Connect with us

ROMÂNIA

10 priorități europene pentru noul Ministru al Sănătății

Published

on

© European Commission

Sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu depășind cifra de 15, precum și schimbări frecvente la nivelul conducerii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Acest lucru afectează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor, semnala încă din 2019 Comisia Europeană.

În acest articol, Calea Europeană prezintă cele mai importante priorități în domeniul sănătății la nivel european, care trebuie să fie la fel de prioritare și la nivel național prin noua conducere a Ministerului Sănătății, după demiterea ministrului Vlad Voiculescu.

Noul mandat al Comisiei Europene are ca maximă prioritate să creeze o Uniune Europeană a sănătății, prin reforme, strategii și programe noi în sectorul sănătății, dar nu în ultimul rând, prin finanțări record pentru sănătate. Este important de menționat faptul că politică de sănătate este o politică în care Uniunea Europeană nu are puteri mai mari decât statele membre. UE nu poate lua deciziile în locul statelor cu privire la problemele de sănătate. Astfel, o Uniune a Sănătății nu poate fi obținută fără ajutorul statelor membre, iar speranța de viață din România nu poate fi îmbunătățită fără reforma sistemului sanitar. 

10 priorități pe care ar trebui să le aibă pe agendă viitoarea conducere a Ministerului Sănătății din România:

1.EU4Health

Programul „UE pentru sănătate”, în valoare de 5,1 miliarde de euro, a intrat în vigoare în data de 26 martie 2021 și  va avea o contribuție semnificativă la redresarea post-COVID-19,  îmbunătățind sănătatea populației din UE, sprijinind lupta împotriva amenințărilor transfrontaliere privind sănătatea și sporind gradul de pregătire și capacitatea UE de a răspunde în mod eficace la viitoarele crize sanitare, în cadrul unei viitoare Uniuni Europene a sănătății puternice.

Citiți și: Programul emblematic EU4Health, de 5,1 miliarde de euro, a intrat în vigoare. Va fi pus în aplicare de noua Agenție Executivă pentru domeniile Sănătății și Digital

Programul „UE pentru sănătate” are următoarele obiective:

EU4Health va fi pus în aplicare în principal de Comisie. Acesta va fi implementat cu entități juridice eligibile din statele membre și țări terțe care vor primi finanțare UE sub formă de subvenții, premii și achiziții.

Pentru a pregăti programele anuale de lucru și pentru a monitoriza rezultatele, Regulamentul EU4Health înființează, de asemenea, grupul consultativ EU4Health Steering Group care reunește Comisia Europeană și statele membre. Grupul de coordonare va fi consultat cu privire la prioritățile anuale, va contribui la asigurarea coerenței și complementarității cu politicile de sănătate ale statelor membre, va urmări implementarea EU4Health și va propune orice ajustări necesare pe baza evaluărilor.

2.Strategia Farmaceutică pentru Europa

Strategia farmaceutică pentru Europa este un proiect menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Strategia farmaceutică pentru Europa are patru obiective principale:

  • Asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente accesibile financiar și abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute (de exemplu, în domeniul rezistenței la antimicrobiene, al cancerului, al bolilor rare);
  • Sprijinirea competitivității, a inovării și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE și crearea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace și mai ecologice;
  • Îmbunătățirea mecanismelor de pregătire și răspuns la crize și abordarea securității aprovizionării;
  • Asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate și siguranță.

Citiți și: Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

Subliniem că, în continuare, există inegalități semnificative în ceea ce privește accesul la îngrijire și tratament în rândul cetățenilor statelor membre UE. Pacienții din statele din Nord-Vest au acces la noile tratamente după o perioadă de 100-350 de zile de la autorizarea de introducere pe piață a acestora, în schimb, pacienții din Sudul și Estul Europei pot aștepta între 600-850 de zile de la autorizarea de introducere pe piață până când au acces la noile medicamente, respectiv tratamente.

3. Revizuirea legislației farmaceutice generale

Comisia Europeană a lansat în urmă cu o săptămână procesul de revizuire a legislației farmaceutice generale, unul dintre punctele cheie ale Strategiei farmaceutice pentru Europa. În următoarele patru săptămâni, publicul și părțile interesate sunt invitate să își expună opiniile cu privire la foaia de parcurs și evaluarea impactului inițial al evaluării combinate. 

4.Planul European pentru combatere a Cancerului 

Planul European de luptă împotriva cancerului a fost lansat de Executivul European pe 3 februarie, iar acest plan care reprezintă un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, ce are alocată o sumă de 4 miliarde de euro. Planul European pentru combaterea cancerului are patru domenii cheie de acțiune: Prevenire, depistare timpurie, diagnostic și tratament și îmbunătățirea calității vieții.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

Citiți și: ARPIM lansează proiectul ”Împreună învingem cancerul”, finanțare și expertiză pentru Planul Național de Cancer

5.Folosirea resurselor din PNRR pentru sănătate 

Pilonul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență se referă la „Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro), dar doar 3,7 miliarde revin direct sănătății.

V.1 Fondul pentru Spitale. Creșterea accesului la Sănătate. Buget inițial de negociere: 3 miliarde de euro;

V.2. Reziliență în situații de criză. Buget inițial de negociere: 700 de milioane de euro;

6. Digitalizarea Sistemului de sănătate

O altă componentă importantă a Planului Național de Redresare și Reziliență are în vedere un buget de 4,02 miliarde de euro pentru transformare digitală a României. În acest pilon se regăsește și digitalizarea sănătății prin dezvoltarea sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dezvoltarea dosarului electronic al pacientului, un sistem digitalizat în domeniul asigurărilor medicale și operaționalizarea e-sănătății și telemedicinii, inclusiv prin pregătirea personalului medical, crearea registrelor medicale de boli, raportarea prescrierii de antibiotice și raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale

Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

7. Spitalele regionale

Cele trei spitale vor fi realizate din fonduri europene aferente exercițiului financiar 2014 – 2020. În urmă cu 9 luni, Comisia Europeană aprobă în mod oficial cofinanțarea din fonduri europene aferente exercițiului financiar 2014 – 2020 a celor 3 spitale regionale.

Spital Regional de Urgență Iași: Valoarea estimată a contractului de servicii este de 2.056.331,97 lei fără TVA

Spital Regional de Urgență Cluj:  Valoarea investiției  este de 2.568.751 mii lei.

Spital Regional de Urgență Craiova:  Valoarea totală a investiției este de 2,85 miliarde de lei.

Aceste finanțări au fost puse la dispoziția autorităților din România încă din anul 2014, însă guvernele anterioare nu au reușit să semneze aceste contracte.

8.Programul Operațional Sănătate (POS) 2021-2027

POS vine cu o nouă abordare, este inovativ, multifond, banii fiind alocați atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și din Fondul Social European (FSE+), spre deosebire de cele două perioade de programare anterioare, când a fost nevoie ca beneficiarii să aplice cu mai multe proiecte pentru a-l putea realiza pe cel final.

Bugetul total de 4,068 miliarde euro alocat POS 2021-2027 va fi direcționat către următoarele priorități:

  • Investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi, cu impact teritorial major – 1,28 miliarde euro (FEDR, FSE+);
  • Servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu – 235 milioane euro (FEDR, FSE+);
  • Servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei şi profilului epidemiologic al morbidităţii – 200 milioane euro (FEDR, FSE+);
  • Creșterea eficienței sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii – 1,49 miliarde euro (FEDR, FSE+);
  • Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical – 412 milioane euro (FEDR);
  • Digitalizarea sistemului medical – 214 milioane euro (FEDR);
  • Măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament – 235 milioane euro (FEDR, FSE+).

 9. Adeverința de vaccinare

Comisia Europeană a propus crearea unei adeverințe electronice verzi pentru a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19.

Adeverința electronică verde va constitui dovada că deținătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19.

Adeverințele vor fi disponibile gratuit, în format digital sau pe suport de hârtie, și vor include un cod QR care să le garanteze securitatea și autenticitatea. Comisia va institui un portal pentru a se asigura că toate adeverințele pot fi controlate în întreaga UE și va sprijini statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a adeverințelor.

Statele membre au în continuare responsabilitatea de a decide ce restricții în materie de sănătate publică pot fi eliminate pentru călători, dar vor trebui să aplice aceste derogări în același mod și călătorilor care dețin o adeverință electronică verde.

10. Continuarea campaniei europene de vaccinare împotriva COVID-19 și lansarea campaniei de vaccinare anti-HPV

Autoritățile române trebuie să rămână la fel de mobilizate și să ajute la îndeplinirea obiectivului european în ceea ce privește vaccinarea a 70% din populația UE până în vară.

În cazul campaniei de vaccinare împotriva HPV, România a înregistrat doar eșecuri. În prezent, în România se derulează o campanie slabă de informare privind vaccinarea antiHPV, autoritățile din domeniul sănătății au avut 4 tentative eșuate de informare și prevenție în 12 ani, dar în același timp ne clasăm pe primul loc în UE la cazurile mortale provocate de cancerul de col uterin, care poate fi prevenit în 80% din cazuri.

O nouă campanie de vaccinare împotriva HPV ar putea și ar trebui să aibă loc în România în următoarea perioadă, odată cu implementarea Planului european de combatere a cancerului, care are ca obiectiv vaccinarea a 90% din populația țintă a UE, ceea ce înseamnă atât fete adolescente, cât și băieți adolescenți. Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a transmis statelor membre că vor avea mereu parte de sprijinul UE în ceea ce privește vaccinare anti-hpv. În prezent, vaccinul HPV nu este obligatoriu, în foarte puține cazuri este recomandat fetelor adolescente și în cele mai rare cazuri este și administrat.

Citiți mai multe despre campaniile eșuate din MS privind vaccinarea anti-HPV, aici.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul dialogului, au fost abordate o serie de teme privind regimul fiscal, digitalizarea administrației, reducerea birocrației, stabilitatea și predictibilitatea cadrului fiscal și planurile de investiții în țara noastră.

Premierul României a transmis aprecierea sa pentru creșterea interesului investitorilor străini, confirmată de volumul record al investițiilor străine directe de anul trecut, care au depășit 11,3 miliarde euro, cel mai înalt nivel din ultimii 30 de ani.

Totodată, a arătat întreaga deschidere a Guvernului pentru susținerea și consolidarea acestui ritm, prin politici guvernamentale orientate în acest sens și disponibilitate în a prelua și implementa cele mai bune proceduri agreate de mediul privat în relația cu autoritățile statului. În acest sens, prim-ministrul a transmis că Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor cu valoare adăugată ridicată, în special în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii.

”Valorificarea resurselor naturale ale României trebuie să se facă în primul rând prin procesarea în țară și valorificarea acestora ulterior, motiv pentru care încurajăm dezvoltarea capacităților de procesare și utilizarea în acest sens a celor mai inovatoare soluții. În același timp, tratăm cu respect nevoia de predictibilitate fiscală a mediului de afaceri și, după modelul anului trecut, vom avea consultări pe marginea acestui cadru. Am încredere că vom reuși și în acest an, prin investiții guvernamentale masive, printr-un proces dinamic de atragere a banilor europeni, să dezvoltăm și să modernizăm economia României. Agenția Română de Investiții și Comerț Exterior, înființată la nivelul Guvernului, va reprezenta un partener de dialog, dar și un catalizator activ în relația cu mediul de afaceri, atât din perspectiva investitorilor străini, cât și pentru a sprijini capitalul românesc”, a  declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini și-au arătat susținerea pentru această abordare, subliniind nevoia de consultare permanentă în cazul unor modificări legislative și de asigurare a unei perioade de adaptare în situația unor schimbări complexe. În privința politicilor guvernamentale privind utilizarea fondurilor europene și atragerea de noi investiții, aceștia au transmis disponibilitatea de a sprijini aceste eforturi, prin oferirea de expertiză și implicare activă în derularea acestora.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Un sondaj Eurobarometru publicat luni arată că marea majoritate a cetățenilor UE sprijină planul de redresare al UE, NextGenerationEU. Mai exact, datele arată că mai mult de șapte din zece respondenți susțin principiul solidarității care stă la baza NextGenerationEU, statele membre fiind de acord să se sprijine reciproc din punct de vedere financiar pentru a ieși consolidate din pandemia COVID-19.

Respondenții din Malta (85%) și Portugalia (86%) susțin cel mai mult acest lucru. O mare majoritate, aproape două treimi dintre respondenți, sunt de acord, de asemenea, că plățile către statele membre în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), principalul instrument care se află în centrul NextGenerationEU, ar trebui să fie condiționate de realizarea reformelor și investițiilor convenite. Respondenții din Croația (78%) și Cipru (76%) au fost cei mai entuziasmați de acest lucru.

Întrebați care sunt domeniile de politică care ar trebui să primească cel mai mult sprijin din partea UE, respondenții au acordat prioritate sănătății (57%), urmată îndeaproape de energie, probleme de mediu și schimbări climatice (48%) și de ocuparea forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de muncă (37%). Domeniile preferate de cetățeni corespund, în linii mari, celor șase piloni ai MRR, demonstrând o aliniere strânsă între concepția instrumentului și așteptările și nevoile cetățenilor.

66% dintre respondenți consideră că NextGenerationEU va avea un impact pozitiv asupra generațiilor viitoare. Respondenții polonezi sunt cei mai pozitivi în această privință, 78% dintre ei fiind optimiști cu privire la impactul pe termen lung al planului de redresare. 61% dintre toți respondenții consideră că planul va duce la creștere economică și la crearea de locuri de muncă.

În cele din urmă, trei sferturi dintre respondenți susțin planul REPowerEU, care utilizează MRR pentru a ajuta statele membre să obțină o mai mare independență energetică față de Rusia. În fiecare stat membru, o majoritate a cetățenilor sprijină planul, cele mai ridicate niveluri de sprijin fiind înregistrate în România (87%) și Portugalia (91%).

Continue Reading

ROMÂNIA

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

Published

on

© Transparency International

Raportul anul al Transparency Internațional privind indicele de percepție a corupției relevă că marea majoritate a țărilor au eșuat în a lupta împotriva corupției, 95% dintre acestea înregistrând progrese reduse în acest capitol din 2017 încoace, informează Agerpres.

Conform unui comunicat al organizației, pentru anul trecut au fost clasificate după CPI 180 de ţări şi teritorii, fiecăreia fiindu-i atribuit un indice de la 0 (foarte corupte) la 100 (foarte corecte).

Media mondială a rămas nemodificată în ultimul deceniu, la valoarea de 43, în timp ce 26 de ţări au atins în 2022 minime istorice. În ciuda eforturilor, 155 de state nu au înregistrat progrese semnificative în combaterea corupţiei, unele aflându-se chiar în declin faţă de 2012.

Pacea mondială a suferit un declin în ultimii 15 ani, corupția fiind atât o cauză, cât și un efect al acestui fenomen Corupția subminează capacitatea guvernelor de a proteja oamenii și erodează încrederea publică, provocând amenințări de securitate tot mai multe și mai greu de controlat. Pe de altă parte, conflictul creează oportunități pentru corupție și subminează eforturile guvernelor de a o opri.

Transparency International atrage atenția că și țările cu scoruri ridicate la IPC joacă un rol în amenințările pe care corupția le reprezintă pentru securitatea globală. Timp de decenii, acestea au primit bani murdari din străinătate, permițând cleptocraților să își sporească averea, puterea și ambițiile geopolitice distructive.

”Liderii pot lupta împotriva corupției și pot promova pacea în același timp. Guvernele trebuie să deschidă un spațiu pentru a include publicul în procesul decizional – de la activiști și proprietari de întreprinderi la comunitățile marginalizate și tineri. În societățile democratice, oamenii își pot ridica vocea pentru a ajuta la eradicarea corupției și pentru a cere o lume mai sigură pentru noi toți”, a precizat Daniel Eriksson, directorul executiv al Transparency International.

Cu toate eforturile şi în ciuda unor progrese obţinute cu greu, CPI pentru anul 2022 arată scara enormă a corupţiei: peste două treimi din ţări (68%) au indici sub 50, calculaţi pe baza a 13 surse de date independente.

Țările cu cele mai consolidate instituții și democrații care funcționează în parametrii domină, de obicei, clasamentul. Danemarca se află în fruntea acestuia, cu un scor de 90 de puncte, urmată de Finlanda și Noua Zeelandă (87 de puncte). Norvegia (84), Singapore (83), Suedia (83), Elveția (82), Olanda (80), Germania (79), Irlanda (77) și Luxemburg (77) completează topul primelor 10 țări din acest an.

La polul opus, țările care trec prin conflicte sau unde libertățile individuale și politice sunt puternic restricționate se situează pe ultimele locuri în clasament: Anul trecut, Somalia (12 puncte), Siria (13 puncte), Sudanul de Sud (13 puncte), Venezuela (14 puncte), Yemen (16 puncte), Libia (17 puncte), Coreea de Nord (17 puncte), Haiti (17 puncte), Guineea Ecuatorială (17 puncte) și Burundi ocupă primele 10 poziții din coada topului.

Doar opt ţări au reuşit în ultimii cinci ani să îşi amelioreze semnificativ indicii, în timp ce zece state – inclusiv unele bine situate în ierarhie, cum ar fi Austria, Luxemburg sau Regatul Unit – au coborât vizibil. În restul de 90% din ţări, nivelul corupţiei a fost staţionar; de exemplu, România s-a situat anul trecut pe locul 63 din 180, în urcare cu o poziţie faţă de 2021, cu un punctaj de 43 de puncte din 100.

© Transparency International

Transparency International lansează o serie de recomandări la adresa guvernelor, care ar trebui să transforme combaterea corupției în principala sarcină a activităților.

Guvernele trebuie să acorde prioritate transparenţei, supravegherii instituţiilor şi angrenării complete şi semnificative a societăţii civile.

Principalele direcţii de acţiune ar fi, aşadar, întărirea controlului reciproc şi separarea puterilor; publicarea informaţiilor şi susţinerea dreptului de acces la informaţii; limitarea influenţei private, prin reglementarea activităţilor de lobby şi promovarea accesului liber la procesele de luare a deciziilor; combaterea corupţiei transnaţionale.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA12 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

GENERAL13 hours ago

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

ROMÂNIA13 hours ago

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Un război comercial UE-SUA ar veni în cel mai prost moment posibil, dar ”UE trebuie să rămână atractivă pentru investițiile în energia verde”

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.14 hours ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu14 hours ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA15 hours ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA15 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO4 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending