Erasmus+, programul Uniunii Europene de sprijinire a educației, formării, tineretului și sportului, a primit premiul pentru integrare europeană 2025 din partea Cercle d’Economia. Programul a contribuit la modernizarea și internaționalizarea educației în Europa, nu numai prin mobilitate, ci și printr-o cooperare mai strânsă între instituțiile de învățământ superior din Europa și nu numai.

Potrivit unui comunicat de presă, Erasmus+ întruchipează ceea ce înseamnă integrarea europeană pentru cetățeni și principiile fundamentale ale Uniunii Europene: libera circulație și schimbul deschis între popoare. Până în prezent, programul a oferit oportunități de învățare pentru mai mult de 16 milioane de persoane.

Acesta continuă să sprijine dobândirea de competențe pentru toți, de la cursanți la personal, în toate sectoarele și la toate nivelurile de educație și formare.

Programul Erasmus+ contribuie la crearea și consolidarea unei identități comune bazate pe valorile noastre europene comune, precum respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului.

Premiul pentru integrare europeană a fost creat în 2020, de Cercle d’Economia. Printre laureații anteriori se numără fostul președinte al Băncii Centrale Europene și fostul prim-ministru italian Mario Draghi (2020) și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (2022). Premiul va fi prezentat de Jaume Guardiola, președintele Cercle d’Economia, și Salvador Illa, președintele Cataloniei.

Președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru, a participat la conferința internațională „Choose Europe for Science”, organizată la Sorbona, la inițiativa președintelui Emmanuel Macron. 

Evenimentul dedicat cercetării în Europa a avut ca obiectiv promovarea unei științe libere și deschise pe continentul european, precum și accelerarea tranziției de la cercetarea de excelență la inovație și oportunități economice.

„Participarea României la acest eveniment de anvergură reflectă angajamentul nostru pentru dezvoltarea cercetării și #inovării, precum și pentru integrarea în eforturile comune ale Uniunii Europene de a deveni un lider global în tehnologiile de vârf. Vom sprijini cercetătorii români și vom facilita accesul acestora la oportunitățile oferite de programele europene”, a declarat Andrei Alexandru, președintele ANC.

De asemenea, Autoritatea Națională pentru Cercetare își reafirmă angajamentul pentru promovarea excelenței științifice și colaborarea internațională, contribuind activ la obiectivele strategice ale Uniunii Europene în domeniul cercetării și inovării.

Luni, 5 mai, președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat inițiativa revoluționară „Choose Europe for Science” din amfiteatrul de la Sorbona, cu scopul de a încuraja cercetătorii și antreprenorii publici și privați din întreaga lume să aleagă Europa și Franța pentru a-și desfășura activitatea.

„Europa trebuie să devină un refugiu pentru cercetători și profesorii-cercetători, în fața amenințărilor. (…) Europa noastră trebuie să facă mai mult, și acesta este programul pe care tocmai l-am anunțat, Choose Europe for Science, cu acțiuni, finanțare și principii. În esență, mesajul este simplu: dacă iubiți libertatea, veniți și ajutați-ne să rămânem liberi, să facem cercetare aici, să ne ajutăm să fim mai buni, să investim în viitorul nostru”, a transmis Emmanuel Macron din amfiteatrul de la Sorbona. 

Citiți și: „Choose Europe for Science”. Ursula von der Leyen anunță lansarea unui pachet de 500 milioane de euro pentru perioada 2025–2027, menit să „transforme Europa într-un magnet pentru cercetători”

Principalii candidații la alegerile prezidențiale din luna mai au dat curs, joi, Apelului “pentru o Românie democratică și euroatlantică” lansat săptămâna trecută de Universitatea din București (UB) pentru a fi semnat de aspiranții fotoliului prezidențial de la Palatul Cotroceni în anticamera Balconului Universității – “tribună-simbol a democrației redescoperite de români”.

Candidații au semnat pe parcursul zilei de joi apelul lansat de UB în prezența rectorului Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, dar și a fostului rector al UB, prof. emerit dr. Emil Constantinescu, fost președinte al României.

Primul dintre candidați care a semnat apelul, conform programului difuzat de Universitate, a fost primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, candidat independent la scrutinul prezidențial.

Acesta a fost urmat de fostul prim-ministru Victor Ponta, de asemenea candidat independent.

Au mai semnat apelul UB și Lavinia Șandru, Daniel Funeriu, George Simion, Sebastian Popescu și Elena Lasconi.

În ceea ce-l privește pe candidatul AUR George Simion, acesta a trimis declarația semnată prin intermediul unei delegații de parlamentari.

Programul de semnături se încheie joi seara cu Crin Antonescu, candidatul alianței guvernamentale PSD – PNL – UDMR, și cu Cristian Terheș.

Universitatea din București a transmis săptămâna trecută un apel în care le solicită tuturor candidaților la alegerile prezidențiale din România să semneze în anticamera Balconului Universității – “tribună-simbol a democrației redescoperite de români” -, o Declarație în 8 puncte.

Într-un apel semnat de rectorul Universității din București Marian Preda, alături de fostul președinte Emil Constantinescu, care a fost prorector și rector al aceleiași universități în perioada 1990 – 1996, instituția de învățământ superior anunță că le-a cerut candidaților să se angajeze, printre altele, că vor “afirma fără echivoc angajamentul pentru apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO, precum și pentru Parteneriatul strategic cu SUA”.

Declarația în opt puncte le solicită candidaților să se angajeze că:

– vor contribui la menținerea în memoria colectivă a spiritului Revoluției din 1989 și al Pieței Universității, ca reper moral și politic fundamental pentru democrația românească;
– vor asigura menținerea principiilor statului de drept și vor veghea la respectarea Constituției României, în litera și spiritul ei;
– vor garanta soluționarea justă și neîntârziată, conform hotărârilor CEDO, a dosarelor privind istoria noastră recentă din perioada 1945 – 1990, crimele imprescriptibile ale comunismului, decembrie 1989, 13 – 15 iunie 1990;
– vor afirma fără echivoc angajamentul pentru apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO, precum și pentru Parteneriatul strategic cu SUA;
– vor susține neclintit autonomia reală a universităților, în planul libertății academice, dar și al unei finanțări adecvate, avansând rolul lor strategic în dezvoltarea societății românești;
– vor garanta libertatea de exprimare a cetățenilor, organizațiilor neguvernamentale și a societății civile în general, recunoscând contribuția esențială a acestora la construcția unui spațiu public democratic;
– își vor utiliza toate prerogativele prezidențiale pentru ca cei vinovați de crime și tratamente inumane, înainte și după 1989, să fie aduși în fața justiției;
– vor acționa constant pentru diminuarea faliilor din interiorul societății românești, transparență instituțională și dialog permanent între instituțiile statului și societate.