Connect with us

#RO2019EU

1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

Published

on

de Robert Lupițu

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite. În același timp, dilema „suntem sau nu suntem pregătiți” trebuie demitizată. Cum? Prin câștigarea pariului cu maturitatea politică, administrativă și echipată strategic. 

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Mandatul României urmează să reprezinte prima președinție a Consiliului Uniunii Europene după anul 2012 care va prezida peste o Uniune a celor 27, după ce Regatul Unit nu va mai fi membru al UE.

La fel de important, România, prin prima sa președinție a Consiliului Uniunii Europene, deschide un trio de președinții format alături de Finlanda și de Croația și care este marcat de tranziția dinspre un ciclu decizional spre altul. De altfel, România va prezida peste o Uniune cu un Parlament European și o Comisie Europeană aflate la final de mandat și cu peste 200 de dosare în lucru și care trebuie aduse spre legislație.

Dilema „suntem sau nu suntem pregătiți” trebuie demitizată prin câștigarea pariului cu maturitatea. Capcana momentelor electorale trebuie ocolită

Înțelegerea dimensiunii politice și tehnice a președinției Consiliului Uniunii Europene este importantă pentru dimensiunea organizatorică și sinergia agendei de lucru a Uniunii Europene, însă în cazul României este vorba și despre ceva mai mult. La 12 ani de la aderare – cu borne precum aderarea la Spațiul Schengen sau adoptarea monedei euro încă nebifate – mandatul României peste o instituție cu rol co-legislator în arhitectura decizională europeană este un pariu major, sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al Uniunii.

Dilema politică privind capacitatea României de a gestiona cu succes aceste șase luni  – rostogolită intens și în relatările din presa europeană și internațională – trebuie să rămână un subiect cu end line pe 31 decembrie 2018. Disputele politice și exagerarea unei coliziuni între puterea de la București și Bruxelles-ul instituțional, inclusiv sub tentația momentelor electorale ale alegerilor europene din primăvară și prezidențiale din toamnă, trebuie ocolite.

Cu aceste mențiuni să parcurgem, împreună, ce presupune – tehnic și politic – președinția română a Consiliului UE în care tocmai am intrat, noi, 500 de milioane de cetățeni europeni, din interiorul cărora românii se disting a fi printre cei mai „euro-entuziaști”.

O președinție premieră structurată în patru piloni și 16 obiective punctuale

Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>. Tradiția spune că programele și prioritățile președințiilor Consiliului Uniunii Europene păstrează o serie de elemente abordate de președințiile anterioare, pentru a genera continuitate și ilustrează viziunea președinției în exercițiu și a trio-ului de președinții din care aceasta face parte.

Cele patru priorități tematice ale României, prezentate inclusiv în luna decembrie într-un pachet al Programului Trio-ului de Președinții România-Finlanda-Croația, readuc programul de lucru subsumat Agendei Strategice a Uniunii adoptată în 2014 în jurul unor piloni macro, clasici și formulați principial. Substanța și conținutul derivă din defalcarea obiectivelor punctuale, acolo unde regăsim continuitate, elemente de noutate, precum și inserții ale unor interese strategice naționale convergente cu agenda europeană.

Mai întâi, pilonul <Europa convergenței>, axat pe cei patru C – ”creștere, coeziune competitivitate, conectivitate” -, ilustrează obiectivul zero al definirii viitorului deceniu: Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. O prioritate pe care Comisia Juncker și actualul Parlament European ar fi dorit-o finalizată până la finalul de mandat al ciclului decizional 2014-2019 și care reprezintă un instrument central în planificarea proceselor și programelor de dezvoltare ale Uniunii Europene în marea parte a deceniului următor. Pentru România, interesul este la fel de major în avansarea procesului de negociere, întrucât țara noastră ar putea beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat politicii de coeziunii, aproximativ 30 de miliarde de euro.

Inclusiv la nivelul orientării strategice declanșat dinspre Consiliul European, șefii de stat sau de guvern au solicitat, la summitul din luna decembrie, ca ”viitoarea Președinție să continue lucrările respective și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019”.

Citiți și Cum arată calendarul evenimenetelor din perioada mandatului de 6 luni al României la președinția Consiliului UE

Pilonul <Europa siguranței> reprezintă o replicare continuă a unei priorități pe care am întâlnit-o la majoritatea președințiilor Consiliului UE după izbucnirea crizei refugiaților, a fenomenului migrației și creșterea riscului terorist. Un obiectiv asumat al președinției române și regăsit în interiorul acestui pilon este operaționalizarea mandatului Parchetului European, o instituție pentru înființarea căreia 13 state membre ale UE, inclusiv România, au decis în martie 2017, lansarea procedurii cooperării consolidate pentru crearea acestui organism.

Pilonul <Europa, actor global>, cea mai grăitoare formulare a ambițiilor internaționale ale Uniunii Europene, statuată astfel și în Strategia Globală a UE, reprezintă, în programul președinției române, una dintre cele mai consistente și dense abordări, de la consolidarea cooperării și complementarității dintre Uniune și NATO la ranforsarea eforturilor în domeniul apărării europene, proces care a căpătat o valoare accelerată distinctă după referendumul privind Brexit și după lansarea Strategiei Globale a Uniunii.

Acesta reprezintă și pilonul în care plaja de priorități ale Uniunii Europene și interesele strategice ale României se sincronizează perfect, dimensiunile apărării europene și cooperării UE-NATO fiind completate de obiective privind continuarea revitalizării politicii de extindere a UE ce a debutat sub președinția bulgară a Consiliului UE sau promovarea intereselor comerciale cu accent pe multilateralism și acorduri de liber schimb. De altfel, în mandatul președinției României va intra în vigoare cel mai recent acord comercial negociat de UE, cel cu Japonia, înțelegere care reunește o treime din PIB-ul mondial și 40% din comerțul global. În același timp, pe agenda europeană se mai află potențiale acorduri cu Vietnam și Singapore, înțelegeri comerciale care ar putea fi închise pe durata mandatului României.

CaleaEuropeană.ro: Urmăriți, pe larg, cele mai importante relatări privind #RO2019EU

Sub pilonul <Europa, actor global> și în contextul aniversării a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic România și-a propus cel mai îndrăzneț obiectiv național, care joacă un rol vital în arhitectura de securitate deopotrivă națională și europeană: prin reafirmarea importanței Mării Negre pe agenda Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva revigorării Sinergiei Mării Negre.

Cel din urmă pilon <Europa valorilor comune> este novator și merită privit în strânsă legătură cu motto-ul președinției României – „Coeziunea, o valoare comună europeană“. Nu este novator pentru că recurge la valori, pe care liderii politici europeni o fac tot mai des în discursurile și viziunile lor, ci pentru că plasează intrinsec discuția și decizia privind viitorul Europei pe care și-l doresc statele membre, instituții UE și cetățenii săi în jurul celei mai importante dimensiuni care trebuie armonizată: valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

Chiar dacă obiectivele președinției României la Consiliul UE ocolesc anumite trăsături ale valorilor UE – îndeosebi statul de drept, cunoscute fiind disputele între București și Bruxelles pe această temă – ele pun accentul pe trei arii particulare care merită privite în sinergie: 1) creșterea implicării cetățenilor, și în special a tinerilor, în dezbaterile europene; 2) combaterea eficientă a rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului, antisemitismului și descurajarea discursului bazat pe ură; și 3) promovarea combaterii dezinformării online și a știrilor false, inclusiv prin ameliorarea educației în domeniul mass-media și dezvoltarea de mecanisme europene care promovează bunele practici în combaterea dezinformării.

Priorități politice trecute prin filtru tehnic: Cum funcționează Consiliul UE, instituția asupra căreia miniștrii români vor prezida nouă din cele zece formațiuni de lucru

Dincolo de obiectivele și prioritățile subsumate celor patru piloni, precum și a contextului european complex în care România va prezida reuniunile Consiliului UE, exercitarea unei președinții rotative este și un proces administrativ.

Consiliul Uniunii Europene se întruneşte în configuraţii diferite la nivelul miniştrilor sau secretarilor de stat din statele membre, în funcţie de tematica care urmează să fie discutată.

După anul 2009, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, numărul configuraţiilor în care Consiliul Uniunii Europene se întruneşte a crescut de la nouă la zece, în urma separării formatelor dedicate Afacerilor Generale de Relaţiile Externe.

Preşedinţia rotativă – în cazul acesta România – organizează şi conduce toate reuniunile Consiliului Uniunii Europene, excepţie făcând Consiliul Afaceri Externe, care este prezidat de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, poziție deținută până la 30 noiembrie 2019 de Federica Mogherini.

Nu există o ierarhie între formațiunile Consiliului, însă Consiliul Afaceri Generale are un rol special de coordonare și răspunde de aspectele instituționale, administrative și orizontale, fiind formațiunea care răspunde de garantarea coerenței lucrărilor desfășurate de toate formațiunile Consiliului.

Oricare dintre cele 10 formațiuni ale Consiliului poate adopta un act care să se înscrie în domeniul de competență al unei alte formațiuni. Prin urmare, oricare ar fi actul legislativ adoptat de Consiliu, formațiunea nu este menționată nicăieri.

Cele zece formațiuni de lucru ale Consiliului UE sunt: Afaceri generaleAfaceri externeJustiție și afaceri interneAfaceri economice și financiareAgricultură și pescuitCompetitivitateMediuOcuparea forței de muncă, politică socială, sănătate și consumatoriEducație, tineret, cultură și sportTransporturi, telecomunicații și energie.

Începând de astăzi, atât dimensiunea politică, cât și componenta tehnică a unei președinții a Consiliului UE sunt exercitate, în premieră, de către România. Un proces politico-administrativ complex și rafinat care timp de șase luni va ține România sub lumina reflectoarelor europene.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

#RO2019EU

Directiva gazelor negociată de președinția României la Consiliul UE protejează Europa de monopolul Rusiei: Germania a refuzat să acorde conductei Nord Stream o derogare de la directiva europeană

Published

on

Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania (Bundesnetzagentur) a refuzat vineri să acorde o derogare de la Directiva UE privind gazele naturale pentru operatorii gazoductului Nord Stream 2, dând o nouă lovitură acestui proiect ce vizează transportul gazelor naturale din Rusia în Germania via Marea Baltică, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Bundesnetzagentur a anunţat vineri că proiectul conductei Nord Stream 2 nu poate beneficia de o derogare de la normele privind “unbundling” prevăzute în Directiva UE privind gazele naturale, care cer ca producţia, transportul şi distribuţia de energie să fie organizate independent, pentru secţiunea care trece prin teritoriul Germaniei. Decizia Autorităţii de reglementare în domeniul energiei din Germania înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru consorţiul Nord Stream 2, deoarece sugerează că ar putea fi nevoie să fie înfiinţată o companie care să se ocupe de transportul gazelor şi de asemenea să fie cerute oferte de la terţe părţi care să participe la licitaţii.

Directiva UE privind gazele naturale invocată de autoritățile germane reprezintă un act legislativ al Uniunii negociat în timpul președinției României la Consiliului Uniunii Europene, normele privind “unbundling” fiind un element cheie al directivei. În luna februarie a anului 2019, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”

Autoritatea de reglementare a apreciat că grupul de companii care stă în spatele Nord Stream 2, care pe lângă Gazprom include Uniper, Wintershall-Dea, Shell, OMV şi Engie, nu se califică pentru o derogare deoarece conducta nu a fost finalizată până la data de 23 mai 2019. După anunţarea deciziei de vineri a Bundesnetzagentur, consorţiul Nord Stream 2 a informat că are la dispoziţie o lună pentru a evalua decizia şi a lua în considerare care vor fi acţiunile sale viitoare, inclusiv un recurs. “Experţii în dreptul internaţional au confirmat că restrângerea termenului “finalizat” la încheierea construcţiei fizice a unui gazoduct ar încălca protecţia aşteptărilor legitime şi alte drepturi fundamentale din legislaţia UE”, a informat consorţiul.

Proiectul Nord Stream 2, derulat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, este deja în întârziere şi se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului precum şi a Ucrainei şi Poloniei, ţări prin care trece în prezent gazul natural rusesc în drumul spre consumatorii din Europa Occidentală. Termenul iniţial de finalizare a proiectului Nord Stream 2 era primul semestru din 2020. Însă la finele lunii decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale este revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este Nord Stream?

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania).

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk pentru contribuția avută la exercitarea cu succes de către România a președinției Consiliului UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de decorare a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual președinte al Partidului Popular European, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a semnat o serie de decrete de decorare, în urma exercitării, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Donald Tusk Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Șeful statului a mai conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer lui Jeppe Tranholm-Mikkelsen, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor lui Klaus Welle, secretar general al Parlamentului European.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia importantă avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor lui Jean-Pierre (Jim) Cloos, director general adjunct al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene,  Christinei Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și luiPiotr Serafin, director de cabinet al preşedintelui Consiliului European.

De asemenea, Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler Oanei Duţescu, Consilier Antici, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și lui Katrin Eitel, Consilier Mertens, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, în Bavaria: România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez când a exercitat președinția Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a afirmat marți, în cadrul vizitei pe care o efectuează în landul german Bavaria, că România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Iohannis, aflat în Bavaria pentru a participa la ședința guvernului bavarez și la reuniunea anuală a grupului parlamentar al Uniunii Creștin-Sociale, i-a mulțumit lui Markus Söder, prim-ministrul Bavariei și președintele CSU, pentru invitație.

”Apreciez acest gest și mă bucur foarte mult să mă întâlnesc astăzi cu dumneavoastră și cu Guvernul bavarez. Este cunoscut faptul că relațiile dintre România și Bavaria sunt unele foarte deosebite. Noi avem o relație care durează de foarte mulți ani. Cred că este foarte important să semnalăm faptul că relația noastră, și pentru România, și pentru germanii din România care trăiesc în Bavaria – reprezintă o punte deosebită între România și Bavaria. În acest sens, stimate domnule Prim-ministru, sunt foarte bucuros că subliniați acest lucru și spuneți că este o punte. Acest lucru, pentru noi, este foarte valoros”, a spus Iohannis, în limba germană, informează Administrația Prezidențială.

În context, președintele a menționat că i se pare ”important faptul că Guvernul românesc și cel bavarez din nou se întâlnesc”.

”Va exista o reuniune a comisiei mixte România-Bavaria și lucrul acesta este foarte important nu doar pentru relațiile politice, ci, bineînțeles, și pentru relațiile economice, pentru că sunt investitori români și bavarezi care vin aici”, a completat șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, marți, în landul german Bavaria, prima sa vizită externă din acest an și de la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, acolo unde va participa și va susține o alocuțiune la ședința Guvernului Bavariei și va prezenta viziunea României referitoare la viitorul Europei la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german.

”Astăzi avem posibilitatea de a vorbi despre teme europene. În acest sens, sunt sigur că vom vorbi și despre ceea ce am făcut noi în Europa. În acest context, doresc să spun că România, pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene, a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez. Vom aborda teme precum Brexit, Bugetul Multianual și încă multe alte teme. Cred că împreună vom reuși să ajungem la unele concluzii pozitive și ne doresc astăzi, și aici, și la Seeon, o zi frumoasă!”, a conchis Iohannis.

 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Cristian Bușoi2 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: Tranziția către economia verde trebuie să fie echilibrată, adaptată nevoilor fiecărui stat membru

ENGLISH2 hours ago

MEP Vasile Blaga: Commission’s centralised approach on procuring COVID-19 vaccines shows us the advantage of Romania’s membership of the European Union

NATO3 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe din NATO: Aliații vor avea o discuție strategică despre ascensiunea Chinei cu partenerii din Asia-Pacific și UE

U.E.3 hours ago

Oficial european: Statele membre salută planul UE privind nevoia de a revigora parteneriatul transatlantic pe cinci direcții de acțiune

NATO3 hours ago

Jens Stoltenberg l-a invitat pe Joe Biden la summitul NATO de la Bruxelles din 2021, unde va prezenta propunerile sale privind viitorul Alianței: A venit timpul să reînnoim Conceptul Strategic

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Coeziunea europeană în privința achiziționării centralizate a vaccinurilor anti-COVID-19 ne arată avantajul apartenenței României la UE

NATO4 hours ago

Secretarul general al NATO: Trebuie să ne consolidăm prezența în regiunea Mării Negre, care este de importanță strategică pentru Alianță și pentru toți aliații

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Dezvoltarea spațiului Schengen trebuie realizată pe trei direcții de lucru, susține președinta Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Bloomberg: SUA şi Taiwanul pregătesc o alternativă la proiectul de infrastructură chinez ”O centură, un drum”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Raport: Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au înregistrat în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA2 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE5 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending