Connect with us

ROMÂNIA

10 priorități europene pentru noul Ministru al Sănătății

Published

on

© European Commission

Sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu depășind cifra de 15, precum și schimbări frecvente la nivelul conducerii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Acest lucru afectează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor, semnala încă din 2019 Comisia Europeană.

În acest articol, Calea Europeană prezintă cele mai importante priorități în domeniul sănătății la nivel european, care trebuie să fie la fel de prioritare și la nivel național prin noua conducere a Ministerului Sănătății, după demiterea ministrului Vlad Voiculescu.

Noul mandat al Comisiei Europene are ca maximă prioritate să creeze o Uniune Europeană a sănătății, prin reforme, strategii și programe noi în sectorul sănătății, dar nu în ultimul rând, prin finanțări record pentru sănătate. Este important de menționat faptul că politică de sănătate este o politică în care Uniunea Europeană nu are puteri mai mari decât statele membre. UE nu poate lua deciziile în locul statelor cu privire la problemele de sănătate. Astfel, o Uniune a Sănătății nu poate fi obținută fără ajutorul statelor membre, iar speranța de viață din România nu poate fi îmbunătățită fără reforma sistemului sanitar. 

10 priorități pe care ar trebui să le aibă pe agendă viitoarea conducere a Ministerului Sănătății din România:

1.EU4Health

Programul „UE pentru sănătate”, în valoare de 5,1 miliarde de euro, a intrat în vigoare în data de 26 martie 2021 și  va avea o contribuție semnificativă la redresarea post-COVID-19,  îmbunătățind sănătatea populației din UE, sprijinind lupta împotriva amenințărilor transfrontaliere privind sănătatea și sporind gradul de pregătire și capacitatea UE de a răspunde în mod eficace la viitoarele crize sanitare, în cadrul unei viitoare Uniuni Europene a sănătății puternice.

Citiți și: Programul emblematic EU4Health, de 5,1 miliarde de euro, a intrat în vigoare. Va fi pus în aplicare de noua Agenție Executivă pentru domeniile Sănătății și Digital

Programul „UE pentru sănătate” are următoarele obiective:

EU4Health va fi pus în aplicare în principal de Comisie. Acesta va fi implementat cu entități juridice eligibile din statele membre și țări terțe care vor primi finanțare UE sub formă de subvenții, premii și achiziții.

Pentru a pregăti programele anuale de lucru și pentru a monitoriza rezultatele, Regulamentul EU4Health înființează, de asemenea, grupul consultativ EU4Health Steering Group care reunește Comisia Europeană și statele membre. Grupul de coordonare va fi consultat cu privire la prioritățile anuale, va contribui la asigurarea coerenței și complementarității cu politicile de sănătate ale statelor membre, va urmări implementarea EU4Health și va propune orice ajustări necesare pe baza evaluărilor.

2.Strategia Farmaceutică pentru Europa

Strategia farmaceutică pentru Europa este un proiect menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Strategia farmaceutică pentru Europa are patru obiective principale:

  • Asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente accesibile financiar și abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute (de exemplu, în domeniul rezistenței la antimicrobiene, al cancerului, al bolilor rare);
  • Sprijinirea competitivității, a inovării și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE și crearea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace și mai ecologice;
  • Îmbunătățirea mecanismelor de pregătire și răspuns la crize și abordarea securității aprovizionării;
  • Asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate și siguranță.

Citiți și: Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

Subliniem că, în continuare, există inegalități semnificative în ceea ce privește accesul la îngrijire și tratament în rândul cetățenilor statelor membre UE. Pacienții din statele din Nord-Vest au acces la noile tratamente după o perioadă de 100-350 de zile de la autorizarea de introducere pe piață a acestora, în schimb, pacienții din Sudul și Estul Europei pot aștepta între 600-850 de zile de la autorizarea de introducere pe piață până când au acces la noile medicamente, respectiv tratamente.

3. Revizuirea legislației farmaceutice generale

Comisia Europeană a lansat în urmă cu o săptămână procesul de revizuire a legislației farmaceutice generale, unul dintre punctele cheie ale Strategiei farmaceutice pentru Europa. În următoarele patru săptămâni, publicul și părțile interesate sunt invitate să își expună opiniile cu privire la foaia de parcurs și evaluarea impactului inițial al evaluării combinate. 

4.Planul European pentru combatere a Cancerului 

Planul European de luptă împotriva cancerului a fost lansat de Executivul European pe 3 februarie, iar acest plan care reprezintă un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, ce are alocată o sumă de 4 miliarde de euro. Planul European pentru combaterea cancerului are patru domenii cheie de acțiune: Prevenire, depistare timpurie, diagnostic și tratament și îmbunătățirea calității vieții.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

Citiți și: ARPIM lansează proiectul ”Împreună învingem cancerul”, finanțare și expertiză pentru Planul Național de Cancer

5.Folosirea resurselor din PNRR pentru sănătate 

Pilonul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență se referă la „Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro), dar doar 3,7 miliarde revin direct sănătății.

V.1 Fondul pentru Spitale. Creșterea accesului la Sănătate. Buget inițial de negociere: 3 miliarde de euro;

V.2. Reziliență în situații de criză. Buget inițial de negociere: 700 de milioane de euro;

6. Digitalizarea Sistemului de sănătate

O altă componentă importantă a Planului Național de Redresare și Reziliență are în vedere un buget de 4,02 miliarde de euro pentru transformare digitală a României. În acest pilon se regăsește și digitalizarea sănătății prin dezvoltarea sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dezvoltarea dosarului electronic al pacientului, un sistem digitalizat în domeniul asigurărilor medicale și operaționalizarea e-sănătății și telemedicinii, inclusiv prin pregătirea personalului medical, crearea registrelor medicale de boli, raportarea prescrierii de antibiotice și raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale

Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

7. Spitalele regionale

Cele trei spitale vor fi realizate din fonduri europene aferente exercițiului financiar 2014 – 2020. În urmă cu 9 luni, Comisia Europeană aprobă în mod oficial cofinanțarea din fonduri europene aferente exercițiului financiar 2014 – 2020 a celor 3 spitale regionale.

Spital Regional de Urgență Iași: Valoarea estimată a contractului de servicii este de 2.056.331,97 lei fără TVA

Spital Regional de Urgență Cluj:  Valoarea investiției  este de 2.568.751 mii lei.

Spital Regional de Urgență Craiova:  Valoarea totală a investiției este de 2,85 miliarde de lei.

Aceste finanțări au fost puse la dispoziția autorităților din România încă din anul 2014, însă guvernele anterioare nu au reușit să semneze aceste contracte.

8.Programul Operațional Sănătate (POS) 2021-2027

POS vine cu o nouă abordare, este inovativ, multifond, banii fiind alocați atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și din Fondul Social European (FSE+), spre deosebire de cele două perioade de programare anterioare, când a fost nevoie ca beneficiarii să aplice cu mai multe proiecte pentru a-l putea realiza pe cel final.

Bugetul total de 4,068 miliarde euro alocat POS 2021-2027 va fi direcționat către următoarele priorități:

  • Investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi, cu impact teritorial major – 1,28 miliarde euro (FEDR, FSE+);
  • Servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu – 235 milioane euro (FEDR, FSE+);
  • Servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei şi profilului epidemiologic al morbidităţii – 200 milioane euro (FEDR, FSE+);
  • Creșterea eficienței sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii – 1,49 miliarde euro (FEDR, FSE+);
  • Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical – 412 milioane euro (FEDR);
  • Digitalizarea sistemului medical – 214 milioane euro (FEDR);
  • Măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament – 235 milioane euro (FEDR, FSE+).

 9. Adeverința de vaccinare

Comisia Europeană a propus crearea unei adeverințe electronice verzi pentru a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19.

Adeverința electronică verde va constitui dovada că deținătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19.

Adeverințele vor fi disponibile gratuit, în format digital sau pe suport de hârtie, și vor include un cod QR care să le garanteze securitatea și autenticitatea. Comisia va institui un portal pentru a se asigura că toate adeverințele pot fi controlate în întreaga UE și va sprijini statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a adeverințelor.

Statele membre au în continuare responsabilitatea de a decide ce restricții în materie de sănătate publică pot fi eliminate pentru călători, dar vor trebui să aplice aceste derogări în același mod și călătorilor care dețin o adeverință electronică verde.

10. Continuarea campaniei europene de vaccinare împotriva COVID-19 și lansarea campaniei de vaccinare anti-HPV

Autoritățile române trebuie să rămână la fel de mobilizate și să ajute la îndeplinirea obiectivului european în ceea ce privește vaccinarea a 70% din populația UE până în vară.

În cazul campaniei de vaccinare împotriva HPV, România a înregistrat doar eșecuri. În prezent, în România se derulează o campanie slabă de informare privind vaccinarea antiHPV, autoritățile din domeniul sănătății au avut 4 tentative eșuate de informare și prevenție în 12 ani, dar în același timp ne clasăm pe primul loc în UE la cazurile mortale provocate de cancerul de col uterin, care poate fi prevenit în 80% din cazuri.

O nouă campanie de vaccinare împotriva HPV ar putea și ar trebui să aibă loc în România în următoarea perioadă, odată cu implementarea Planului european de combatere a cancerului, care are ca obiectiv vaccinarea a 90% din populația țintă a UE, ceea ce înseamnă atât fete adolescente, cât și băieți adolescenți. Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a transmis statelor membre că vor avea mereu parte de sprijinul UE în ceea ce privește vaccinare anti-hpv. În prezent, vaccinul HPV nu este obligatoriu, în foarte puține cazuri este recomandat fetelor adolescente și în cele mai rare cazuri este și administrat.

Citiți mai multe despre campaniile eșuate din MS privind vaccinarea anti-HPV, aici.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis anunță “relaxarea pas cu pas” a restricțiilor și îi îndeamnă pe români să se vaccineze: Am suferit și am învățat mult. România post-pandemie trebuie să fie o Românie mai bună

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi, de la Palatul Cotroceni, relaxări substanțiale ale măsurilor restrictive luate pentru combaterea pandemiei de COVID-19, șeful statului prezentând un calendar al măsurilor, care începe chiar din 15 mai, când dispare obligativitatea măștii purtării măştii de protecţie în exterior, cu câteva excepţii, respectiv pieţele, târgurile şi staţiile de transport public în comun, dispar restricțiile de circulație noaptea, iar magazinele pot reveni la programul normal de funcționare.

“Din 15 mai se elimină portul măştii în exterior cu câteva excepţii – pieţe, târguri şi staţiile de autobuz. (…) În aer liber se renunţă la mască”, a spus şeful statului, joi, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.

“A fost prea multă suferință în România și-mi pare rău pentru toți cei care au suferit de pe urma acestei boli. Trebuie să ne amintim și de medici, personalul medical, ei au fost eroii noștri. Le datorăm mulțumiri. Trebuie să ne fie foarte clar că suntem deja în plină pregătire pentru România post-pandemică. Dacă ne vaccinăm cu toții, pandemia se va reduce și se va termina. Nu îmi doresc ca România post-pandemie să fie identică cu cea de dinaintea pandemiei. Am suferit mult, am învățat mult, avem șansa să facem o Românie mai bună. (…) România post-pandemie trebuie să fie România în care implementăm reformele. Campania de vaccinare a prins viteză. (…) Vom avea o relaxare pas cu pas”, a afirmat el, precizând că țintele de vaccinare sunt 5 milioane de cetățeni la 1 iunie, 6 milioane la 1 iulie și 7 milioane la 1 august.

De asemenea, el a precizat că tot din 15 mai se elimină restricţiile de circulaţie noaptea şi asupra programului agenţilor comerciali.

“Activităţile sportive – posibile cu 25% din locuri ocupate. În interior vom avea de asemenea relaxări care încep majoritatea din 1 iunie”, a mai spus Iohannis.

De asemenea, din data de 1 iunie va crește numărul de participanți acceptați la evenimente (sportive, nunți, botezuri etc.) si va dispărea orice restricție de număr dacă organizatorul evenimentului garantează că toți participanții sunt vaccinați. Astfel, de la 1 iunie, nunțile vor putea fi organizate în exterior cu maxim 70 de participanți, iar în interior cu maxim 50 de participanți

În ceea ce privește școlile, președintele Iohannis a spus că nu se modifică actualele prevederi, acestea urmând să se deschidă pentru toți elevii doar dacă rata de incidență coboară sub un caz la mia de locuitori. Cu toate acestea, Iohannis a spus că ”e foarte probabil ca anul școlar să se încheie cu toți elevii în școală”.

Preşedintele Iohannis a avut o şedinţă de lucru cu premierul Florin Cîţu, mai mulţi membri ai Guvernului, cu şeful DSU, Raed Arafat, şi directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, Adriana Pistol. 

Continue Reading

ROMÂNIA

New Strategy Center a finalizat cursul privind securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilieri din comisiile de specialitate ale Parlamentului

Published

on

© New Strategy Center

New Strategy Center, având parteneri Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat și Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților, a organizat în perioada martie – mai 2021 un curs având ca temă securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilierilor din comisiile menționate, potrivit unui comunicat.

© New Strategy Center

Lectorii au fost experți români și străini care au abordat teme precum evaluarea securității energetice a României, provocările de securitate din regiunea Mării Negre, prioritățile politicii energetice a Uniunii Europene, precum și implicațiile Green Deal asupra României. De asemenea în timpul cursul s-au analizat perspectivele proiectelor energetice la Marea Neagră, avându-se în vedere  culoarele energetice din regiune și interesele strategice ale României.
  
New Strategy Center a inițiat acest proiect ca parte a unei inițiative mai largi prin care  subliniem valoarea dialogului dintre instituțiile publice și expertiza non-guvernamentală, în spiritul unei abordări non-partizane politic. NSC și-a propus să-și aducă o contribuție la consolidarea culturii de securitate și la creșterea expertizei la nivelul comisiilor parlamentare de specialitate, care să determine o mai bună fundamentare a deciziilor cu impact asupra securității naționale, în acest caz domeniul energetic având o importanță deosebită. NSC multumește tututor participanților pentru implicare, precum și pentru suportul acordat acestui curs din partea celor două Comisii.

© New Strategy Center

Continue Reading

MAREA BRITANIE

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

Published

on

© UK Embassy Bucharest/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe precizează, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro, că, potrivit informațiilor obținute de către reprezentanții misiunii diplomatice a României în Regatul Unit atât de la autoritățile britanice, cât și de la cetățeni români care au solicitat asistență consulară, începând cu data de 1 ianuarie 2021 și până în prezent, autoritățile britanice de frontieră nu au permis intrarea în acest stat pentru un număr de aproximativ 150 de cetățeni români, pentru motive care priveau, în general, lipsa vizei de muncă sau nerespectarea măsurilor adoptate pe fondul situației generate de pandemia de COVID-19.

Din totalul persoanelor cărora le-a fost refuzată intrarea, MAE menționează că Ambasada României la Londra a fost notificată de către 5 cetățeni români sau/și familiile acestora cu privire la plasarea acestora în centre de imigrări de către autoritățile britanice, până la identificarea unei soluții de revenire în România. MAE precizează că, în prezent, niciuna dintre persoanele în cauză nu se mai regăsește în centrele de imigrări britanice“, informează MAE în răspunsul citat.

Poziția MAE a fost solicitată în urma unui articol publicat de Politico Europe la data de 6 mai și care relata că au apărut 30 de cazuri în care cetățeni germani, greci, italieni, români și spanioli au fost reținuți de autoritățile britanice.

Totodată, cu privire la situația a 80 de cetățeni români din totalul de 150 cărora autoritățile britanice nu le-au permis intrarea în acest stat, MAE menționează că reprezentanții misiunii diplomatice s-au autosesizat, în luna martie a.c., cu privire la refuzul permiterii accesului pe teritoriul britanic, la punctul de trecere a frontierei Dover, a două autovehicule care transportau cetățenii români pentru muncă sezonieră, fără a deține vizele necesare sau dreptul de muncă conform EU Settlement Scheme. 

MAE subliniază că în toate cazurile semnalate sau în care misiunea diplomatică s-a autosesizat, reprezentanții acesteia au întreprins demersuri, în regim de urgență și de permanență, pe lângă autoritățile britanice competente, pentru a obține informații referitoare la motivele pentru care cetățenilor români le-a fost refuzat accesul pe teritoriul Regatului Unit, acordând totodată asistența consulară necesară, conform competențelor legale.

De asemenea, MAE precizează că în dialogul cu reprezentanții ambasadei, autoritățile britanice au invocat dispozițiile legale privind protecția datelor cu caracter personal și au subliniat că, în astfel de cazuri, informarea misiunii diplomatice cu privire la situația cetățenilor români poate fi efectuată numai în baza acordului prealabil al persoanelor în cauză, prin completarea și semnarea unei declarații în acest sens. Cu toate acestea, autoritățile britanice au comunicat că refuzul permiterii intrării s-a datorat, în marea majoritate a cazurilor, lipsei documentelor necesare, solicitate atât în contextul legislației aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2021 (spre exemplu, viza de muncă pentru persoanele care se deplasează în scop lucrativ), cât și în contextul măsurilor adoptate pe fondul situației generate de pandemia de COVID-19 (prezentarea unui test negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2).

Totodată, pe fondul semnalărilor privind nepermiterea intrării în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și urmare demersurilor ambasadei, la data de 3 februarie a.c., a avut loc o întâlnire în format online, la care au participat reprezentanții misiunii diplomatice române și ai Poliției britanice de Frontieră. Scopul acestei întâlniri a fost clarificarea cazurilor aflate în atenția misiunii diplomatice, a procedurii pe baza căreia se adoptă deciziile de refuz al intrării, precum şi a procedurii de contestare a măsurilor anterioare de nepermitere a accesului în Regatul Unit. De asemenea, în continuarea tuturor demersurilor întreprinse, Ambasada României la Londra participă în mod constant la consultări cu reprezentanții misiunilor diplomatice ale altor state membre UE acreditate la Londra, pentru o mai bună coordonare cu privire la demersurile care pot fi întreprinse în astfel de situații.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază că Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prin intermediul Secției Consulare, al Biroului Atașatului pentru afaceri interne și al Biroului Atașatului pe probleme de muncă și afaceri sociale, are în atenție prioritară asigurarea respectării drepturilor cetățenilor români rezidenți sau care călătoresc în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în special în contextul încheierii perioadei de tranziție a ieșirii acestui stat din Uniunea Europeană, intrării în vigoare a reglementărilor privind imigrația, la data de 1 ianuarie 2021, precum și a finalizării, la data de 30 iunie 2021, a perioadei de grație pentru înregistrarea în EU Settlement Scheme. În același timp, Ambasada României la Londra menține în atenție evoluțiile în acest domeniu, continuă dialogul cu autoritățile britanice și este pregătită să acorde, în continuare, asistența consulară necesară, conform competențelor legale și cu stricta respectare a legislației britanice și a măsurilor adoptate în contextul pandemiei de COVID-19.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Londra: +44 20 76027328; +44 20 7602 9833​; +44 20 7603 6694​;+44 20 76025193; +44 20 7603 0572; +44 20 7602 2065, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Londra: +44 7738716335.

MAE folosește acest prilej pentru a reitera recomandarea adresată cetățenilor români de a se informa, în prealabil, anterior efectuării unei deplasări în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prin consultarea informațiilor privind condițiile de călătorie în acest stat, disponibile pe pagina de internet a MAE, secțiunea Brexit: http://www.mae.ro/brexit și secțiunea Atenționări călătorie COVID-19: http://www.mae.ro/node/51935.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ10 hours ago

Klaus Iohannis anunță “relaxarea pas cu pas” a restricțiilor și îi îndeamnă pe români să se vaccineze: Am suferit și am învățat mult. România post-pandemie trebuie să fie o Românie mai bună

Alin Mituța11 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța, desemnat de grupul Renew Europe în Adunarea plenară a Conferinței privind viitorul Europei

ROMÂNIA11 hours ago

New Strategy Center a finalizat cursul privind securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilieri din comisiile de specialitate ale Parlamentului

MAREA BRITANIE12 hours ago

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Dragoș Pîslaru13 hours ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ13 hours ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.15 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending