Connect with us

ROMÂNIA

10 priorități europene pentru noul Ministru al Sănătății

Published

on

© European Commission

Sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu depășind cifra de 15, precum și schimbări frecvente la nivelul conducerii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Acest lucru afectează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor, semnala încă din 2019 Comisia Europeană.

În acest articol, Calea Europeană prezintă cele mai importante priorități în domeniul sănătății la nivel european, care trebuie să fie la fel de prioritare și la nivel național prin noua conducere a Ministerului Sănătății, după demiterea ministrului Vlad Voiculescu.

Noul mandat al Comisiei Europene are ca maximă prioritate să creeze o Uniune Europeană a sănătății, prin reforme, strategii și programe noi în sectorul sănătății, dar nu în ultimul rând, prin finanțări record pentru sănătate. Este important de menționat faptul că politică de sănătate este o politică în care Uniunea Europeană nu are puteri mai mari decât statele membre. UE nu poate lua deciziile în locul statelor cu privire la problemele de sănătate. Astfel, o Uniune a Sănătății nu poate fi obținută fără ajutorul statelor membre, iar speranța de viață din România nu poate fi îmbunătățită fără reforma sistemului sanitar. 

10 priorități pe care ar trebui să le aibă pe agendă viitoarea conducere a Ministerului Sănătății din România:

1.EU4Health

Programul „UE pentru sănătate”, în valoare de 5,1 miliarde de euro, a intrat în vigoare în data de 26 martie 2021 și  va avea o contribuție semnificativă la redresarea post-COVID-19,  îmbunătățind sănătatea populației din UE, sprijinind lupta împotriva amenințărilor transfrontaliere privind sănătatea și sporind gradul de pregătire și capacitatea UE de a răspunde în mod eficace la viitoarele crize sanitare, în cadrul unei viitoare Uniuni Europene a sănătății puternice.

Citiți și: Programul emblematic EU4Health, de 5,1 miliarde de euro, a intrat în vigoare. Va fi pus în aplicare de noua Agenție Executivă pentru domeniile Sănătății și Digital

Programul „UE pentru sănătate” are următoarele obiective:

EU4Health va fi pus în aplicare în principal de Comisie. Acesta va fi implementat cu entități juridice eligibile din statele membre și țări terțe care vor primi finanțare UE sub formă de subvenții, premii și achiziții.

Pentru a pregăti programele anuale de lucru și pentru a monitoriza rezultatele, Regulamentul EU4Health înființează, de asemenea, grupul consultativ EU4Health Steering Group care reunește Comisia Europeană și statele membre. Grupul de coordonare va fi consultat cu privire la prioritățile anuale, va contribui la asigurarea coerenței și complementarității cu politicile de sănătate ale statelor membre, va urmări implementarea EU4Health și va propune orice ajustări necesare pe baza evaluărilor.

2.Strategia Farmaceutică pentru Europa

Strategia farmaceutică pentru Europa este un proiect menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Strategia farmaceutică pentru Europa are patru obiective principale:

  • Asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente accesibile financiar și abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute (de exemplu, în domeniul rezistenței la antimicrobiene, al cancerului, al bolilor rare);
  • Sprijinirea competitivității, a inovării și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE și crearea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace și mai ecologice;
  • Îmbunătățirea mecanismelor de pregătire și răspuns la crize și abordarea securității aprovizionării;
  • Asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate și siguranță.

Citiți și: Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

Subliniem că, în continuare, există inegalități semnificative în ceea ce privește accesul la îngrijire și tratament în rândul cetățenilor statelor membre UE. Pacienții din statele din Nord-Vest au acces la noile tratamente după o perioadă de 100-350 de zile de la autorizarea de introducere pe piață a acestora, în schimb, pacienții din Sudul și Estul Europei pot aștepta între 600-850 de zile de la autorizarea de introducere pe piață până când au acces la noile medicamente, respectiv tratamente.

3. Revizuirea legislației farmaceutice generale

Comisia Europeană a lansat în urmă cu o săptămână procesul de revizuire a legislației farmaceutice generale, unul dintre punctele cheie ale Strategiei farmaceutice pentru Europa. În următoarele patru săptămâni, publicul și părțile interesate sunt invitate să își expună opiniile cu privire la foaia de parcurs și evaluarea impactului inițial al evaluării combinate. 

4.Planul European pentru combatere a Cancerului 

Planul European de luptă împotriva cancerului a fost lansat de Executivul European pe 3 februarie, iar acest plan care reprezintă un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, ce are alocată o sumă de 4 miliarde de euro. Planul European pentru combaterea cancerului are patru domenii cheie de acțiune: Prevenire, depistare timpurie, diagnostic și tratament și îmbunătățirea calității vieții.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

Citiți și: ARPIM lansează proiectul ”Împreună învingem cancerul”, finanțare și expertiză pentru Planul Național de Cancer

5.Folosirea resurselor din PNRR pentru sănătate 

Pilonul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență se referă la „Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro), dar doar 3,7 miliarde revin direct sănătății.

V.1 Fondul pentru Spitale. Creșterea accesului la Sănătate. Buget inițial de negociere: 3 miliarde de euro;

V.2. Reziliență în situații de criză. Buget inițial de negociere: 700 de milioane de euro;

6. Digitalizarea Sistemului de sănătate

O altă componentă importantă a Planului Național de Redresare și Reziliență are în vedere un buget de 4,02 miliarde de euro pentru transformare digitală a României. În acest pilon se regăsește și digitalizarea sănătății prin dezvoltarea sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dezvoltarea dosarului electronic al pacientului, un sistem digitalizat în domeniul asigurărilor medicale și operaționalizarea e-sănătății și telemedicinii, inclusiv prin pregătirea personalului medical, crearea registrelor medicale de boli, raportarea prescrierii de antibiotice și raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale

Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

7. Spitalele regionale

Cele trei spitale vor fi realizate din fonduri europene aferente exercițiului financiar 2014 – 2020. În urmă cu 9 luni, Comisia Europeană aprobă în mod oficial cofinanțarea din fonduri europene aferente exercițiului financiar 2014 – 2020 a celor 3 spitale regionale.

Spital Regional de Urgență Iași: Valoarea estimată a contractului de servicii este de 2.056.331,97 lei fără TVA

Spital Regional de Urgență Cluj:  Valoarea investiției  este de 2.568.751 mii lei.

Spital Regional de Urgență Craiova:  Valoarea totală a investiției este de 2,85 miliarde de lei.

Aceste finanțări au fost puse la dispoziția autorităților din România încă din anul 2014, însă guvernele anterioare nu au reușit să semneze aceste contracte.

8.Programul Operațional Sănătate (POS) 2021-2027

POS vine cu o nouă abordare, este inovativ, multifond, banii fiind alocați atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și din Fondul Social European (FSE+), spre deosebire de cele două perioade de programare anterioare, când a fost nevoie ca beneficiarii să aplice cu mai multe proiecte pentru a-l putea realiza pe cel final.

Bugetul total de 4,068 miliarde euro alocat POS 2021-2027 va fi direcționat către următoarele priorități:

  • Investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi, cu impact teritorial major – 1,28 miliarde euro (FEDR, FSE+);
  • Servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu – 235 milioane euro (FEDR, FSE+);
  • Servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei şi profilului epidemiologic al morbidităţii – 200 milioane euro (FEDR, FSE+);
  • Creșterea eficienței sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii – 1,49 miliarde euro (FEDR, FSE+);
  • Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical – 412 milioane euro (FEDR);
  • Digitalizarea sistemului medical – 214 milioane euro (FEDR);
  • Măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament – 235 milioane euro (FEDR, FSE+).

 9. Adeverința de vaccinare

Comisia Europeană a propus crearea unei adeverințe electronice verzi pentru a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19.

Adeverința electronică verde va constitui dovada că deținătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19.

Adeverințele vor fi disponibile gratuit, în format digital sau pe suport de hârtie, și vor include un cod QR care să le garanteze securitatea și autenticitatea. Comisia va institui un portal pentru a se asigura că toate adeverințele pot fi controlate în întreaga UE și va sprijini statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a adeverințelor.

Statele membre au în continuare responsabilitatea de a decide ce restricții în materie de sănătate publică pot fi eliminate pentru călători, dar vor trebui să aplice aceste derogări în același mod și călătorilor care dețin o adeverință electronică verde.

10. Continuarea campaniei europene de vaccinare împotriva COVID-19 și lansarea campaniei de vaccinare anti-HPV

Autoritățile române trebuie să rămână la fel de mobilizate și să ajute la îndeplinirea obiectivului european în ceea ce privește vaccinarea a 70% din populația UE până în vară.

În cazul campaniei de vaccinare împotriva HPV, România a înregistrat doar eșecuri. În prezent, în România se derulează o campanie slabă de informare privind vaccinarea antiHPV, autoritățile din domeniul sănătății au avut 4 tentative eșuate de informare și prevenție în 12 ani, dar în același timp ne clasăm pe primul loc în UE la cazurile mortale provocate de cancerul de col uterin, care poate fi prevenit în 80% din cazuri.

O nouă campanie de vaccinare împotriva HPV ar putea și ar trebui să aibă loc în România în următoarea perioadă, odată cu implementarea Planului european de combatere a cancerului, care are ca obiectiv vaccinarea a 90% din populația țintă a UE, ceea ce înseamnă atât fete adolescente, cât și băieți adolescenți. Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a transmis statelor membre că vor avea mereu parte de sprijinul UE în ceea ce privește vaccinare anti-hpv. În prezent, vaccinul HPV nu este obligatoriu, în foarte puține cazuri este recomandat fetelor adolescente și în cele mai rare cazuri este și administrat.

Citiți mai multe despre campaniile eșuate din MS privind vaccinarea anti-HPV, aici.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

România va trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cei 39 de cetățeni blocați în Africa de Sud, după ce mai multe curse aeriene au fost blocate ca urmare a îngrijorărilor generate de noua variantă de COVID-19.

Miniștrii Cabinetului Nicolae Ciucă s-au întrunit duminică în ședință de guvern pentru a lua în discuție măsuri care se impun în contextul apariției noii variante Omicron a virusului SARS-CoV-2. Și Comitetul Național pentru Situații de Urgență s-a reunit tot duminică, pentru actualizarea listei statelor de risc epidemiologic, informează Digi24

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că un avion Tarom va zbura în Africa de Sud pentru recuperarea cetățenilor români blocați din cauza tulpinii Omicron și a arătat deschiderea țării noastre de oferi această capabilitate și celorlalte țări europene care nu au reușit să-și extragă cetățenii de acolo.

”Am identificat la Tarom o aeronavă care va zbura la Pretoria și va prelua cetățenii români. Pentru că în aeronavă vor mai fi alte 50 sau 55 de locuri libere, oferim această capabilitate și celorlalte țări europene care nu au reușit să-și extragă cetățenii din Africa de Sud și vom urca această disponibilitate a noastră pe Mecanismul European pentru Situații de Urgență”, a precizat Ciucă în ședința de guvern.

În egală măsură, prim-ministrul a anunțat că România a inclus o Malawi pe lista țărilor aflate în zona roșie, în urma informațiilor primite de la Comisia Europeană.

”Ieri a fost adoptată o hotărâre în care au fost adoptate primele măsuri pe care țara noastră le va lua în acest sens. Ulterior am mai primit încă o nominalizare de țară – este vorba de Malawi – de la Comisia Europeană și în felul acesta a fost nevoie să mai organizăm o ședință astăzi, să completăm hotărârea CNSU de ieri”, a mai spus acesta.

România a decis interzicerea trecerii prin punctele de trecere a frontierei de stat a cetăţenilor străini sau apatrizilor care sosesc din Botswana, Eswatini, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud şi Zimbabwe, urmând recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. 

În ceea ce privește cetăţenii români, cetăţenii UE, ai spaţiului economic european sau din Confederaţia Elveţiană care sosesc în România din țările mai sus amintite, aceștia vor trebui să stea în carantină pentru o perioadă de 14 zile, fie la domiciliu sau la locaţia declarată, dacă există posibilitatea delimitării faţă de ceilalţi membri ai familiei sau cei cu care locuiesc, fie în spaţii special destinate puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale, conform prevederilor legale în vigoare.

De asemenea, pentru ei se instituie obligativitatea  testării RT-PCR pentru SARS-CoV-2 la sosirea în România, precum şi în a opta zi de la sosire, iar în cazul unui rezultat negativ acestea pot ieşi din carantină începând cu ziua a zecea. Dacă nu doresc să se testeze în a opta zi, atunci vor rămâne în carantină 14 zile.  

Statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri să suspende temporar legăturile aeriene cu Africa australă după depistarea unei noi variante a coronavirusului, dând curs propunerii lansate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și avertismentelor venite din partea Centrului European de Prevenție și Control al Bolilor, care a tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că variana Omicron prezintă un ”risc ridicat” care necesită o intervenție politică ”în timp util”.

Un comitet de experţi sanitari din toate cele 27 de state UE ”a convenit asupra necesităţii de activare a <<frânei de urgenţă>> şi impunere de restricţii temporare la toate călătoriile în UE din Africa australă”, a indicat preşedinţia slovenă a Consiliului Uniunii Europene.

Denumită pentru moment B.1.1.529, noua variantă detectată în Africa de Sud prezintă mutaţii multiple şi are potenţialul de a fi extrem de contagioasă, potrivit oamenilor de ştiinţă sud-africani, care văd în noua tulpină semnale ce anticipează un nou val al pandemiei de COVID-19.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă la Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana şi la Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ Facebook

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, participă, duminică şi luni, la Barcelona, la Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana şi la Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică.

Invitaţia a venit din partea Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, a ministrului afacerilor externe şi al expatriaţilor al Regatului Haşemit al Iordaniei, Ayman Safidi, şi a ministrului spaniol al afacerilor externe, UE şi cooperării, Jose Manuel Albares Bueno.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana (UfM) va prilejui reafirmarea angajamentului comun pentru valorile şi principiile UfM şi va ocaziona un schimb de vederi asupra provocărilor comune şi evoluţiilor din regiunea Euro-Mediteraneană.

În intervenţia sa la forum, şeful diplomaţiei române va pune accentul pe relevanţa strategică a Vecinătăţii Europene şi va sublinia necesitatea dezvoltării de sinergii între cele două dimensiuni ale Politicii de Vecinătate – estică şi cea sudică.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu se va referi la necesitatea cooperării strânse între statele membre ale Uniunii pentru Mediterana în domenii precum schimbările climatice, tranziţia digitală şi protecţia civilă şi va reliefa importanţa reconstruirii comune a legăturii dintre dimensiunile de securitate şi de dezvoltare în regiune.

Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică are ca obiectiv trecerea în revistă a evoluţiilor privind parteneriatul strategic dintre UE şi Vecinătatea Sudică şi a principalelor direcţii de acţiune necesare pentru întărirea acestuia.

De asemenea, se va evalua stadiul de implementare a Noii Agende pentru Mediterana şi se vor aborda provocările şi oportunităţile oferite de noul cadru de cooperare. În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu se va referi la provocările regionale majore, precum migraţia ilegală, impactul schimbărilor climatice, terorismul.

Uniunea pentru Mediterana (42 state participante, dintre care 27 de state membre UE și 15 state riverane Mării Mediterane, europene şi non-europene) este un format interguvernamental care oferă cadrul regional în vederea unui dialog cuprinzător, politic și practic asupra problematicilor euro-mediteraneene (dialog politic, locuri de muncă și dezvoltare durabilă, economie digitală și conectivitate, energie și mediu, tineret, emanciparea femeilor și copiilor, dezvoltare urbană, managementul resurselor de apă, comerț), cu impact direct asupra tuturor cetățenilor din regiune.

Miniștrii afacerilor externe din statele membre ale Uniunii pentru Mediterana se întâlnesc o dată pe an în cadrul Forumului Regional pentru a defini prioritățile și domeniile de cooperare strategică.

Întâlnirea din 29 noiembrie 2021 este cea de-a VI-a reuniune a Forumului Regional, ocazie pentru o discuție asupra dezvoltărilor regionale, a provocărilor la adresa stabilității, securității și progresului economico-social, precum și asupra liniilor și obiectivelor de cooperare viitoare.

Cel de-al VI-lea Forum Regional al Uniunii pentru Mediterana (RF UfM) este organizat de către Co-președințiile UfM (SEAE/COM și Iordania), împreună cu Spania și Secretariatul General al UfM, Barcelona fiind gazdă tradițională și sediu al Secretariatului General UfM.

Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică este un format de dialog la care participă reprezentanți ai instituțiilor europene, ai statelor membre UE şi ai celor 10 parteneri ai UE din Vecinătatea Sudică (Algeria, Egipt, Iordania, Israel, Liban, Libia, Maroc, Mauritania, Palestina, Tunisia). Discuțiile din cadrul reuniunilor ministeriale  asigură trecerea în revistă a stadiului relației, în vederea întăririi parteneriatului strategic dintre UE și Vecinătatea Sudică, evaluarea implementării Noii Agende pentru Mediterana, cadru comun de acțiune adoptat de Consiliul UE în aprilie 2021, precum şi abordarea provocărilor și oportunităților oferite de noul cadru de cooperare.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, secretarul de stat în cadrul Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, și cu directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, Adriana Pistol.

Aceștia au discutat despre măsurile care trebuie luate în urma identificării de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Centrul European de Control al Bolilor (ECDC) și apariției în țările din sudul Africii a unei tulpini cu multiple mutații.

”România a urmat recomandările ECDC și ale Comisiei Europene privind carantinarea persoanelor care sosesc din șapte țări africane, precum și evaluarea modalităților de răspuns în situația în care se constată extinderea și la nivel european”, a anunțat prim-ministrul României.

Așadar, toţi cetăţenii români, cetăţenii UE, ai spaţiului economic european sau din Confederaţia Elveţiană care sosesc în România din aceste ţări se instituie carantina pentru o perioadă de 14 zile, fie la domiciliu sau la locaţia declarată, dacă există posibilitatea delimitării faţă de ceilalţi membri ai familiei sau cei cu care locuiesc, fie în spaţii special destinate puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale, conform prevederilor legale în vigoare, potrivit Agerpres.

De asemenea, pentru aceștia se instituie obligativitatea  testării RT-PCR pentru SARS-CoV-2 la sosirea în România, precum şi în a opta zi de la sosire, iar în cazul unui rezultat negativ acestea pot ieşi din carantină începând cu ziua a zecea. Dacă nu doresc să se testeze în a opta zi, atunci vor rămâne în carantină 14 zile.  

Mai mult, se interzice accesul pe teritoriul României prin punctele de trecere a frontierei de stat a cetăţenilor străini sau apatrizilor, definiţi conform OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, care sosesc din Botswana, Eswatini, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud şi Zimbabwe.

În același timp, aceștia au analizat modalitățile de îmbunătățire a comunicării instituționale și a informării populației privind utilitatea vaccinării și modul de evitare a infectării prin măsuri de sănătate publică.

Stabilirea cadrului legal prin introducerea certificatului COVID-19 (vaccinare, trecere prin boală, testare) în momentul în care se înregistrează o creștere semnificativă timp de trei săptămâni consecutive a reprezentat o altă temă abordată.

”Renunțarea la certificatul COVID-19 se va face după trei săptămâni de scădere consecutivă și atingerea unei incidențe care să nu pună în pericol sănătatea publică. Indicatorii vor fi stabiliți de către specialiștii din cadrul INSP”, a mai spus premierul.

Statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri să suspende temporar legăturile aeriene cu Africa australă după depistarea unei noi variante a coronavirusului, dând curs propunerii lansate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și avertismentelor venite din partea Centrului European de Prevenție și Control al Bolilor, care a tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că variana Omicron prezintă un ”risc ridicat” care necesită o intervenție politică ”în timp util”.

Un comitet de experţi sanitari din toate cele 27 de state UE ”a convenit asupra necesităţii de activare a <<frânei de urgenţă>> şi impunere de restricţii temporare la toate călătoriile în UE din Africa australă”, a indicat preşedinţia slovenă a Consiliului Uniunii Europene, potrivit Agerpres.

Denumită pentru moment B.1.1.529, noua variantă detectată în Africa de Sud prezintă mutaţii multiple şi are potenţialul de a fi extrem de contagioasă, potrivit oamenilor de ştiinţă sud-africani, care văd în noua tulpină semnale ce anticipează un nou val al pandemiei de COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO11 hours ago

UE dorește să-și consolideze cooperarea cu NATO în contextul în care ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

ROMÂNIA13 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

U.E.15 hours ago

Premierul Poloniei acuză Rusia că folosește Nord Stream 2 pentru a șantaja Ucraina și Republica Moldova și speră că noul guvern german nu va permite ca proiectul ”să fie un instrument în arsenalul” lui Putin

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Margaritis Schinas transmite Marii Britanii că trebuie să-și gestioneze singură granițele și problemele legate de migranți: Dacă îmi amintesc bine, sloganul campaniei pentru Brexit a fost ”Preluăm controlul”

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă la Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana şi la Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică

Corina Crețu18 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Peste tot în Europa social-democrația câștigă teren, mai ales în contextul perioadei dificile prin care trecem. România are nevoie de o social-democrație puternică

ROMÂNIA19 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

ROMÂNIA1 day ago

Viktor Orban l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru învestirea în funcția de prim-ministru. Premierul ungar și-a exprimat convingerea că cele două țări își vor aprofunda relațiile și vor consolida dialogul

Corina Crețu2 days ago

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

ROMÂNIA13 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA19 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ4 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Team2Share

Trending