Connect with us

U.E.

1 decembrie 2019: Zece ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, actul juridic care a permis lansarea apărării europene sau activarea clauzei de retragere din UE a unui stat membru

Published

on

© European Commission/ Facebook

Tratatul de la Lisabona, actul juridic de funcționare a Uniunii Europene, împlinește astăzi 10 ani de la intrarea în vigoare. Tratatul de la Lisabona, semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 și a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, amendează Tratatul privind Uniunea Europeană – cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la Maastricht – și Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene – cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la Roma. 

Tratatul de la Lisabona a fost totodată și primul acord semnat de statele membre ale Uniunii Europene după valurile de extindere către Est, prin care România și alte 11 țări din regiune, au aderat la Uniunea Europeană în 2004, respectiv 2007.


Cei zece ani de la intrarea în vigoare a Tratatului sunt marcați duminică, la Casa Istoriei Europene de la Bruxelles, printr-o ceremonie la care participă președinții Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului European și Băncii Centrale Europene. De altfel, celebrarea Tratatului de la Lisabona coincide cu debutul unui nou ciclu instituțional european. După ce pe parcursul lunilor ce au urmat alegerilor europene Parlamentul European și-a ales un nou președinte în persoana lui David Sassoli, iar în fruntea Băncii Centrale Europene a fost numită Christine Lagarde, la 1 decembrie și-a preluat oficial atribuțiile noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, iar Charles Michel și-a preluat funcţia de preşedinte al Consiliului European.

Principalele modificări au fost trecerea de la unanimitatea de voturi la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii din cadrul Consiliului de Miniștri, o schimbare a calcului majorității, au fost acordate mai multe puteri Parlamentului European formând o legislatură bicamerală, alături de Consiliul de Miniștri în conformitate cu procedura legislativă ordinară, o personalitate juridică consolidată pentru UE și crearea unui președinte permanent al Consiliului European, devenită instituție de drept a Uniunii Europene, precum și un Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. De asemenea, Tratatul a acordat calitate legală Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.


Cele mai importante prevederi ale tratatului sunt următoarele:

– Uniunea Europeană a dobândit personalitate juridică;

– Prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, procedura legislativă ordinară, prin care Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European sunt actorii co-decizionali, a devenit principala procedură legislativă a sistemului decizional al UE;

– A fost înființată funcția de președinte al Consiliului European, cu un mandat de doi ani și jumătate cu drept de reînnoire, iar noua instituție s-a alăturat celorlalte instituții importante: Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Primul președinte al Consiliului European a fost Herman Van Rompuy (2009 – 2014), urmat de Donald Tusk (2014-2019), iar cel de-al treilea a devenit Charles Michel, la 1 decembrie 2019.

– A fost înființată funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate, succesoare a poziției de Înalt Reprezentant al UE pentru PESC, decisă prin Tratatul de Amsterdam din 1999. De asemenea, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate ocupă și o poziție de vicepreședinte în Comisia Europeană.

– S-a stabilit posibilitatea reducerii numărului de comisari redus cu o treime;

– A fost modificată modalitatea de vot în cadrul Consiliului. Regulile stabilite în Tratatul de la Nisa – prin care statele membre dețineau o proporție din voturi în funcție de mărimea geografică și demografică – au rămas în vigoare până în 2014;

– Articolul 7 a fost formulat pentru a crea premisele sancționării statelor membre care încalcă valorile fundamentale ale Uniunii Europene prin suspendarea dreptului de vot în Consiliu;

– A fost prevăzută posibilitatea lansării cooperării structurate permanente în domeniul apărării europene (Articolul 42 aliniatul 7 din Tratat). Clauza a fost activată în 2017, iar Uniunea Europeană a demarat eforturile către o Uniune a apărării europene;

– A fost stipulată posibilitatea ca un stat membru să se poată retrage din Uniunea Europeană (Articolul 50), clauză activată în premieră de Marea Britanie, la 29 martie 2019.


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu o compară pe Maia Sandu cu ”europenii fără îndoieli” precum ”Walesa, Havel, Kohl”: Moldovenii trebuie să știe că poarta către UE le este deschisă

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu o compară pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu ”europenii fără îndoieli” precum ”Walesa, Havel, Kohl” care au văzut în UE ”o alegere fără egal”, după ”război, comunism și sărăcie”.

”Există români, cehi, olandezi sau germani care văd mai mult partea goală decât partea plină a paharului acestui proiect numit Uniunea Europeană. Unii au dreptate: există unele diferențe între ceea ce am crezut și sperat că poate face UE, ceea ce așteaptă oamenii de la noi și ce poate face cu adevărat UE. Europa nu este perfectă. Dar UE a reușit ceva unic pe planetă: o combinație de democrație, libertăți personale și de gândire, siguranță și prosperitate. Toate, conservând pacea. Poate că euroscepticilor nu le-ar strica o vizită în Moldova. Acolo, ar putea întelege cum este să vrei să fii în UE, dar să nu fie simplu să ajungi acolo”, a pledat Marinescu pentru aspirațiile europene ale Republicii Moldova într-o postare ce a succedat discursul istoric al Maiei Sandu în Parlamentul European.

Acesta le-a transmis astfel moldovenilor că ”poarta către UE le este deschisă”.

”Președinta Moldovei, doamna Maia Sandu, s-a adresat astăzi, la Bruxelles, plenului Parlamentului. Moldova de azi cu Maia Sandu îmi aduce aminte de generația Walesa, Havel, Kohl. Europenii fără îndolieli. După război, comunism și sărăcie, UE era o alegere fără egal. Așa este și azi, mai ales pentru o țară ca Moldova, unde trupele Armatei a 14 sovietice, astăzi ale Rusiei, transformă ideea de război într-o amenințare zilnică, și asta de 30 de ani încoace. Moldova Maiei Sandu privește la UE văzându-și aici viitorul, vorbind una dintre limbile oficiale ale UE, simțindu-se acasă și în siguranță, oferindu-le oamenilor gustul dulce al victorie și al căldurii familiei europene. Moldovenii trebuie să știe că poarta către UE le este deschisă.  Sunt ai noștri, viitorul nostru este împreună și de aceea trebuie sa le spunem cât mai curând : bun veni în UE, moldoveni!”, a completat eurodeputatul român.

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura Republicii Moldova la UE,  fiind conștientă că procesul este unul ”foarte lung și complex care cere mult efort și muncă”, dar care reprezintă singura ”șansă de a rămâne parte a lumii libere”.

”Pentru noi, UE întâi de toate este un proiect de pace. Aderarea este singura opțiune strategică ce oferă R. Moldova șansa de a rămâne parte a lumii libere. Nu suntem naivi. Înțelegem că integrarea europeană a R. Moldova va fi un proces foarte lung și complex care va cere mult efort și muncă. Nu căutăm concesii sau scurtături pe această cale. Suntem pregătiți să ne facem temele și vrem să fim preciați după rezultat. Moldova și-a dovedit atașamentul pentru valorile europene și în contextul vitreg al războiului din Ucraina. Țara noastră a condamnat ferm războiului din prima zi, am pledat pentru restabilirea păcii, iar moldovenii și-au deschis casele și inimile pentru refugiații ucraineni. Vom continua să îi primim pe toți cei care au nevoie de adăpost. Moldova are o agendă ambițioasă de dezvoltare, în cooperare cu UE, dar pentru dezvoltare este nevoie de pace. Acum trebuie să ne îndreptăm toate eforturile pentru restabilirea păcii”,  a explicat Sandu.

Citiți și:
Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

Maia Sandu se află într-o vizită oficială la Bruxelles unde s-a întâlnit deja cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu premierul Belgiei, Alexandar De Croo, dar și cu reprezentanții mai multor grupuri politice din Parlamentul European.

De altfel, avizul Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre cu privire la acordarea de țări candidate la UE  Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei sunt așteptate la summitul Consiliului European ce va avea loc în 23-24 iunie, înainte ca Franța să predea Cehiei ștafeta președinției Consiliului Uniunii Europene.

Republica Moldova a trimis Bruxelles-ului chestionarul de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie, parcurgând de atunci câteva etape ale laboriosului proces de obținere a statului de stat candidat la UE, precum completarea primei și a celei de-a doua părți a chestionarului de aderare.

Acesta reprezintă un document oficial prin care executivul european evaluează nivelul de pregătire al țării care și-a exprimat intenția de aderare la UE de a avansa în acest proces, potrivit unei note informative a Uniunii Europene.

El cuprinde numeroase întrebări de complexitate diferită menite să ofere informații precise despre statul în cauză, de la respectarea criteriilor politice și economice, până la gradul de conformitate a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, precum și informații referitoare la capacitățile instituționale și administrative de a pune în aplicare legislația europeană din fiecare cele 33 de domenii de politică ale acquis-ului UE distribuite pe șase clustere tematice, așa cum sunt menționate în metodologia privind negocierile de aderare, revizuită în februarie 2020:  1. Elemente fundamentale, 2. Piața internă, 3. Competitivitate și creștere economică incluzivă, 4. Agenda verde și conectivitatea durabilă, 5. Resurse, agricultură și coeziune, 6. Relații externe.

De obicei, țării aspirante i se oferă un termen orientativ de trei luni pentru a completa chestionarul.

Cu toate acestea, procesul nu este un sprint, astfel că are o mai mare importanță calitatea decât rapiditatea, întâlnindu-se situația în care statul are nevoie de mai mult timp pentru a răspunde mai bine întrebărilor.

Pe baza lecțiilor învățate în trecut, nu este exclus să existe întrebări ulterioare din partea Comisiei până când toate informațiile primite de la țara aspirantă sunt considerate satisfăcătoare.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Republica Moldova își are locul în familia europeană, iar Europa nu poate să își dezamăgească vecinii care privesc spre ea, a fost mesajul pe care i l-a transmis președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, ”prietenei sale,” președinta Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă susținute după un discurs istoric al liderului moldovean în plenul reunit al instituției legislative europene.

Dați-mi voie să fac două observații scurte înainte de a-i da cuvântul prietenei mele, Maia Sandu. Maia, dă-mi voie, să îți mulțumesc ție și țării tale pentru curajul și generozitatea voastră când vine vorba de a acorda sprijin Ucrainei și refugiaților ucraineni. Moldova găzduiește mai mulți refugiați ucraineni decât orice altă țară raportat la populația sa. Știm care sunt provocările cu care vă confruntați și vă asigur că Parlamentul European va face tot ce îi stă în putință pentru a vă sprijini aceste eforturi. Moldova își are locul în familia europeană. Fiecare cale este diferită. Există un parcurs individual, însă priviți înspre noi cu un scop și trebuie să fim deschiși. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa. Trebuie să ne apărăm ideile și valorile noastre comune”, a fost mesajul ferm punctat de oficialul european, folosind prenumele de ”Maia” pentru a i se adresa președintei Republicii Moldova, semn de apropiere și apreciere față de ”angajamentul personal” al acesteia de a ”sprijini o viziune pro-europeană a țării sale, în pofida condițiilor neprielnice”.

De altfel, Metsola a ținut să-i mulțumească Maiei Sandu înainte ca aceasta din urmă să susțină discursul în fața europarlamentarilor reuniți într-o mini-sesiune plenară în cadrul căreia vor dezbate și vota ulterior, între altele, raportul anul de evaluare privind Acordul de asociere UE-Republica Moldova, pentru ”curajul” de care a dat dovadă, mai ales în contextul urmelor lăsate de pandemia de COVID-19, dar și în cel al războiului și folosirii, de către Rusia, a ”energiei pe post de armă”.

Citiți și:
În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

”Vrem să găsim o cale prin care Moldova să nu se simtă de una singură în ceea ce privește viitorul. Suntem gata să arătăm același nivel de solidaritate. Suntem gata să vă sprijinim când începeți acest proces de solicitare a statutului de țară candidată. Știm că Moldova privește spre UE și fiecare țară trebuie să-și urmeze propria cale în funcție de propriul calendar. UE trebuie să transmită un mesaj politic clar în ceea privește aspirațiile politice ale R. Moldova și ale eforturilor de a implementa reformele esențiale pentru a apropia țara dumneavoastră de UE”, a completat președinta Parlamentului European în intervenția sa de deschidere a sesiunii. 

La rândul său, Maia Sandu a reamintit că Republica Moldova este ”o țară europeană, cu istorie europeană și care va avea un viitor european. Vorbim una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, iar cetățenii noștri și-au demonstrat de multe ori atașamentul față de valorile libertății și democrației atunci când s-au opus abuzurilor anti-democratice”. 

UE, principalul partener economic și de dezvoltare al Republicii Moldova 

În egală măsură, aceasta a dat asigurări că dorește să construiască o țară ”pentru oameni și în care cetățenii își văd viitorul”, UE ”principalul partener economic și de dezvoltare al Republicii Moldova”.

”Am demarat un proces amplu de reforme care țintește consolidarea instituțiilor statului, creșterea și întărirea economiei, transformarea justiției, consolidarea capacității instituțiilor care combat corupția. Vrem să construim o țară pentru oameni în care cetățenii își văd viitorul. În acest proces, UE este principalul partener economic și de dezvoltare al Republicii Moldova. Războiul din Ucraina a adus instabilitate în regiune, dar și o șansă de reclădire a raportului de forțe pe continent, după reguli noi, mai drepte. Noua realitate ne-a arătat că trebuie să acționăm hotărât dacă dorim să ancorăm Moldova într-o comunitate ce poate oferi stabilitate și dezvoltare. Pentru noi, UE întâi de toate este un proiect de pace”, a explicar Sandu. 

Aderarea Republicii Moldova la UE, șansa de a ”rămâne parte a lumii libere”. Chișinău, ”pregătit să își facă temele și să fie apreciat după rezultat”

Președinta Maia Sandu a apreciat că aderarea țării sale la Uniunea Europeană este singura ”șansă de a rămâne parte a lumii libere” și că țara sa ”nu caută concesii sau scurtături”, ci este pregătită ”să își facă temele”, fiind conștientă că procesul este unul ”foarte lung și complex care cere mult efort și muncă”.

”Pentru noi, UE întâi de toate este un proiect de pace. Aderarea este singura opțiune strategică ce oferă R. Moldova șansa de a rămâne parte a lumii libere. Nu suntem naivi. Înțelegem că integrarea europeană a R. Moldova va fi un proces foarte lung și complex care va cere mult efort și muncă. Nu căutăm concesii sau scurtături pe această cale. Suntem pregătiți să ne facem temele și vrem să fim preciați după rezultat. Moldova și-a dovedit atașamentul pentru valorile europene și în contextul vitreg al războiului din Ucraina. Țara noastră a condamnat ferm războiului din prima zi, am pledat pentru restabilirea păcii, iar moldovenii și-au deschis casele și inimile pentru refugiații ucraineni. Vom continua să îi primim pe toți cei care au nevoie de adăpost. Moldova are o agendă ambițioasă de dezvoltare, în cooperare cu UE, dar pentru dezvoltare este nevoie de pace. Acum trebuie să ne îndreptăm toate eforturile pentru restabilirea păcii”,  a explicat Sandu.

Maia Sandu se află într-o vizită oficială la Bruxelles unde s-a întâlnit deja cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu premierul Belgiei, Alexandar De Croo, dar și cu reprezentanții mai multor grupuri politice din Parlamentul European.

De altfel, avizul Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre cu privire la acordarea de țări candidate la UE  Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei sunt așteptate la summitul Consiliului European ce va avea loc în 23-24 iunie, înainte ca Franța să predea Cehiei ștafeta președinției Consiliului Uniunii Europene.

Republica Moldova a trimis Bruxelles-ului chestionarul de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie, parcurgând de atunci câteva etape ale laboriosului proces de obținere a statului de stat candidat la UE, precum completarea primei și a celei de-a doua părți a chestionarului de aderare.

Acesta reprezintă un document oficial prin care executivul european evaluează nivelul de pregătire al țării care și-a exprimat intenția de aderare la UE de a avansa în acest proces, potrivit unei note informative a Uniunii Europene.

El cuprinde numeroase întrebări de complexitate diferită menite să ofere informații precise despre statul în cauză, de la respectarea criteriilor politice și economice, până la gradul de conformitate a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, precum și informații referitoare la capacitățile instituționale și administrative de a pune în aplicare legislația europeană din fiecare cele 33 de domenii de politică ale acquis-ului UE distribuite pe șase clustere tematice, așa cum sunt menționate în metodologia privind negocierile de aderare, revizuită în februarie 2020:  1. Elemente fundamentale, 2. Piața internă, 3. Competitivitate și creștere economică incluzivă, 4. Agenda verde și conectivitatea durabilă, 5. Resurse, agricultură și coeziune, 6. Relații externe.

De obicei, țării aspirante i se oferă un termen orientativ de trei luni pentru a completa chestionarul.

Cu toate acestea, procesul nu este un sprint, astfel că are o mai mare importanță calitatea decât rapiditatea, întâlnindu-se situația în care statul are nevoie de mai mult timp pentru a răspunde mai bine întrebărilor.

Pe baza lecțiilor învățate în trecut, nu este exclus să existe întrebări ulterioare din partea Comisiei până când toate informațiile primite de la țara aspirantă sunt considerate satisfăcătoare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă planuri pentru un răspuns imediat al Uniunii care să abordeze nevoile de finanțare ale Ucrainei și reconstrucția sa pe termen mai lung

Published

on

© Didier Reynders/ Twitter

Comisia Europeană a stabilit miercuri, într-o comunicare, planuri pentru un răspuns imediat al UE care să abordeze nevoile de finanțare ale Ucrainei și cadrul de reconstrucție a acesteia pe termen mai lung. Această comunicare este urmarea apelului lansat de Consiliul European de a aborda consecințele războiului din Ucraina prin intermediul unui efort specific impulsionat de Europa, informează comunicatul oficial

Răspunsul imediat și nevoile pe termen scurt

De la începutul agresiunii ruse, UE și-a intensificat considerabil sprijinul, mobilizând aproximativ 4,1 miliarde EUR, sub formă de asistență macrofinanciară de urgență, sprijin bugetar, asistență de urgență, răspuns în situații de criză și ajutor umanitar, pentru a susține consolidarea rezilienței generale economice, sociale și financiare a Ucrainei.

Au fost prevăzute, de asemenea, măsuri de asistență militară în cadrul Instrumentului european pentru pace, în valoare de 1,5 miliarde EUR, bani care vor fi utilizați pentru a le rambursa statelor membre ajutorul militar în natură oferit Ucrainei și este în curs de mobilizare o sumă suplimentară de 500 de milioane EUR.

Războiul a condus la prăbușirea veniturilor fiscale, a celor obținute din exporturi și a altor venituri, care a fost agravată de confiscarea ilegală, pe scară largă, a unor active și a unor produse pentru export, inclusiv în sectorul agricol, în timp ce cheltuielile esențiale au crescut vertiginos. Fondul Monetar Internațional a estimat că decalajul din balanța de plăți a Ucrainei se va ridica la aproximativ 14,3 miliarde EUR (15 miliarde USD) până în luna iunie.

Pentru a-i putea acorda Ucrainei un sprijin financiar semnificativ pe termen scurt în scopul menținerii serviciilor de bază, al abordării nevoilor umanitare și al reparării infrastructurii celei mai vitale, distruse de război, va fi nevoie de un efort comun la nivel internațional, în cadrul căruia Uniunea va fi pregătită să își joace rolul.

Prin urmare, Comisia intenționează să propună acordarea unei asistențe macrofinanciare suplimentare Ucrainei în 2022, sub formă de împrumuturi de până la aproximativ 9 miliarde EUR, care ar urma să fie completată cu contribuții din partea altor parteneri bilaterali și multilaterali de la nivel internațional, inclusiv a țărilor din grupul G7. Plățile se vor face în tranșe cu scadențe lungi și cu rate avantajoase ale dobânzilor, datorită garanției de la bugetul Uniunii.

Acest lucru va fi posibil doar dacă statele membre acceptă să pună la dispoziție garanții suplimentare. Corelată cu granturile acordate de la bugetul UE pentru subvenționarea plăților aferente ale dobânzilor, această asistență macrofinanciară suplimentară îi va permite Ucrainei să beneficieze de un sprijin bine coordonat și deosebit de avantajos.

Reconstrucția Ucrainei

Potrivit comunicatului citat, va fi necesar un efort financiar major la nivel mondial pentru a reconstrui țara în urma daunelor cauzate de război, pentru a pune bazele unei națiuni libere și prospere, ancorate în valorile europene, bine integrată în economia europeană și mondială și pentru a o sprijini de-a lungul parcursului său european. Câtă vreme agresiunea Rusiei continuă, nu se știe încă precis care este valoarea totală a nevoilor de reconstrucție ale Ucrainei. Cu toate acestea, este important să fie concepute încă de pe acum principalele elemente constitutive ale acestui efort internațional. Sprijinul va trebui să acordat pe termen mediu spre lung.

Efortul de reconstrucție ar trebui să fie condus de autoritățile ucrainene în strânsă colaborare cu Uniunea Europeană și cu alți parteneri esențiali, precum cei din grupurile G7 și G20 și alte țări terțe, dar și cu instituțiile financiare internaționale și cu organizațiile internaționale. Parteneriatele dintre orașele și regiunile din Uniunea Europeană și cele din Ucraina vor îmbogăți și vor accelera reconstrucția.

O platformă de coordonare internațională („platforma pentru reconstrucția Ucrainei”), gestionată în comun de Comisie, reprezentând Uniunea Europeană, și de guvernul Ucrainei, ar funcționa ca un organism supraierarhic de guvernanță strategică, responsabil cu aprobarea unui plan de reconstrucție elaborat și pus în aplicare de Ucraina, căreia UE îi va furniza sprijin sub formă de capacități administrative și de asistență tehnică. Această platformă ar reuni partenerii și organizațiile de sprijin, printre care statele membre ale UE, alți parteneri bilaterali și multilaterali și instituții financiare internaționale. Parlamentul Ucrainei și Parlamentul European ar urma să participe în calitate de observatori

Planul de reconstrucție „RebuildUkraine” aprobat de platformă, bazat pe o evaluare a nevoilor, ar constitui baza în raport cu care Uniunea Europeană și ceilalți parteneri vor stabili sectoarele prioritare selectate pentru finanțare și proiectele specifice. Platforma ar urma să coordoneze resursele de finanțare și destinația acestora pentru a le optimiza utilizarea și va monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului.

Pentru a susține planul de reconstrucție, Comisia propune instituirea Mecanismului „RebuildUkraine” ca principal instrument juridic pentru acordarea sprijinului din partea Uniunii Europene, prin intermediul unei combinații de granturi și împrumuturi. Această inițiativă ar urma să fie integrată în bugetul UE, ceea ce îi va garanta transparența, răspunderea și buna gestiune financiară, cu o legătură clară către investiții și reforme. Ea s-ar baza pe experiența dobândită de UE în contextul aplicării Mecanismului de redresare și reziliență, însă ar fi adaptată la provocările fără precedent legate de reconstrucția Ucrainei și de însoțirea acesteia de-a lungul parcursului său european. Mecanismul în sine ar urma să aibă o structură de guvernanță specifică, care i-ar permite Ucrainei să devină parte cu drepturi depline.

Se va pune un accent deosebit pe reformele privind statul de drept și lupta anticorupție, în timp ce investițiile, realizate în conformitate cu politicile și standardele climatice, de mediu și digitale ale UE, vor ajuta Ucraina să renască mai puternică și mai rezilientă în urma dezastrului produs de invazia rusă.

Nevoile neprevăzute create de război în Europa depășesc cu mult mijloacele disponibile în actualul cadru financiar multianual. Prin urmare, vor trebui găsite noi surse de finanțare.

Structura propusă este suficient de flexibilă pentru a integra aceste noi surse de finanțare. Granturile suplimentare care urmează să fie puse la dispoziția Ucrainei ar putea să fie finanțate prin contribuții suplimentare din partea statelor membre (și a țărilor terțe care doresc să participe) la mecanism și la programele existente ale Uniunii, valorificând astfel mecanismele financiare ale Uniunii și garanțiile sale privind utilizarea corectă a fondurilor, sau printr-o revizuire specifică a cadrului financiar multianual. Din aceste surse s-ar putea finanța, de asemenea, împrumuturile care urmează să-i fie acordate Ucrainei în cadrul mecanismului. Cu toate acestea, dată fiind amploarea împrumuturilor care ar putea fi necesare, opțiunile includ strângerea de fonduri pentru împrumuturi în numele UE sau cu garanții naționale din partea statelor membre.

 „Invadarea neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia a cauzat suferințe umane îngrozitoare și distrugeri masive în întreaga țară, obligând milioane de ucraineni nevinovați să își părăsească locuințele. Ucraina poate conta pe ajutorul deplin al UE. UE va continua să îi furnizeze Ucrainei sprijin financiar pe termen scurt, pentru răspunde nevoilor acesteia și pentru a-i permite să mențină funcționarea serviciilor de bază. De asemenea, suntem pregătiți să ne asumăm un rol de lider în cadrul eforturilor internaționale de reconstrucție, pentru a contribui la reclădirea unei Ucraine democratice și prospere. Aceasta înseamnă că investițiile vor fi corelate cu reforme care vor sprijini Ucraina în urmărirea parcursului său european”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 


Angajamentul UE de a sprijini Ucraina este de lungă durată și a dat deja rezultate. UE a furnizat Ucrainei un sprijin financiar semnificativ, sub forma unor granturi în valoare de 1,7 miliarde EUR în perioada 2014-2021, acordate în cadrul Instrumentului european de vecinătate, a unor împrumuturi în valoare de 5,6 miliarde EUR, acordate în cadrul a cinci programe de asistență macrofinanciară, și a unui ajutor umanitar în valoare de 194 de milioane EUR, plus 355 milioane EUR din instrumentele de politică externă.

UE îi furnizează Ucrainei sprijin pentru elaborarea de politici și pentru realizarea de reforme cuprinzătoare, cu implicarea puternică a statelor membre în cadrul unei abordări a „Echipei Europa”. Printre programele emblematice se numără cele privind descentralizarea, reforma administrației publice și lupta anticorupție.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Marian-Jean Marinescu o compară pe Maia Sandu cu ”europenii fără îndoieli” precum ”Walesa, Havel, Kohl”: Moldovenii trebuie să știe că poarta către UE le este deschisă

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană prezintă planuri pentru un răspuns imediat al Uniunii care să abordeze nevoile de finanțare ale Ucrainei și reconstrucția sa pe termen mai lung

INTERNAȚIONAL4 hours ago

UE dezvăluie primul parteneriat strategic din istorie cu țările din Golf

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

UE își intensifică acțiunile de consolidare a capacităților de apărare și propune măsuri pentru a întări baza industrială și tehnologică a Europei

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană propune integrarea măsurilor REPowerEU în PNRR-urile României și ale celorlalte țări membre

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

SUA8 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO12 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

Team2Share

Trending