Connect with us

#RO2019EU

1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

Published

on

de Robert Lupițu

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite. În același timp, dilema „suntem sau nu suntem pregătiți” trebuie demitizată. Cum? Prin câștigarea pariului cu maturitatea politică, administrativă și echipată strategic. 

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Mandatul României urmează să reprezinte prima președinție a Consiliului Uniunii Europene după anul 2012 care va prezida peste o Uniune a celor 27, după ce Regatul Unit nu va mai fi membru al UE.

La fel de important, România, prin prima sa președinție a Consiliului Uniunii Europene, deschide un trio de președinții format alături de Finlanda și de Croația și care este marcat de tranziția dinspre un ciclu decizional spre altul. De altfel, România va prezida peste o Uniune cu un Parlament European și o Comisie Europeană aflate la final de mandat și cu peste 200 de dosare în lucru și care trebuie aduse spre legislație.

Dilema „suntem sau nu suntem pregătiți” trebuie demitizată prin câștigarea pariului cu maturitatea. Capcana momentelor electorale trebuie ocolită

Înțelegerea dimensiunii politice și tehnice a președinției Consiliului Uniunii Europene este importantă pentru dimensiunea organizatorică și sinergia agendei de lucru a Uniunii Europene, însă în cazul României este vorba și despre ceva mai mult. La 12 ani de la aderare – cu borne precum aderarea la Spațiul Schengen sau adoptarea monedei euro încă nebifate – mandatul României peste o instituție cu rol co-legislator în arhitectura decizională europeană este un pariu major, sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al Uniunii.

Dilema politică privind capacitatea României de a gestiona cu succes aceste șase luni  – rostogolită intens și în relatările din presa europeană și internațională – trebuie să rămână un subiect cu end line pe 31 decembrie 2018. Disputele politice și exagerarea unei coliziuni între puterea de la București și Bruxelles-ul instituțional, inclusiv sub tentația momentelor electorale ale alegerilor europene din primăvară și prezidențiale din toamnă, trebuie ocolite.

Cu aceste mențiuni să parcurgem, împreună, ce presupune – tehnic și politic – președinția română a Consiliului UE în care tocmai am intrat, noi, 500 de milioane de cetățeni europeni, din interiorul cărora românii se disting a fi printre cei mai „euro-entuziaști”.

O președinție premieră structurată în patru piloni și 16 obiective punctuale

Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>. Tradiția spune că programele și prioritățile președințiilor Consiliului Uniunii Europene păstrează o serie de elemente abordate de președințiile anterioare, pentru a genera continuitate și ilustrează viziunea președinției în exercițiu și a trio-ului de președinții din care aceasta face parte.

Cele patru priorități tematice ale României, prezentate inclusiv în luna decembrie într-un pachet al Programului Trio-ului de Președinții România-Finlanda-Croația, readuc programul de lucru subsumat Agendei Strategice a Uniunii adoptată în 2014 în jurul unor piloni macro, clasici și formulați principial. Substanța și conținutul derivă din defalcarea obiectivelor punctuale, acolo unde regăsim continuitate, elemente de noutate, precum și inserții ale unor interese strategice naționale convergente cu agenda europeană.

Mai întâi, pilonul <Europa convergenței>, axat pe cei patru C – ”creștere, coeziune competitivitate, conectivitate” -, ilustrează obiectivul zero al definirii viitorului deceniu: Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. O prioritate pe care Comisia Juncker și actualul Parlament European ar fi dorit-o finalizată până la finalul de mandat al ciclului decizional 2014-2019 și care reprezintă un instrument central în planificarea proceselor și programelor de dezvoltare ale Uniunii Europene în marea parte a deceniului următor. Pentru România, interesul este la fel de major în avansarea procesului de negociere, întrucât țara noastră ar putea beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat politicii de coeziunii, aproximativ 30 de miliarde de euro.

Inclusiv la nivelul orientării strategice declanșat dinspre Consiliul European, șefii de stat sau de guvern au solicitat, la summitul din luna decembrie, ca ”viitoarea Președinție să continue lucrările respective și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019”.

Citiți și Cum arată calendarul evenimenetelor din perioada mandatului de 6 luni al României la președinția Consiliului UE

Pilonul <Europa siguranței> reprezintă o replicare continuă a unei priorități pe care am întâlnit-o la majoritatea președințiilor Consiliului UE după izbucnirea crizei refugiaților, a fenomenului migrației și creșterea riscului terorist. Un obiectiv asumat al președinției române și regăsit în interiorul acestui pilon este operaționalizarea mandatului Parchetului European, o instituție pentru înființarea căreia 13 state membre ale UE, inclusiv România, au decis în martie 2017, lansarea procedurii cooperării consolidate pentru crearea acestui organism.

Pilonul <Europa, actor global>, cea mai grăitoare formulare a ambițiilor internaționale ale Uniunii Europene, statuată astfel și în Strategia Globală a UE, reprezintă, în programul președinției române, una dintre cele mai consistente și dense abordări, de la consolidarea cooperării și complementarității dintre Uniune și NATO la ranforsarea eforturilor în domeniul apărării europene, proces care a căpătat o valoare accelerată distinctă după referendumul privind Brexit și după lansarea Strategiei Globale a Uniunii.

Acesta reprezintă și pilonul în care plaja de priorități ale Uniunii Europene și interesele strategice ale României se sincronizează perfect, dimensiunile apărării europene și cooperării UE-NATO fiind completate de obiective privind continuarea revitalizării politicii de extindere a UE ce a debutat sub președinția bulgară a Consiliului UE sau promovarea intereselor comerciale cu accent pe multilateralism și acorduri de liber schimb. De altfel, în mandatul președinției României va intra în vigoare cel mai recent acord comercial negociat de UE, cel cu Japonia, înțelegere care reunește o treime din PIB-ul mondial și 40% din comerțul global. În același timp, pe agenda europeană se mai află potențiale acorduri cu Vietnam și Singapore, înțelegeri comerciale care ar putea fi închise pe durata mandatului României.

CaleaEuropeană.ro: Urmăriți, pe larg, cele mai importante relatări privind #RO2019EU

Sub pilonul <Europa, actor global> și în contextul aniversării a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic România și-a propus cel mai îndrăzneț obiectiv național, care joacă un rol vital în arhitectura de securitate deopotrivă națională și europeană: prin reafirmarea importanței Mării Negre pe agenda Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva revigorării Sinergiei Mării Negre.

Cel din urmă pilon <Europa valorilor comune> este novator și merită privit în strânsă legătură cu motto-ul președinției României – „Coeziunea, o valoare comună europeană“. Nu este novator pentru că recurge la valori, pe care liderii politici europeni o fac tot mai des în discursurile și viziunile lor, ci pentru că plasează intrinsec discuția și decizia privind viitorul Europei pe care și-l doresc statele membre, instituții UE și cetățenii săi în jurul celei mai importante dimensiuni care trebuie armonizată: valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

Chiar dacă obiectivele președinției României la Consiliul UE ocolesc anumite trăsături ale valorilor UE – îndeosebi statul de drept, cunoscute fiind disputele între București și Bruxelles pe această temă – ele pun accentul pe trei arii particulare care merită privite în sinergie: 1) creșterea implicării cetățenilor, și în special a tinerilor, în dezbaterile europene; 2) combaterea eficientă a rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului, antisemitismului și descurajarea discursului bazat pe ură; și 3) promovarea combaterii dezinformării online și a știrilor false, inclusiv prin ameliorarea educației în domeniul mass-media și dezvoltarea de mecanisme europene care promovează bunele practici în combaterea dezinformării.

Priorități politice trecute prin filtru tehnic: Cum funcționează Consiliul UE, instituția asupra căreia miniștrii români vor prezida nouă din cele zece formațiuni de lucru

Dincolo de obiectivele și prioritățile subsumate celor patru piloni, precum și a contextului european complex în care România va prezida reuniunile Consiliului UE, exercitarea unei președinții rotative este și un proces administrativ.

Consiliul Uniunii Europene se întruneşte în configuraţii diferite la nivelul miniştrilor sau secretarilor de stat din statele membre, în funcţie de tematica care urmează să fie discutată.

După anul 2009, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, numărul configuraţiilor în care Consiliul Uniunii Europene se întruneşte a crescut de la nouă la zece, în urma separării formatelor dedicate Afacerilor Generale de Relaţiile Externe.

Preşedinţia rotativă – în cazul acesta România – organizează şi conduce toate reuniunile Consiliului Uniunii Europene, excepţie făcând Consiliul Afaceri Externe, care este prezidat de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, poziție deținută până la 30 noiembrie 2019 de Federica Mogherini.

Nu există o ierarhie între formațiunile Consiliului, însă Consiliul Afaceri Generale are un rol special de coordonare și răspunde de aspectele instituționale, administrative și orizontale, fiind formațiunea care răspunde de garantarea coerenței lucrărilor desfășurate de toate formațiunile Consiliului.

Oricare dintre cele 10 formațiuni ale Consiliului poate adopta un act care să se înscrie în domeniul de competență al unei alte formațiuni. Prin urmare, oricare ar fi actul legislativ adoptat de Consiliu, formațiunea nu este menționată nicăieri.

Cele zece formațiuni de lucru ale Consiliului UE sunt: Afaceri generaleAfaceri externeJustiție și afaceri interneAfaceri economice și financiareAgricultură și pescuitCompetitivitateMediuOcuparea forței de muncă, politică socială, sănătate și consumatoriEducație, tineret, cultură și sportTransporturi, telecomunicații și energie.

Începând de astăzi, atât dimensiunea politică, cât și componenta tehnică a unei președinții a Consiliului UE sunt exercitate, în premieră, de către România. Un proces politico-administrativ complex și rafinat care timp de șase luni va ține România sub lumina reflectoarelor europene.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Reprezentanța Permanentă a României la UE a găzduit o reuniune a Grupului Ambasadorilor Francofoni, cu participarea ministrului afacerilor externe din Tunisia

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE

Reprezentanţa Permanentă a României la UE a găzduit joi Reuniunea Grupului Ambasadorilor Francofoni la Bruxelles cu ministrul afacerilor externe din Tunisia, Khemaies Jhinaoui, a cărui ţară va organiza următorul Summit al Francofoniei, în noiembrie 2020, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu acest prilej, în calitate de Preşedinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni la Bruxelles, ambasadorul Luminiţa Odobescu a salutat prezenţa ministrului afacerilor externe Khemaies Jhinaoui la Bruxelles, menţionând faptul că ”Tunisia este un membru dinamic al familiei francofone”, conform comunicatului difuzat de instituţia diplomatică.

”În calitate de reprezentant al unei ţări care a organizat cel de-al 11-lea Summit al Francofoniei în anul 2006 şi, recent, Summit-ul de la Sibiu privind viitorul UE, vă pot spune că organizarea unor evenimente de asemenea amploare este una dintre cele mai frumoase provocări – pentru ţările noastre şi pentru noi, ca reprezentanţi ai lor”, a spus Luminiţa Odobescu, la evenimentul organizat împreună cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei pe lângă UE.

Ambasadoarea a adăugat faptul că, pentru Uniunea Europeană, Tunisia este un partener cheie în vecinătatea sa, iar relaţiile dintre cele două părţi reprezintă un adevărat exemplu de urmat al potenţialului de cooperare în Marea Mediterană bazat pe valorile comune şi pe respect reciproc. UE sprijină Tunisia în procesul de tranziţie democratică în condiţii economice şi sociale dificile, dar care dă deja roade.

De asemenea, Uniunea Europeană şi Tunisia vor avea ocazia de a face bilanţul relaţiilor lor în timpul celui de-al 15-lea Consiliu de Asociere care va avea loc vineri, 17 mai, la Bruxelles.

Ambasadorul României la UE, Luminiţa Odobescu, a încheiat asigurând partea tunisiană de susţinerea Grupului ambasadorilor francofoni de la Bruxelles pentru parteneriatul ambiţios cu UE, evidenţiind în acelaşi timp atu-ul pe care îl reprezintă apartenenţa la Francofonie.

Continue Reading

#RO2019EU

MFE: România, printre primele state membre care au demarat negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind viitoarele priorități de investiții din bani europeni

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

O echipă mixtă a Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a avut miercuri, la Bruxelles, o primă reuniune cu reprezentanții DG Regio și DG Employment, din cadrul Comisiei Europene pentru negocierea la nivel tehnic privind investițiile prevăzute prin Politica de Coeziune în viitoarea perioada de programare (2021-2027), informează un comunicat oficial al Ministerului Fondurilor Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea de miercuri, condusă din partea României de Mihaela Toader, secretar de stat în MFE, urmărește stabilirea bazelor acestui proces de negocierie, pornind de la identificarea nevoilor de investiții ale României, ce vor putea fi finanțate din fonduri europene în următoarea perioada de programare – a treia pentru România de la aderarea în UE.

Potrivit sursei citate, Toader a făcut o prezentare a etapelor parcurse deja de țara noastra din aceasta perspectivă, agreând, totodată, cu reprezentanții CE următorii pași de urmat în cadrul acestui proces.

În ceea ce privește prioritățile de finanțare ale României privind fondurile europene alocate după 2021, oficialul român a arătat că țara noastră are nevoie de consolidarea infrastructurii de bază în sectoare cheie precum cercetarea publică și privată, transport, mediu, educație, sănătate și servicii sociale. Tot în următoarea perioadă de programare, România va miza pe investiții în noi modele de afaceri, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe sprijinirea eficienței energetice a acestora, a mai subliniat secretarul de stat Toader. Dezvoltarea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, combaterea șomajului pe termen lung sau trecerea de la ocupare la pensionarea activă vor fi, de asemenea, parte a noii viziuni de programare.

România, țara care deține și președinția Consiliului Uniunii Europene până la finalul lunii viitoare, se numără printre primele State Membre care au început negocierile tehnice cu Comisia Europeană. Această inițiativă va putea asigura premisele folosirii mai inteligente și eficiente a banilor europeni de care vom beneficia după anul 2021.

Reamintim că propunerea Comisiei Europene prevede ca România să poată beneficia în perioada 2021 – 2027 de aprox. 30,6 miliarde euro, (fără cofinanțare), astfel: 17,323 mld. euro, prin FEDR; 8,385 mld. euro, prin FSE Plus; 4,499 mld. euro, prin FC; și 392 mil. euro prin Programul Cooperare Teritorială Europeană.

În actualul exercițiu financiar (2014-2020), țara noastră beneficiază de 22,4 miliarde euro prin politica de coeziune.

Comisia Europeană a fost reprezentată la reuniune de o delegație condusă de Carsten Rasmussen, șef Unitate DG Regio, fiind prezentă, de asemenea, și Sandrine de Buggenoms, șef Unitate Geografica DG Employment.

Continue Reading

#RO2019EU

Apărare europeană: PESCO la un an de la punerea sa în aplicare; România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Published

on

©️ European Parliament

Miniștrii Apărării din țările membre ale Uniunii Europene au evaluat marți progresele realizate în cadrul cooperării structurate permanente (PeSCo), la un distanță după ce cooperarea în materie de apărare a fost pusă în practică la nivel european, asumându-și totodată faptul că proiectele dezvoltate vor continua să asigure ”coerența dintre procesele UE și cele ale NATO” la nivel de priorități strategice.

La reuniunea prezidată de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, a participat și secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller. În același context, România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial privind optimizarea procedurilor de obținere a aprobărilor de trecere a forțelor militare a frontierei în Europa.

Conform unui comunicat oficial remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul Uniunii Europene a adoptat astfel o recomandare de evaluare a progreselor realizate de statele membre participante în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO).

Consiliul UE: Bugetele apărării au crescut cu 4,6% în 2019

©️ Consilium.europa.eu

Consiliul subliniază că statele membre participante au realizat progrese în creșterea nivelului bugetelor pentru apărare și sporirea investițiilor comune în domeniul apărării, cu o creștere a bugetelor de apărare agregate de 3,3% în 2018 și de 4,6% în 2019. O altă tendință pozitivă este faptul că statele membre participante utilizează din ce în ce mai mult mijloacele, inițiativele și instrumentele UE în planificarea națională în domeniul apărării, cum ar fi Planul revizuit de dezvoltare a capabilităților (CDP), procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP). Acestea au început să se pregătească pentru Fondul european de apărare, care ar trebui să înlocuiască EDIDP pentru perioada 2021-2027.

Consiliul invită statele membre participante să continue să facă progrese în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor mai stricte legate de alinierea în continuare a sistemelor lor de apărare, în special pentru a consolida dezvoltarea capabilităților prin colaborare. De asemenea, acesta le încurajează să depună eforturi suplimentare în ceea ce privește angajamentele legate de consolidarea disponibilității și a capacității de desfășurare a forțelor, inclusiv pentru operațiile și misiunile militare din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

34 de proiecte PESCO trebuie puse în aplicare. Următoarele proiecte, în 2021

Statele membre participante sunt, de asemenea, încurajate să avanseze cu lucrările și să se axeze pe punerea în aplicare rapidă și eficace a celor 34 de proiecte PESCOla care participă, pentru a obține rezultate și produse concrete. Întrucât un număr mare de proiecte PESCO răspund priorităților UE în materie de dezvoltare a capabilităților, care reflectă, de asemenea, prioritățile NATO, coerența dintre procesele UE și cele ale NATO va continua să fie asigurată. Recomandarea prevede, de asemenea, ca, după 2019, următoarea cerere de proiecte PESCO să aibă loc în 2021.

©️ European Parliament

Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia. 

Amintim faptul că din cele 34 de proiecte, primele 17 au fost convenite la nivel politic în decembrie 2017, restul fiind adoptate în noiembrie 2018. Din primele 17 proiecte, România s-a angajat să participe la 5 dintre acestea.

Cele cinci proiecte în care România s-a implicat sunt 1) Comandamentul Medical European, un proiect gestionat de Germania, 2) proiectul mobilității militare, coordonat de Olanda, 3) Centrul UE pentru formarea competențelor necesare pentru misiunile de instruire, coordonat de Germania 4) proiectul Sistemelor maritime autonome și semi-autonome pentru lupta contra minelor marine, gestionat de Belgia și 5) Echipe de răspuns rapid și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice, coordonat de Lituania.

Mobilitatea militară, o nouă bornă: România România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Tot în contextul cooperării UE-NATO a apărut și dimensiunea mobilității militare, considerată un nou capitol de excelență al colaborării dintre cele două organizații.

Astfel,  în marja reuniunii, statele UE participante la proiectul mobilității militare, au semnat, împreună cu Agenţia Europeană de Apărare, Acordul „Optimising Cross Border Movement Permission in Europe”,  privind optimizarea procedurilor de obținere a aprobărilor de trecere a frontierei în Europa, care va facilita acordarea de permisiuni transfrontaliere militare, în domeniul aerian si terestru.

Potrivit unui comunicat MApN remis CaleaEuropeană.ro, scopul semnării acestui acord este, ca până în anul 2020, statele membre să-și armonizeze diferitele reglementări naționale, proceduri și termene de obținere a aprobărilor de trecere a frontierei. Programul implementează o parte importantă a „Planului de acțiune privind mobilitatea militară”, care a fost prezentat de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, Comisiei Parlamentului European și Consiliului, în luna martie a anului 2018.

Cum a început proiectul mobilității militare în Europa?

Proiectul privind o sporită mobilitate militară, este o temă de interes pentru securitatea europeană, dar și euro-atlantică. Uniunea Europeană și NATO au agreat pe 5 decembrie 2017 măsuri suplimentare de cooperare, inclusiv în această privințăUlterior, la reuniunea miniștrilor Apărării din țările NATO, aliații au decis să își transforme structura de comandă militară, aprobând înființarea unui comandament pentru mobilitatea rapidă a forțelor sale în Europa. Această decizie a fost supusă unei hotărâri formale la Summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie 2018, când a fost semnată și o nouă Declarație Comună UE-NATO.

Citiți și Moment istoric: NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună, transformând mobilitatea militară într-un capitol indispensabil al securității europene (TEXT INTEGRAL)

Anterior, într-o declarație acordată CaleaEuropeana.ro, secretarul general al NATO preciza că țările NATO și Uniunea Europeană trebuie să îmbunătățească condițiile de infrastructură pentru a permite o mai bună mobilitate a forțelor militare în Europa.

”Mobilitatea militară se referă la mutarea rapidă a trupelor în interiorul Europei. În mare parte acest lucru ține de aspecte legale și birocratice precum trecerea frontierelor, dar și alte reglementări. În mare parte, aceste lucruri depind de state și de Uniunea Europeană ca instituție ce se ocupă de aceste aspecte. Apoi mobilitatea militară depinde de infrastructură, ceea ce înseamnă că avem nevoie de drumuri, căi ferate, poduri, porturi și aeroporturi care să primească sau să faciliteze transportarea echipamentelor grele”, a spus Jens Stoltenberg.

Mobilitatea militară este un domeniu în care Uniunea Europeană dispune de instrumente pentru a ajuta NATO să depășească anumite provocări”, a completat atunci Federica Mogherini, șefa diplomației europene.

Practic, acest proiect va sprijini țările membre să simplifice și să standardizeze procedurile transfrontaliere de transport militar. Scopul său este de a accelera viteza de mișcare a forțelor militare în Europa și de a garanta o circulație nestingherită a personalului militar și a echipamentelor în interiorul granițelor UE.  Proiectul ar trebui să contribuie la reducerea obstacolelor  de natură juridică în dimensiune transfrontalieră, persistența cerințelor birocratice (cum ar fi controalele pasaportului la unele puncte de trecere a frontierei) și problemele de infrastructură, cum ar fi drumurile și podurile care nu pot găzdui vehicule militare mari.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending