Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Zi importantă la Bruxelles: Klaus Iohannis, 5 ore de întrevederi cu 30 de oficiali europeni pe teme esențiale pentru viitorul UE și al României, inclusiv legile justiției și banii europeni

Published

on

Corespondență de la Bruxelles – Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis efectuează astăzi cea mai importantă vizită la Bruxelles de la debutul mandatului său în care ia parte, în premieră, la o reuniune a Colegiului Comisiei Europene, forul decizional care întrunește toți cei 28 de comisari europeni, și unde are întrevederi cu președintele executivului european, Jean-Claude Juncker, cu liderul Consiliului European, Donald Tusk, și cu șeful Partidului Popular European, Joseph Daul.

UPDATE ora 16:45 VIDEO – Declarații de presă ale președintelui Klaus Iohannis după întrevederea cu președintele Consiliului European, Donald Tusk

LIVE TEXT: 

Klaus Iohannis: 

Am avut o întâlnire cu președintele Tusk, o discuție foarte bună axată pe două paliere.

Prima parte a fost puțin în pregătirea Consiliului informal din 23 februarie când vremsă începem primele tatonări pe CFM post 2020.

A doua parte s-a referit la alegerile din 2019. Se pune problema dacă este bine sau nu să se meargă cu acel model numit spitzenkandidaten. Părerea mea este că ar trebui să se continue pe acest model .

După Brexit, rămân câteva locuri libere în PE. O propunere din Parlamentul European, un compromis bun, ca România să aibă un loc în plus.

În ce privește Schengen, este un dosar unde Comisia are o opinie, dar decizia se ia în cadrul întâlnirii JAI, unde statele membre au un cuvânt greu de spus. Aceste discuții pe justiție nu ajută dosarul Schehngen. Trebuie să ne ocupăm de legile justiției, să le facem bune, în primul rând pentru români.

Despre posibilitatea condiționării fondurilor europene de statul de drept:

În tratate, nu este prevăzut așa ceva și dacă se poartă o discuție se poartă în termeni politici deci nu cred că se poate trage o concluzie acum.

PPE s-a exprimat recent pe această chestiune și contează vocea lor în această ecuație.

Criteriul stat de drept nu poate fi luat în considerare pentru noi. Aici nu se pune niciun fel de problemă pentru România, nu a început nimeni să creadă că statul de drept nu funcționează în România.

Statul de drept este vital pentru România și pentru Europa și nu au fost îndoieli în această privință, nici în România, nici la Bruxelles.

Despre listele transnaționale pt Parlamentul European:

Este o abordare politică. Este însă o chestiune și de legislație europeană, dacă s-ar merge pe liste transnaționale la modul că ele se statuează și în sistemul electoral atunci discuția trebuie purtată pentru alt ciclu electoral, trebuie schimbate tratatele, primite validări în parlamentele naționale.

UPDATE ora 15:30 VIDEO – Declarații comune de presă Klaus Iohannis – Jean Claude Juncker

LIVE TEXT

Jean-Claude Juncker:

-Știu că soarta României și a UE va fi pe mâini bune când Klaus Iohannis va prelua președinția Consiliului

Klaus Iohannis:

– O întâlnire foarte bună în Colegiul Comisarilor,

– O bună parte din discuții s-a concentrat pe preluarea președinției rotative a Consiliului UE

-Am abordat chestiuni concrete, precum CFM post-2020

-Am discutat evident și despre România, a existat un interes proporțional cu evenimentele pe care le avem acasă, inclusiv pe tematica justiției

-Toate discuțiile au fost într-o notă pozitivă, constructivă și mi-au făcut plăcere

-România este o țară pro-europeană și așa va rămâne

– Am evidențiat cele 4 dimensiuni care vor sta la baza programului nostru pentru președinția Consiliului UE: asigurarea unei creșteri durabile și echitabile pt toate statele membre, menținerea unei Europe sigure pentru cetățenii săi, consolidarea rolului global al UE și promovarea valorilor europene

-Noi suntem pentru o integrare mai profundă în Uniunea Europeană

-Țin să îi mulțumesc preșdintelui Juncker de a veni în sprijinul României fie prin discuții la nivel de conducere, fie prin discuții la nivel tehnic, voma vea nevoie de toate aceste lucruri

-Dosarele care vor fi scadente în timpul președiniei noastre sunt complicate: Brexit, negocierile privind CFM post 2020 și viitorul Uniunii Europene

-Am primit încurajări, idei foarte bune, întrebări foarte bune, niciuna încuietoare, și sunt foarte optimist în ce privește colaborarea noastră în pregătirea președinției UE

-O frază despre abordare referitoare la legile justiției în România: personal, sunt convins că voi reuși ca aceste discuții să se termine cu legi care vor fi, în varianta cea mai bună, îmbunătățite, legi care vor fi folosite practic.

-Cel mai important obiectiv al meu: independența justiției românești este intangibilă, o chestiune în care mă voi implica total și voi face tot, aboslut tot ce poate să facă un președinte pentru a păstra lucrurile așa.

Întrebări

Pentru Jean-Claude Juncker, vi s-a transmis că sunteți prost informați, iar acum se are în vedere condiționarea fondurilor europene de statul de drept. Ce riscă România?

Jean-Claude Juncker: 

-Statul de drept a făcut progrese vizibile în România. Este ceva ce ar putea duce la un regres, iar progresele trebuie să fie ireversibile.

-Am încredere în sistemul judiciar din România.

-Poate și Curtea Constituțională a fost prost informată.

-Mă bazez pe un dialog prietenesc.

Referitor la MCV, când va fi înlocuit cu alt mecanism? 

Juncker:

-Sunt un prieten al României și îmi doresc ca legislația să fie modificată conform deciziilor Curții și doresc eliminarea MCV și aderarea României la Schengen

-Este o problemă de deminitate, românii nu merită să fie tratați ca cetățeni de clasă „a doua”

Iohannis:

-Avem o problemă majoră cu legile justiției, dar această problemă trebuie rezolvată în România

-Soluția este la noi, nu vine de afară și din acest motiv am insistat să avem soluții legislative care satisfac și nevoile de acasă, dar și valorile europene

-De aceea, mă implic foarte mult și sunt optimist în ce privește parcursul final, acum suntem într-o fază intermediară

-O a doua lege a fost trimisă înapoi de Curtea Constituțională, e un proces ce va mai dura o vreme

-Dosarul Schengen nu este încă lămurit. Comisia și Președintele Juncker sunt pentru aderarea României la Schengen 

– Sunt preocupat de schimbările legislative din țară 

Juncker:

-Am încredere în sistemul judiciar din România și sunt convins că această problemă va fi rezolvată

-Nu doar acest subiect a fost discutat; a fost abordat și acest subiect, dar nu atât de mult pe cât sunt întrebările acum

-Nu am nicio intenție de a activa articolul 7, suntem prieteni. Problema va fi rezolvată, va fi rezolvată în România, nu va fi o soluție de la Bruxelles.

 

UPDATE ora 14:40 – Galerie FOTO Klaus Iohannis, în premieră alături de Colegiul comisarilor europeni

UPDATE ora 13:00

Președintele Klaus Iohannis a fost primit la sediul Comisiei Europene de către președintele executivului european, Jean-Claude Juncker.

FOTO: Administrația Prezidențială

Vizita șefului statului, ce are loc la invitația lui Jean-Claude Juncker și care a fost definitivată în luna decembrie a anului trecut, stă sub semnul situației din România privind legile justiției și a disputei mediatice dintre Comisia Europeană și liderii puterii de la București declanșată ca urmare a scrisorii trimise de președintele și prim-vicepreședintele executivului european pentru regândirea legilor amintite. Cu toate acestea, cadrul general discuțiilor este unul orientat către viitorul Uniunii Europene în care Bucureștiul are un rol cheie prin prisma arhitecturii politico-instituționale europene: prima președinție rotativă la Consiliul UE ce va fi preluată la 1 ianuarie 2019 și negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, buget din care România este al doilea cel mai mare beneficiar net de fonduri europene din UE și piesă centrală în discuțiile șefilor de stat sau de guvern la summitul din 23 februarie 2018.

VIDEO: Mizele vizitei președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles

Programul vizitei: 5 ore de întrevederi cu 30 de oficiali europeni pe teme esențiale pentru viitorul UE și al României

Întrevederile președintelui României la Bruxelles încep la ora 13:00 cu reuniune bilaterală cu președintele Comisiei Europene, a treia de când cei doi oficiali sunt în funcție, și va fi urmată de un dejun de lucru cu comisarii europeni de la ora 14:00.

Pe agenda discuțiilor se află pregătirea Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, negocierile privind noul cadru financiar al UE post-2020, aprofundarea Uniunii Economice și Monetare, securitatea externă și internă a Uniunii și aspecte legate de relațiile externe ale Uniunii, cu accent pe procesul de extindere și vecinătatea estică.

De la ora 15:30, Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker vor susține o conferință comună de presă.

FOTO: Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește de la ora 16:00 cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, iar pe agenda lor figurează reuniunea informală a Consiliului European din 23 februarie, respectiv negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene post 2020 şi aspecte instituţionale. Ultima întrevedere bilaterală Iohannis – Tusk datează din 13 octombrie anul trecut. Atunci, șeful Consiliului European a fost prezent la București pentru a discuta despre pregătirea summitului informal al UE care va avea loc la Sibiu la data de 9 mai 2019.

Totodată, Donald Tusk a făcut marți un apel în mesajul său de felicitare către noul prim-ministru, Viorica Dăncilă, la respectarea statului de drept și a progreselor ireversibile în lupta împotriva corupției, elemente cruciale ”pentru ca toți cetățenii români să beneficieze de apartenența la UE”.

Discuțiile privind viitorul cadru financiar multianual vor fi importante atât din perspectiva faptului că finalizarea acordului pentru bugetul european post-2020 este așteptată să aibă loc în timpul președinției României la Consiliul UE, cât și din prisma faptului că România este al doilea beneficiar net de fonduri europene din UE. Mai mult decât atât, acest subiect va fi abordat și în contextul în care la nivelul Comisiei Europene a fost lansată o propunere de a include o definiție a statului de drept în negocierile privind viitorul cadru financiar multianual. După precedentul creat de activarea articolului 7 din tratat privind riscul unei încălcări grave a valorilor statului de drept în Polonia mai mulți actori politici europeni doresc introducerea unei condiționalități între acordarea fondurilor europene și existența unui sistem judiciar funcțional și independent în țările membre.

Programul vizitei mai conține și o întâlnire bilaterală, de la ora 17:15, cu președintele Partidului Popular European, Joseph Daul. Deși președintele nu înregistrează participări regulate la summit-urile și reuniunile liderilor popularilor europeni, prin intermediul său România este a treia cea mai mare țară din UE reprezentată de PPE în Consiliul European.

Temele de discuție pentru această întrevedere nu au fost anunțate, însă ele vor avea loc la o zi distanță după ce Adunarea Politică a Partidului Popular European a adoptat prioritățile sale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, priorități care nu includ o condiționalitate privind statul de drept și care alocă un interes major și obiectivelor României privind politica de coeziune, politica agricolă comună, dar și protecției granițelor externe ale UE.

Pe larg despre vizita președintelui la Bruxelles:

Citiți și Agenda lui Klaus Iohannis la cea mai importantă vizită la Bruxelles a mandatului său: Pregătirea președinției Consiliului UE și situația justiției din România

Citiți și Premieră pentru România: Președintele Klaus Iohannis merge săptămâna viitoare la Bruxelles, unde a fost invitat de Jean-Claude Juncker la o reuniune a Colegiului comisarilor europeni

Citiți și Agenda vizitei președintelui la Bruxelles: Klaus Iohannis se întâlnește, în premieră, cu toți membrii Comisiei Europene pentru pregătirea președinției României la Consiliul UE

Citiți și “Cronica” unei relații importante pentru România și viitorul Europei: Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen evocă “promisiunea democrației” în războiul declanșat de autocrații: În democrație, oamenii sunt stăpânii propriului viitor. În autocrație, oamenii sunt blocați într-un trecut fără sfârșit

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Este în sarcina fiecărei generații să lupte pentru apărarea democrației și este în sarcina actualei generații să îi ajute ucraineni în lupta pentru dreptul lor de a-și determina propriul viitor, să protejeze democrațiile de șantajul rusesc și de interferența autocrațiilor și să consolideze toate democrațiile din Europa, a afirmat, joi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de la pupitrul Forumului Democrației organizat la Atena.

Șefa executivului european a ținut un discurs special la cea de-a zecea ediție a acestui forum, subliniind importanța a patru priorități asupra cărora UE trebuie să se concentreze: noile amenințări, crize multiple, noi frontiere și generațiile viitoare.

Astăzi, încă o dată, o democrație luptă pentru propria supraviețuire împotriva agresiunii unui autocrat străin. Atacul Rusiei împotriva Ucrainei este încă o bătălie într-un război care durează de 25 de secole. Războiul autocrației împotriva democrației. Și sunt profund convinsă că democrația va învinge“, a spus von der Leyen, a cărei teză centrală în discurs a vizat disputa dintre democrații și autocrații.

 

Cu referire la noile amenințări, liderul de la Bruxelles a criticat faptul că autocrațiile creează dezinformare, finanțează institute de cercetare false pentru a otrăvi dezbaterile publice cu minciuni și interferează în momentele electorale din statele europene, prin atacuri cibernetice și alte operațiuni maligne.

“Acesta este motivul pentru care am anunțat un nou Pachet de apărare a democrației. Am introdus o legislație pentru a examina investițiile străine directe în companiile noastre din motive de securitate. Dacă facem acest lucru pentru economia noastră, nu ar trebui să facem același lucru pentru valorile noastre?”, s-a întrebat ea, retoric.

Vorbind despre crizele multiple, ea a evocat unitatea în acțiune și răspunsuri puternice la amenințări din partea unei Uniuni de 27 de state membre. “Am reacționat cu viteza luminii la atacul Rusiei împotriva Ucrainei, cu cel mai mare pachet de sancțiuni din istorie. Cu un sprijin financiar de 19 miliarde de euro, echipamente militare, găzduind peste opt milioane de refugiați. Democrațiile pot da rezultate dacă acționăm uniți”, a spus von der Leyen.

Șefa Comisiei Europene a explicat și conceptul de “noi frontiere”, argumentând că războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina este o încercare de a inversa cursul istoriei și de a opri lunga călătorie a democrației și exemplificând cu faptul că investițiile Chinei și gazul și petrolul rusesc. sunt un mod prin care autocrațiile folosesc instrumente mai subtile pentru a restrânge suveranitatea altor națiuni.

“Numărul de democrații din lume a atins un maxim istoric în 2012, dar de atunci a scăzut”, a spus ea, referindu-se la situațiile din Mali, Myanmar, Afganistan ori Hong Kong.

În ceea ce privește investițiile Chinei și gazul și petrolul rusesc, șefa Comisiei Europene a amintit că răspunsul UE este proiectul Global Gateway, programul european menit să recupereze deficitul global de investiții în infrastructură – de la sistemele energetice la digitalizare.

“Global Gateway este condus de valori democratice. Oferim investiții care sunt sustenabile pentru finanțele unei țări și îi respectă suveranitatea. Oferim investiții digitale care protejează drepturile individuale în lumea digitală. Investiții care promovează drepturile lucrătorilor și ale comunităților locale. Este un nou mod de a promova valorile noastre democratice în toate colțurile lumii”, a explicat ea.

Democrația este promisiunea că oamenii pot fi stăpânii propriului lor viitor, că putem determina cursul țărilor noastre și că putem schimba cursul atunci când este necesar. Aceasta este cea mai mare forță a democrației, ceea ce o face mai dreaptă și mai de succes decât orice altă formă de guvernare. Autocrațiile privesc întotdeauna înapoi. Sunt sisteme construite pentru ca cei puternici să se poată agăța de putere și pentru ca oamenii să fie blocați într-un trecut fără sfârșit. (…) Depinde de noi să ne protejăm viitorul, depinde de noi să facem ca democrația să prevaleze, depinde de noi să rămânem uniți”,  conchis Ursula von der Leyen.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Protecția avertizorilor de integritate: CE trece la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor trei state membre

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis joi să trimită un aviz motivat în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României, Austriei, și Sloveniei pentru netranspunerea integrală a „Directivei privind protecția avertizorilor de integritate” (Directiva 2019/1937), informează comunicatul oficial

Termenul-limită pentru transpunerea directivei de către statele membre a fost 17 decembrie 2021.

În ianuarie 2022, Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre pentru că nu au transpus directiva și nu au comunicat Comisiei măsurile de transpunere până la termenul-limită necesar.

În iulie 2022, Comisia a trimis avize motivate unui număr de 15 state membre care nu comunicaseră încă transpunerea integrală.

Astăzi, Executivul european a decis să trimită avize motivate și acestor patru state membre, care nu au notificat încă integral măsurile de transpunere. Statele respective au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde. În cazul unor răspunsuri nesatisfăcătoare, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită României și altor cinci state membre să își actualizeze hărțile zonelor cu risc de inundații

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană solicită României, Bulgariei, Ciprului, Greciei, Lituaniei și Slovaciei să își actualizeze hărțile de hazard și de risc de inundații în conformitate cu Directiva privind inundațiile (Directiva 2007/60/CE), informează comunicatul oficial

Potrivit Comisiei Europene, hărțile de hazard la inundații ar trebui să acopere zonele geografice care ar putea fi inundate, în timp ce hărțile de risc de inundații arată potențialele consecințe adverse asociate acestor scenarii de inundații. Aceste hărți stau la baza elaborării planurilor de gestionare a riscului de inundații.

Inundațiile din acest an din Bulgaria, precum și inundațiile catastrofale din Germania și Belgia din iulie 2021 demonstrează importanța tot mai mare a evaluării riscurilor de inundații în lumina impactului schimbărilor climatice.

De asemenea, inundațiile pot să elibereze poluanți stocați în sol și să îi răspândească și mai mult. Statelor membre li s-a solicitat să raporteze cu privire la actualizările primelor lor hărți de hazard la inundații și ale primelor lor hărți de risc de inundații până la 22 martie 2020.

Obiectivul este de a menține hărțile adecvate scopului și de a reduce consecințele adverse ale inundațiilor asupra sănătății umane, asupra mediului, patrimoniului cultural și activității economice.

În februarie 2022, Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere Bulgariei, Ciprului, Greciei, Lituaniei, României și Slovaciei, deoarece nu au fost primite informații cu privire la acest proces. De atunci, cele șase state membre încă nu au adoptat hărți actualizate și/sau nu au prezentat un raport Comisiei cu privire la acestea.

În consecință, Comisia a decis să emită avize motivate adresate celor șase state membre, care dispun acum de două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA3 mins ago

România a pledat, la Bruxelles, pentru măsuri adiționale de sprijin pentru sectoarele economice afectate de războiul din Ucraina

Daniel Buda20 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Indicațiile geografice reprezintă un certificat de calitate pentru produsele de pe piața UE

SUA21 mins ago

Statele Unite vor oferi Republicii Cehe un ajutor militar de peste 100 milioane de dolari

SUA24 mins ago

Senatul SUA a adoptat fonduri suplimentare de 12 miliarde de dolari pentru Ucraina. Pachetul cuprinde și o importantă componentă militară

ONU1 hour ago

Secretarul general al ONU condamnă anexarea a patru regiuni ucrainene de către Rusia: Încalcă principiile Naţiunilor Unite. Nu-şi are locul în lumea modernă

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Biden, înainte ca Putin să anexeze ilegal patru regiuni din Ucraina: SUA nu vor recunoaşte “niciodată, niciodată, niciodată” revendicările Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen evocă “promisiunea democrației” în războiul declanșat de autocrații: În democrație, oamenii sunt stăpânii propriului viitor. În autocrație, oamenii sunt blocați într-un trecut fără sfârșit

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Premierul britanic Liz Truss va participa la primul summit al Comunității Politice Europene de la Praga și se oferă să-l găzduiască pe următorul la Londra

ENGLISH13 hours ago

MEP Vasile Blaga: EPP Group adopted a position paper on solutions to fight inflation and rising energy prices

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă participă sâmbătă la inaugurarea gazoductului Bulgaria-Grecia, care va asigura inclusiv aprovizionarea României

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.7 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA7 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending