Connect with us

U.E.

1 milion de persoane au mărșăluit sâmbătă la Londra pentru un nou referendum privind Brexit. Care au fost mesajele mulțimii și politicienilor antiBrexit exprimate în fața Parlamentului britanic

Published

on

1 milion de britanici au protestat sâmbătă în fața Parlamentului, într-un marș organizat de susținătorii campaniei Votul Poporului, pentru a cere guvernului să organizeze un al doilea referendum pentru Brexit, în condițiile în care Regatul Unit este tot mai aproape de o ieșire fără acord din Uniunea Europeană, care ar provoca o criză economică și politică mai mare decât impasul în care se află acum autoritățile britanice, informează The Guardian.

Mesajele mulțimii către guvern

Un corespondent al BBC prezent la fața locului a transmis că albastru și galben, culorile specifice drapelului UE, se puteau observa peste tot în mulțimea plină de grupuri de familii, prieteni, colegi și oameni politici care mărșăluiau spre clădirea Parlamentului. 

Mulți oameni au venit drapați în steaguri și au purtat însemne realizate acasă, cu sloganuri variind de la mesaje ludice -,,Niciodată nu vom renunța la UE (eng. Never gonna give EU up)” – la unele politice – ,,Uitați de Idele lui martie – feriți-vă de Brexitul din mai (aluzie la premierul Theresa May: Forget the Ides of March – beware the Brexit of May) – și culminând cu mesaje furioase – ,,Brexit este trădare”, relatează BBC.

Ocazional, mulțimea a izbucnit în aplauze spontane și a început să strige:  ,,Ce vrem? Votul poporului. Când îl vrem: Acum!”, erau cuvintele care se auzeau pe străzile principale din Londra care duc la Parlament, precum și în fața acestuia.

La protest au fost prezente și personalități politice care nu susțin Brexitul și care s-au aflat astăzi la Londra pentru a se adresa mulțimii. Vorbitorii de la miting i-au inclus pe liderul adjunct al lui Partidului Laburist, Tom Watson, prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon, primarul Londrei Sadiq Khan, fostul politician conservator care a trecut la independenți, Anna Soubry și fostul procuror general pe vreme guvernului lui David, Dominic Grieve, și el conservator și suținător fervent al rămânerii Regatului Unit în UE. 

Mesajele politicienilor antiBrexit

Vicepreședintele Partidului Laburist Tom Watson a transmis următorul mesaj mulțimii, motivat de fiica sa:
 
,,Suntem un milion de oameni puternici, dar există doar un singur motiv pentru care sunt aici astăzi … fiica mea de 10 ani care mi-a spus să vă mulțumesc că ați făcut campanie pentru viitorul ei.”

Watson,  pledând cauza mulțimii în fața Theresei May, a declarat că o va ajuta să-și treacă acordul prin parlament, dar numai dacă îl va supune și votului popular.

,,Vă voi ajuta să obțineți acordul parlamentului pentru a împiedica un Brexit dezastruos, dar pot vota pentru acord doar dacă lăsați la rândul dvs. oamenii să voteze asupra lui”, i-a transmis politicianul premierului britanic.

De asemenea, prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon, a spus mulțimii că Theresa May a raliat “parlamentul împotriva poporului”.

,,Dacă aceasta este opinia dumneavoastră, doamnă prim-ministru, lăsați și poporul să vorbească”, a spus ea.

Sturgeon a acuzat-o pe May că ,,este supusă susținătorilor fervenți ai Brexitului” și a cerut, de asemenea, liderului  Laburiștilor Jeremy Corbyn să sprijine dorința britanicilor de a merge din nou la vot.

Primarul Londrei, Sadiq Khan, care doar cu o zi înaintea marșului de protest o critica extrem de dur pe Theresa May pentru gestionarea extrem de proastă a Brexitului, a vorbit oamenilor strânși în fața parlamentului britanic și le-a spus că este ,,un european mândru”.

Citiți și Marș de protest anti-Brexit la Londra. Primarul Sadiq Khan cere revocarea Articolului 50 și organizarea unui al doilea referendum, într-un atac virulent la adresa Theresei May: ,,Nimeni nu a votat pentru această umilință națională. Nimeni nu a votat să fie mai sărac. Premierul ne-a ignorat pe toți, punând Partidul Conservator înaintea intereselor țării”

,,Indiferent de modul în care ați votat în cadrul referendumului, indiferent de partidul politic pe care îl susțineți, cu toții suntem de acord că Brexitul a fost o mizerie totală”, a spus acesta.

,,Au mai rămas doar câteva zile (până la retragerea din UE, n.r.) și suntem în pericol să cădem în prăpastie, ceea ce va avea consecințe catastrofale. Este timpul să revocați articolul 50, este timpul să oferiți poporului britanic ultimul cuvânt asupra Brexitului”, s-a adresat acesta retoric guvernului britanic în timp ce se afla în fața miilor de oameni.

Petiție pentru anularea Brexitului

Amintim faptul că în timp ce 1 milion de persoane ieșeau pe străzile din Londra împotriva Brexitului, alte peste 4 miloane de persoane semnaseră petiția existentă pe site-ul parlamentului britanic, prin care se solicită anularea Brexitului, informează Reuters.

Petiţia pentru renunţarea la Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona şi rămânerea Regatului Unit în UE a strâns peste 4.150.000 de semnături, cu peste două milioane de semnături în ultimele 24 de ore, potrivit Agerpres. 

O altă petiţie, pro-Brexit, care cere guvernului să părăsească UE fără acord, a strâns 455.000 de semnături.

Petiţia care cere anularea Brexitului, iniţiată în februarie de Margaret Anne Georgiadou, s-a viralizat pe reţele şi a provocat joi căderi ale serverului ce găzduieşte pagina web a parlamentului britanic.

,,Guvernul afirmă în mod repetat că plecarea din UE reprezintă ‘voinţa poporului’. Noi trebuie să punem capăt acestei afirmaţii demonstrând forţa sprijinului public actual pentru rămânerea în UE”, se afirmă în textul ce însoţeşte petiţia online. Un al doilea referendum ”ar putea să nu fie organizat niciodată, deci votează acum”, se mai spune în mesaj.

Potrivit reglementărilor britanice, petiţiile semnate online de peste 10.000 de cetăţeni vor primi un răspuns din partea guvernului, în timp ce cele care depăşesc numărul de 100.000 de semnături vor fi luate în considerare pentru dezbatere. Astfel, inițiatoarea petiției, precum și cele peste 4 milioane de semnatari așteaptă acum o reacție din partea autorităților.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Președintele Klaus Iohannis salută includerea a trei universități românești în primele ”Universități europene”: Vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, salută includerea a trei universități românești în lista rețelelor academice care beneficiază de primul val de finanțări din cadrul inițiativei „Universități europene”.

”Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și Universitatea Tehnică de Construcții din București sunt instituțiile care, alături de partenerii lor europeni, vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învățământului superior”, precizează Administrația Prezidențială printr-un comunicat.

”Președintele Klaus Iohannis a susținut permanent, în calitatea sa de membru al Consiliului European, rolul important al educației în consolidarea Uniunii Europene. Președintele României a sprijinit atât inițiativa „Universități europene”, cât și alocarea de resurse suplimentare pentru europenizarea învățământului, în contextul în care Brexit-ul și ascensiunea populismului au indicat o nevoie urgentă de a întări dimensiunea europeană a educației, pe toate nivelurile”, menționează sursa citată. 

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

Comisia Europeană a lansat în decembrie 2017 inițiativa privind universitățile europene ca răspuns la apelul Consiliului European de a contribui la consolidarea parteneriatelor strategice între instituțiile de învățământ superior, la nivelul întregii Uniuni Europene. Obiectivul inițiativei este de a crea, până în 2024, 20 de rețele care, sub titlul de „Universități europene”, vor promova valorile și identitatea europeană, vor crește calitatea învățământului și a cercetării și vor contribui la creșterea competitivității globale a învățământului superior european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană, tot mai aproape de crearea unui Spațiu european al educației. Au fost selectate primele 17 ”Universități europene”, din care vor face parte și trei universități din România

Published

on

©ec.europa.eu

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

De altfel, în cadrul unui discurs susținut în luna septembrie a anului 2017 la Sorbona, prestigioasa universitate pariziană, președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat ideea universităților europene care să permită studierea în străinătate.

Fiecare dintre consorțiile desemnate câștigătoare de Comisia Europeană va primi aproximativ 5 milioane de euro, dintr-un total de 85 de milionae de euro, pentru operaționalizarea universității europene pe care consorțiul trebuie să o formeze.

La lansarea apelului Executivului european de finanțare, 54 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 17 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre.

Desemnarea câștigătorilor a avut la bază evaluarea a 26 de experți externi independenți, precum rectori, prosefori sau cercetători, aleși de Comisia Europeană.

Universitățile europene sunt alianțe transnaționale ale instituțiilor de învățământ superior din întreaga UE care împărtășesc o strategie pe termen lung și promovează valorile și identitatea europene. Inițiativa este menită să consolideze în mod semnificativ mobilitatea studenților și a personalului și să promoveze calitatea, incluziunea și competitivitatea învățământului superior european.

Universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Dezvoltat împreună cu statele membre, instituțiile de învățământ superior și organizațiile studențești, conceptul de universități europene a atras cereri din 54 de alianțe care implică mai mult de 300 de instituții de învățământ superior din 28 de state membre și alte țări participante la programul Erasmus +.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, o nouă critică la adresa lui Manfred Weber și a popularilor europeni: Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”

Published

on

© Renew Europe/ Twitter

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, cel care și-a asumat săptămâna trecută anunțul că socialiștii și liberalii europeni nu îl vor susține pe Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, a criticat miercuri modul de funcționare al sistemului candidatului cap de listă (Spitzenkandidat),

În urma unor discuții avute la nivelul celui de-al treilea grup politic ca mărime din Parlamentul European, Cioloș a spus, într-o serie de postări pe Twitter că ”un sistem Spitzenkandidat democratic trebuie să fie validat de toți cetățenii Uniunii Europene, nu la o reuniune de partid în logica unor înțelegeri politice naționale”, în ceea ce poate fi considerat un nou atac politic la adresa candidaturii lui Manfred Weber pe care președintele francez și liderii liberali îl resping, invocându-i lipsa de experiență executivă la nivel înalt.

Cioloș a reluat, în context, narativului grupului ALDE, acum Renew Europe, cu privire la adoptarea listelor transnaționale în alegerile pentru Parlamentul European, un proiect intens susținut de liberalii europeni, dar care a fost eliminat din textul legislativ în care deputații europeni au votat, în februarie 2018, componența legislativului european în mandatul 2019-2024 prin redistribuirea mandatelor deținute de Marea Britanie.

 

Listele transnaționale sunt necesare. Să punem cetățenii în inima democrației europene. Listele transnaționale cresc șansele cetățenilor, consolidează transparența și legitimitatea democratică și creează partide europene reale”, a mai scris Dacian Cioloș, în contextul în care liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidat la șefia Comisiei, Manfred Weber, a transmis într-un editorial pentru Die Welt că respingerea procedurii Spitzenkandidat ar produce consecințe devastatoare pentru democrația europeană.

 

Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”. Înseamnă să lucrăm împreună, să construimă majorități solide, să cădem de acord asupra priorităților politice pentru a schimba Europa și pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Și înseamnă să alegem pe cel care întruchipează cel mai bine aceste priorități și nevoi”, a mai spus liderul Renew Europe.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending