Connect with us

NEWS

1.000 de persoane au fost împiedicate să intre în Franța de la restabilirea controalelor la frontiere

Published

on

Aproape 1.000 de persoane au fost împiedicate să intre pe teritoriul Franței de la restabilirea controalelor la frontiere, controale menite să întărească securitatea în perioada desfășurării Conferinței internaționale asupra schimbărilor climatice (COP21) și să reducă riscul terorist, a anunțat sâmbătă ministrul de interne francez Bernard Cazeneuve, informează AFP, potrivit Agerpres.

Bernard-CazeneuveDe la restabilirea controalelor, la 13 noiembrie, “circa 1.000 de persoane au fost împiedicate să intre pe teritoriul național (francez), din cauza riscului pe care aceste persoane le-ar putea reprezenta pentru ordinea publică și securitatea țării”, a declarat ministrul francez, în timpul unei vizite efectuate la Strasbourg, în estul Franței.

În total, “aproape 15.000 de polițiști și jandarmi s-au mobilizat la frontierele noastre, în special la frontiera nordică”, a precizat Cazeneuve, cu referire la un punct de trecere de la frontiera franco-germană.

Scopul acestor controale este de a “permite, atât în cadrul organizării COP21, dar și în contextul nivelului de amenințare teroristă cu care ne confruntăm, să asigurăm securitatea francezilor și să efectuăm arestările care sunt necesare”, a adăugat ministrul de interne al Franței.

Franța a restabilit în mod excepțional controalele la frontierele sale vineri, 13 noiembrie, în cadrul unei serii de măsuri menite să întărească securitatea în așteptarea COP21, care începe luni, la Paris, în prezența a peste 150 de șefi de stat și de guverne.

.

.

NEWS

Raport oficial: Nereguli grave în locurile unde sunt cazați angajații abatorului din Germania unde aproape 1.000 de români s-au infectat cu COVID-19

Published

on

© Tönnies Dialog/ Twitter

Ministrul sănătății din landul Renania de Nord-Westfalia, Karl-Josef Laumann, a atras atenția că s-au consemnat aproape 1900 de deficiențe la cazarea angajaților est-europeni de la abatorul Tonnies din Rheda-Wiedenbrueck, în urma unei inspecții, abator unde aproape 1.000 de români au fost infectați cu COVID-19, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit raportului prezentat de ministru în parlamentul landului, s-au constatat supraaglomerare, mucegai, pericol de cădere, scurgeri la acoperișuri, instalații sanitare ”catastrofale”, nereguli privind prevenirea incendiilor și lipsa dezinfectantului.

Peste 1500 de muncitori de la Toennies, marea majoritate din Bulgaria, Polonia și România, au fost depistați ca purtători de coronavirus.

Miercuri, la trei săptămâni după ce abatorul a fost închis, municipalitatea din Rheda-Wiedenbrueck a anunţat că a permis firmei să îşi reia treptat activitatea. Personalul administrativ – circa 400 de angajaţi – poate reveni la serviciu, dar compania a comunicat că iniţial va fi vorba doar de un număr mic de persoane. ”Mulţi dintre angajaţii noştri sunt încă în carantină”, a declarat agenţiei dpa purtătorul de cuvânt al Toennies, Andre Vielstaedte, în seara aceleiaşi zile.

Laumann a menționat că la finalul lunii mai au fost supuse insecției aproximativ 650 de clădiri, unde erau cazați 5.300 de oameni.

Oficialul german a informat că, din cauza deficiențelor structurale grave și a pericolelor pentru sănătate, patru apartamente au trebuit evacuate.

În ceea ce privește cazarea muncitorilor agricoli, cu precădere est-europeni, s-au constatat mai puține neajunsuri.

Laumann a precizat că inspecţiile au fost posibile doar în contextul epidemiei de COVID-19, în mod obişnuit autorităţile din subordinea sa neputând face astfel de verificări.

În acest context, premierul a cerut modificarea legislaţiei în această privinţă. Până la finalul lunii mai, 250 de unități agricole și clădiri unde erau cazați aproximativ 5.800 de muncitori sezonieri din acest domeniu au fost inspectate. În urma acestei verificări, s-au constatat aproximativ 170 de deficiențe minore.

Continue Reading

NEWS

Temperaturile au atins valori record în Siberia, în luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează incendiile de vegetație din zonă (programul UE Copernicus de monitorizare a Pământului)

Published

on

©Wikipedia

Temperaturile din regiunea arctică dinSiberia au crescut până la o medie record pentru luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează unele dintre cele mai grave incendii de vegetație din această zonă, potrivit programului UE Copernicus de monitorizare a Pământului, informează Reuteres, conform Agerpres.

Temperaturile la nivel mondial consemnate luna trecută au egalat recordul din 2019, însă o ”căldură excepțională” a fost înregistrată în Siberia, o tendință pe care oamenii de știință au catalogat-o drept un ”strigăt de avertizare”.

Temperaturile medii din regiune au depăşit cu peste 5 grade Celsius valorile normale şi cu peste un grad temperaturile înregistrate în cele mai călduroase luni iunie anterioare, în 2018 şi 2019, conform datelor.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) încearcă totodată să confirme raportările privind o temperatură recentă de 38 de grade Celsius în Siberia, care ar fi cea mai ridicată temperatură înregistrată la nord de cercul polar arctic.

”Ceea ce este îngrijorător este faptul că Arctica se încălzeşte mai repede decât restul lumii”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului pentru Schimbări Climatice din cadrul Copernicus.

Conform agenției forestire ruse, la 6 iulie existau 246 de incendii de vegetație active, pe o suprafață de 140.073 de hectare, în șapte regiuni fiind decretată stare de urgență. Televiziunea de stat a difuzat săptămâna aceasta imagini cu aeronave pentru stingerea incendiilor care decartează apă în proximitatea unor coloane imense de fum alb.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit publică prima ”listă neagră” post-Brexit prin care sancționează 49 de persoane şi entităţi, în majoritate din Rusia şi Arabia Saudită, acuzate de încălcarea drepturilor omului

Published

on

© Dominic Raab/ Twitter

Regatul Unit a anunțat luni impunerea de sancțiuni împotriva a 49 de persoane și organizații, în mare parte din Rusia și Arabia Saudită, în cadrul uni nou mecanism creat de Londra pentru a sancționa încălcarea drepturilor omului, anunță The Guardian.

Măsurile anunțate luni de ministrul britanic de externe Dominic Raab împotriva acestor persoane și organizații din Rusia, Arabia Saudită, Myanmar și Coreea de Nord, primele după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuaurie 2020, implică înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

”Cei care au mâinile pătate cu sânge nu vor fi liberi … să se plimbe în această țară, să cumpere proprietăți pe Kings Road, să își facă cumpărăturile de Crăciun pe Knightsbridge sau să-şi sifoneze banii murdari prin intermediul băncilor britanice”, a precizat Raab în fața parlamentarilor britanici.

Sancțiunilor acoperă amenințările la adresa ”dreptului la viață al individului”, tortură sau omoruri și vor viza nu doar persoanele care încalcă drepturile omului, dar și persoanele care au comandat astfel de abuzuri.

Raab a precizat că pe această listă neagră apar numele a 25 de entități ruse, acuzate de faptul că sunt implicate în moartea avocatului Serghei Magnițki în 2009, 20 de persoane din Arabia Saudită care se fac răspunzătoare de moartea jurnalistului  Jamal Khashoggi, doi generali implicați în uciderea sistematică a minorității rohingyas din Myanmar, și două organizații care aplică munca forțată în Coreea de Nord.

Printre cei 25 se află Aleksandr Bastrîkin, care a fost coleg de facultate cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și care ocupă postul de şef al puternicei Comisii de anchetă, organism ce depinde direct de Kremlin, responsabil cu principalele anchete în Rusia, potrivit The Guardian.

Sancțiunile, care poartă și numele de amendamentul Magnițki, după avocatul rus decedat în închisoare în 2009, arestat în 2008, după ce a dezvăluit o vastă fraudă fiscală implicând funcționari, constituie o premieră după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020 și au loc pe fondul tensiunilor recurente între Londra și Moscova după tentativa de asasinare a fostului dublu agent rus Serghei Skripal, în martie 2018, gest care a atras după sine expulzarea a peste 150 de diplomați ruși din SUA, Canada, Australia, Norvegia și alte 19 țări UE.

Într-o primă reacție, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Mike Pompeo, a salutat primele sancțiuni anunțat de Regatul Unit post-Brexit, potrivit AFP, citat de Agepres.

”Aceste sancţiuni marchează începutul unei noi ere pentru politica de sancţiuni britanică şi cooperarea dintre cele două democraţii ale noastre”, a afirmat şeful diplomaţiei americane, potrivit unui comunicat.

De cealaltă parte, Rusia a amenințat că va răspunde sancțiunilor ”ostile” anunțate de Londra. ”Rusia îşi păstrează dreptul de a lua măsuri de represalii în legătură cu decizia ostilă a Regatului Unit”, a indicat într-un comunicat ambasada Rusiei la Londra.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending