beneficii pentru mediu.

Comisia consideră că ambele inițiative cetățenești europene sunt admisibile din punct de vedere juridic, deoarece îndeplinesc condițiile necesare, motiv pentru care a decis să le înregistreze. Comisia nu a analizat în acest stadiu fondul inițiativelor.

În urma înregistrării inițiativelor de astăzi, organizatorii pot începe procesul de colectare a semnăturilor de susținere. Dacă după 1 an se vor aduna 1 milion de declarații de susținere a fiecărei inițiative, din cel puțin 7 state membre diferite, Comisia va lua o decizie: fie va da curs solicitării, fie o va respinge, în ambele cazuri trebuind să își argumenteze decizia.


Inițiativa cetățenească europeană a fost introdusă odată cu Tratatul de la Lisabona, ca instrument prin care cetățenii pot contribui la stabilirea agendei de lucru. Acest tip de inițiativă a fost lansată în mod oficial în aprilie 2012.

Odată înregistrată oficial, o inițiativă cetățenească europeană dă posibilitatea unui număr de 1 milion de cetățeni din cel puțin un sfert din statele membre ale UE să invite Comisia Europeană să propună acte juridice în domeniile în care Comisia are competența de a acționa.

Condițiile de admisibilitate sunt următoarele: (1) acțiunea propusă nu trebuie să se afle în mod vădit în afara sferei de competență a Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic, (2) nu trebuie să fie în mod vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie și (3) nu trebuie să contravină în mod vădit valorilor Uniunii.

De când a fost lansată posibilitatea de a avea inițiative cetățenești europene, Comisia a înregistrat în total 78 de astfel de inițiative și a refuzat 26, întrucât nu îndeplineau condițiile de admisibilitate necesare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a propus miercuri noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligențe artificiale (IA) de încredere, prin îmbinarea primului cadru juridic privind IA cu un nou plan coordonat cu statele membre  care va garanta siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor și ale întreprinderilor, consolidând totodată adoptarea IA, precum și investițiile și inovarea în domeniul IA în întreaga UE.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, această abordare va fi completată de noile reglementări privind echipamentele tehnice, care, prin adaptarea normelor de siguranță, urmăresc să sporească încrederea utilizatorilor în noua generație versatilă de produse.

”În ceea ce privește inteligența artificială, încrederea constituie o necesitate absolută, nu un element opțional. Odată cu adoptarea acestor norme de referință, UE va impulsiona elaborarea unor noi reguli la nivel mondial care să asigure că inteligența artificială este de încredere. Prin definirea standardelor, putem să deschidem calea către o tehnologie etică în întreaga lume și să ne asigurăm că UE își menține competitivitatea pe termen lung. Adaptate exigențelor viitorului și favorabile inovării, normele noastre vor interveni în cazurile în care este strict necesar: atunci când sunt în joc siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor UE”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

Mesajul acesteia este dublat de cel transmis de comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

”Inteligența artificială reprezintă un mijloc, nu un scop în sine. Este prezentă în viața noastră de zeci de ani, însă în momentul de față a atins noi capacități, alimentate de puterea de procesare, oferind un potențial imens în domenii foarte diverse, cum ar sănătatea, transporturile, energia, agricultura, turismul sau securitatea cibernetică. Totodată, inteligența artificială implică o serie de riscuri. Propunerile prezentate astăzi au ca obiect să consolideze poziția Europei în calitate de pol mondial al excelenței în domeniul inteligenței artificiale, de la laborator la piață, să asigure faptul că, în Europa, inteligența artificială respectă valorile și normele noastre și să valorifice potențialul inteligenței artificiale pentru utilizare industrială”, a precizat acesta.

Datorită noului Regulament privind IA, europenii vor putea avea încredere în oportunitățile pe care le oferă IA. Normele proporționale și flexibile vor aborda riscurile specifice pe care le prezintă sistemele de IA și vor stabili cele mai înalte standarde pe plan mondial. 

Planul coordonat prezintă schimbările de politică și investițiile necesare la nivelul statelor membre pentru a consolida poziția de lider a Europei în dezvoltarea unei IA centrate pe factorul uman, durabile, sigure, favorabile incluziunii și de încredere.

Abordarea europeană privind o inteligență artificială de încredere

Noile norme vor fi aplicate direct în același mod în toate statele membre, pe baza unei definiții a IA adaptate exigențelor viitorului, și urmează o abordare bazată pe riscuri:

Risc inacceptabil: Comisia Europeană propune interzicerea sistemelor de IA considerate o amenințare clară la adresa siguranței, a mijloacelor de subzistență și a drepturilor persoanelor.

Printre acestea se numără sistemele sau aplicațiile de IA care manipulează comportamentul uman pentru a împiedica utilizatorii să își exercite liberul arbitru (de exemplu, jucării care utilizează asistența vocală încurajând un comportament periculos din partea minorilor) și sistemele care permit guvernelor să efectueze o evaluare a comportamentului social („social scoring”).

Risc ridicat: Sunt considerate ca prezentând un grad ridicat de risc sistemele în care tehnologia IA este utilizată în:

  • infrastructurile critice (de exemplu, transporturile), care ar putea pune în pericol viața și sănătatea cetățenilor;
  • formarea educațională sau profesională, care poate determina accesul la educație și traiectoria profesională a unei persoane (de exemplu, sistemul de notare utilizat în cadrul examenelor);
  • componentele de siguranță ale produselor (de exemplu, o aplicație a IA utilizată în chirurgia robotică);
  • ocuparea forței de muncă, gestionarea lucrătorilor și accesul la activități independente (de exemplu, software de selecție a CV-urilor pentru procedurile de recrutare);
  • serviciile publice și private esențiale (de exemplu, evaluarea bonității care îi împiedică pe cetățeni să aibă posibilitatea de a obține un împrumut);
  • activitatea de asigurare a respectării legii care poate aduce atingere drepturilor fundamentale ale cetățenilor (de exemplu, evaluarea fiabilității probelor);
  • gestionarea migrației, a azilului și a controlului la frontiere (de exemplu, verificarea autenticității documentelor de călătorie);
  • administrarea justiției și procesele democratice (de exemplu, aplicarea legii în cazul unui set concret de date factuale).

Înainte de a putea fi introduse pe piață, sistemele de IA care prezintă un grad ridicat de risc vor face obiectul unor obligații stricte, astfel încât să se asigure următoarele:

  • sisteme adecvate de evaluare și reducere a riscurilor;
  • calitatea ridicată a seturilor de date care alimentează sistemul, pentru a se reduce la minimum riscurile și rezultatele discriminatorii;
  • înregistrarea activității pentru a asigura trasabilitatea rezultatelor;
  • documentația detaliată care să furnizeze toate informațiile necesare privind sistemul și scopul acestuia, pentru ca autoritățile să poată evalua conformitatea sistemului în cauză;
  • informații clare și adecvate pentru utilizatori;
  • măsuri care să garanteze o supraveghere umană corespunzătoare, în vederea reducerii la minimum a riscului;
  • un nivel ridicat de robustețe, securitate și precizie.

În special, se consideră că toate sistemele de identificare biometrică la distanță prezintă un grad ridicat de risc și fac obiectul unor cerințe stricte. În principiu, este interzisă utilizarea lor în timp real în spații accesibile publicului în scopuri de asigurare a respectării legii. Sunt prevăzute câteva excepții limitate, strict definite și reglementate (cum ar fi utilizarea în cazurile în care este strict necesar pentru a căuta un copil dispărut, pentru a preveni o amenințare teroristă specifică și iminentă sau pentru a detecta, a localiza, a identifica sau a urmări în justiție persoane care au comis ori sunt suspectate că au comis infracțiuni grave). O astfel de utilizare este condiționată de obținerea unei autorizații din partea unui organism judiciar sau a unui alt organism independent și de termene adecvate, de acoperirea geografică și de bazele de date în care se efectuează căutări.

Risc limitat, și anume sistemele de IA care fac obiectul unor obligații specifice în materie de transparență: Atunci când utilizează sisteme de IA, cum ar fi roboții de chat, utilizatorii ar trebui să fie conștienți de faptul că interacționează cu un aparat, astfel încât să aibă posibilitatea de a lua o decizie în cunoștință de cauză: fie să folosească în continuare respectivul sistem de IA, fie să renunțe la serviciile acestuia.

Risc minim: Propunerea legislativă permite utilizarea gratuită a unor aplicații cum ar fi jocurile video bazate pe IA sau filtrele antispam. Marea majoritate a sistemelor de IA se încadrează în această categorie. Proiectul de regulament nu intervine aici, întrucât aceste sisteme de IA prezintă doar un grad de risc minim sau nu prezintă niciun risc pentru drepturile sau siguranța cetățenilor.

În ceea ce privește guvernanța, Comisia propune ca autoritățile naționale competente de supraveghere a pieței să asigure respectarea noilor norme. Instituirea Comitetului european pentru inteligența artificială va facilita punerea în aplicare a noilor norme și va stimula elaborarea de standarde în domeniul IA. În plus, se propun coduri de conduită voluntare pentru sistemele de IA care nu prezintă un grad ridicat de risc, precum și spații de testare în materie de reglementare pentru a facilita inovarea responsabilă.

Abordarea europeană privind excelența în domeniul inteligenței artificiale

Coordonarea va consolida poziția de lider a Europei în ceea ce privește o IA centrată pe factorul uman, durabilă, sigură, favorabilă incluziunii și de încredere. Pentru a rămâne competitivă la nivel mondial, Comisia se angajează să promoveze inovarea în dezvoltarea și utilizarea tehnologiei IA în toate sectoarele, în toate statele membre.

Publicat pentru prima dată în 2018, cu scopul de a defini măsuri și instrumente de finanțare pentru dezvoltarea și adoptarea IA, Planul coordonat privind IA a permis dezvoltarea unor strategii naționale dinamice și acordarea de finanțare din partea UE pentru parteneriatele public-privat și pentru rețelele de cercetare și inovare. Actualizarea cuprinzătoare a Planului coordonat propune măsuri comune concrete de colaborare, care să asigure că toate eforturile sunt aliniate la Strategia europeană privind IA și la Pactul verde european, ținând seama totodată de noile provocări generate de pandemia de COVID-19. Actualizarea menționată prezintă o viziune de accelerare a investițiilor în domeniul IA, care poate contribui la redresare. De asemenea, actualizarea vizează să stimuleze punerea în aplicare a strategiilor naționale privind IA, să elimine fragmentarea și să se abordeze provocările mondiale.

Planul coordonat actualizat va utiliza fondurile alocate prin intermediul programelor Europa digitală și Orizont Europa, precum și prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, care prevede un obiectiv de 20 % pentru cheltuielile din domeniul digital și prin programele politicii de coeziune, în următoarele scopuri:

  • crearea unor condiții propice pentru dezvoltarea și adoptarea IA prin schimbul de informații privind politicile, partajarea de date și investițiile în capacitățile informatice critice;
  • promovarea excelenței în domeniul IA, „din laborator pe piață”, prin instituirea unui parteneriat public-privat, construirea și mobilizarea capacităților de cercetare, dezvoltare și inovare și punerea la dispoziția IMM-urilor și a administrațiilor publice a infrastructurilor de testare și experimentare, precum și a centrelor de inovare digitală;
  • asigurarea faptului că IA este în serviciul cetățenilor și constituie o forță pozitivă pentru societate, fiind în avangarda dezvoltării și a implementării unei IA de încredere, stimulând talentele și competențele prin sprijinirea stagiilor, a rețelelor de studii doctorale și a burselor de studii postdoctorale în domeniile digitale, integrând încrederea în politicile din domeniul IA și promovând la nivel mondial viziunea europeană privind o IA durabilă și de încredere;
  • consolidarea poziției de lider strategic în sectoarele și tehnologiile cu un impact puternic, inclusiv în domeniul mediului, punând accentul pe contribuția IA în ceea privește producția durabilă, sănătatea – prin extinderea schimbului transfrontalier de informații –, sectorul public, mobilitatea, afacerile interne, agricultura și robotica.

Abordarea europeană privind noile echipamente tehnice

Echipamentele tehnice acoperă o gamă largă de produse de consum și profesionale, de la roboți la mașini de tuns iarba, imprimante 3D, utilaje de construcții și linii de producție industrială. Directiva privind echipamentele tehnice, înlocuită de noul Regulament privind echipamentele tehnice, a definit cerințele de sănătate și siguranță pentru echipamentele tehnice.

Acest nou Regulament privind echipamentele tehnice va asigura faptul că noua generație de echipamente tehnice garantează siguranța utilizatorilor și a consumatorilor și încurajează inovarea.

În timp ce noul Regulament privind IA va aborda riscurile în materie de siguranță ale sistemelor de IA, Regulamentul privind echipamentele tehnice va asigura integrarea în siguranță a sistemelor de IA în toate echipamentele tehnice. Întreprinderile vor trebui să efectueze doar o singură evaluare a conformității. 

În plus, noul Regulament privind echipamentele tehnice va răspunde nevoilor pieței prin sporirea clarității juridice a dispozițiilor actuale, prin reducerea sarcinii administrative și a costurilor suportate de întreprinderi prin autorizarea formatelor digitale pentru documentație și prin adaptarea taxelor achitate de IMM-uri pentru evaluarea conformității, asigurând totodată coerența cu cadrul legislativ al UE pentru produse.

Propunerile Comisiei privind o abordare europeană în domeniile inteligenței artificiale și echipamentelor tehnice urmează să fie adoptate de Parlamentul European și statele membre în cadrul procedurii legislative ordinare.

Odată adoptate, regulamentele vor fi direct aplicabile în întreaga UE. În paralel, Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru a pune în aplicare măsurile anunțate în Planul coordonat.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Corina Crețu7 mins ago

Agenda Urbană: Corina Crețu susține că trebuie acordată mai multă putere autorităților locale pentru gestionarea problemelor urbane

INTERNAȚIONAL27 mins ago

Primul unicorn românesc scrie istorie: UiPath a devenit prima companie românească listată la Bursa din New York

U.E.1 hour ago

Eurostat: Piața forței muncă, afectată semnificativ de pandemia de COVID-19. România se află printre țările UE cu cea mai scăzută rată a ocupării forței de muncă

ROMÂNIA1 hour ago

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Ioanei Mihăilă în funcţia de ministru al Sănătăţii

S&D1 hour ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Transformarea digitală trebuie să facă toate aspectele vieții mai ușoare. De aceea, am propus un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru soluții digitale în mediul rural

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios de măsuri care să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile

U.E.3 hours ago

PES salută ”decizia istorică” privind legea europeană a climei: Uniți, ne luăm angajamentul pentru un viitor sustenabil pentru această generație și pentru cele care vor veni

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a înregistrat două noi inițiative cetățenești privind formarea funcționarilor publici și mediul

Nicolae Ștefănuță3 hours ago

Nicu Ștefănuță, mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății: Ne trebuie un ministru bine conectat la Europa pentru ca programul EU4Health să fie o realitate în România

U.E.4 hours ago

Președintele Eurogrupului: Un euro digital conceput corespunzător are potențialul de a aduce beneficii majore cetățenilor, întreprinderilor și statelor membre

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

Advertisement
Advertisement

Trending