Connect with us

ROMÂNIA

11 iulie 1997, Bill Clinton la București: ”Păstrați această direcție. Viitorul este al vostru”. Parteneriatul România-SUA la 20 de ani de la lansare

Published

on

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii împlinește astăzi 20 de ani de la lansare, moment marcat de celebrul discurs al lui Bill Clinton la București, primul președinte american care vizita România post-comunistă și la începuturile noii sale democrații. La două decenii distanță, parteneriatul dintre SUA și România constituie o prioritate și un reper fundamentale ale politicii externe românești, Bucureștiul este privit drept un aliat cheie al Washingtonului, atât în cadrul NATO, cât și la nivel bilateral, iar cooperarea pe diferitele paliere – politic, militar, economic, cultural sau educațional – își păstrează direcția, așa cum spunea Bill Clinton pe 11 iulie 1997.

”Salut dorinţa fierbinte a României de a contribui mai mult la securitatea europeană şi de a întări continentul european. Şi eu doresc împlinirea acestei deziderat, în folosul Europei, americanilor şi românilor. Şi vă spun astăzi: continuaţi pe această direcție, iar România va reuşi să depăşească acest moment important. Vreau să transmit acest mesaj clar tuturor naţiunilor: uşa NATO este şi va rămîne deschisă şi noi vă vom ajuta să treceţi prin ea. România este unul dintre cei mai puternici candidați. Dacă păstrați direcția și vă manifestați iubirea pentru libertate pe care o vedem astăzi aici, nu va exista un candidat mai puternic. Păstrați direcția. păstrați direcția. Viitorul este al vostru. Între timp, eu și președintele vostru am căzut de acord să elaborăm un parteneriat strategic între națiunile noastre, un parteneriat important pentru America deoarece România este importantă pentru America prin sine şi ca un model în această regiune dificilă. România poate arăta popoarelor din această regiune și popoarelor lumii că există o cale mai bună decât diviziunea și represiunea. Este calea cooperării, libertății și păcii”. (extras din discursul președintelui american Bill Clinton, din piața Universității din București, 11 iulie 1997, discurs în care a anunțat și lansarea Parteneriatului Strategic româno-american).

Discursul lui Bill Clinton de acum două decenii a reprezentat punctul cronologic și reperul în timp al lansării parteneriatului strategic româno-american, care astăzi este marcat cu a douăzecea sa aniversare, timp în care România s-a dovedit a fi un aliat de nădejde și cu contribuții semnificative la coaliția internațională condusă de SUA în Irak împotriva terorismului, în susținerea operațiunilor NATO din Afganistan (în prezent, fiind a patra națiune NATO contributoare) și investind cele mai de seamă eforturi de politică externă în buna funcționare și dezvoltare a parteneriatului cu SUA.

De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatul Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite.

Declaraţia Comună reprezintă un punct de referinţă important pentru Parteneriatul strategic, stabilind cadrul pentru cooperarea şi coordonarea în creștere dintre România și SUA, în vederea promovării securităţii, democraţiei, bunei-guvernări, oportunităţilor oferite de economia de piaţă şi a schimburilor culturale.

La șase ani distanță de la acel moment, grupul de lucru al parteneriatului bilateral româno-american (Task Force) a înregistrat deja cinci reuniuni anuale comune, iar facilitatea antirachetă de la Deveselu, demers strategic important pentru apărarea comunității euro-atlantice de amenințarea balistică, este operațională din anul 2016.

La momentul actual, în cadrul Task Force-ului sunt operaţionale 5 structuri sectoriale de lucru: Grupul de lucru pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor, Grupul de lucru pe probleme economice şi comerciale, Grupul de lucru pe dimensiunea educaţiei, ştiinţei,cercetării-inovării, cooperării tehnologice şi culturii, Grupul de lucru pe problematica securităţii cibernetice, respectiv Grupul de lucru dedicat securităţii energetice. Din Task Force fac parte reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerului Justiţiei, Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi ai Ambasadei SUA şi agenţiilor guvernamentale americane reprezentate la Bucureşti.

La 12 mai 2016 a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu. În Comunicatul Final al Summit-ului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

FOTO: Administrația Prezidențială

În cei douăzeci de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri: Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO. Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic.

Cel mai recent și într-un moment de maximă importanță pentru viitorul relației transatlantice, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, la 9 iunie 2017.

Dacă în decursul a douăzeci ani, parteneriatul strategic cu SUA s-a transformat în garantul principal al modernizării și securității naționale a României, în ochii partenerului de peste Ocean, România a evoluat de la partener îndemnat să păstreze cursul la un pilon de stabilitate în regiune și la un pilon transatlantic în Uniunea Europeană și în cadrul NATO.

De altfel, în timp ce România și SUA aniversează la nivel politic două decenii de Parteneriat Strategic, trupele americane sunt din ce în ce mai prezente pe flancul estic al NATO și pe teritoriul țării noastre și se antrenează cot la cot cu soldații români, România este gazda celor mai importante module ale celui mai mare exercițiu multinațional NATO din acest an – Saber Guardian 2017 – , iar Departamentul de Comerț de la Washington pregătește cel mai mare eveniment economic și de promovare comercială pentru toamna acestui an, la București. 

Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.

Citiți și România și SUA au aniversat cinci ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic

Citiți și Primele efecte economice pe axa România-SUA după întâlnirea Trump-Iohannis: 17 companii românești au participat la Summitul de Investiții SelectUSA

Citiți și Ambasadorul George Maior: Departamentul american al Comerțului va organiza în toamna acestui an cel mai mare eveniment de promovare comercială din România

Citiți și Donald Trump către Klaus Iohannis la Casa Albă: România este un aliat de încredere. Avem un Parteneriat măreț

Citiți și Relația transatlantică își mută centrul de greutate înspre Europa Centrală și de Est: România și Polonia, în prim plan

Citiți și Președintele României, primul lider UE și NATO din Europa de Centrală și de Est ce va fi primit la Washington de Donald Trump

Citiți și VIDEO&FOTO România găzduiește începând de mâine cel mai mare exercițiu multinațional din acest an: 25.000 de militari din 23 țări participă la Saber Guardian 2017, coordonat de Forțele Terestre ale SUA

Citiți și Compania Bell Helicopters: România ar putea deveni primul partener al SUA care produce elicoptere de atac Bell

Citiți și Cinci membri ai Congresului SUA, decorați de Klaus Iohannis la Washington: România este cel mai bun partener pe care Statele Unite îl pot avea

Citiți și SUA pregătesc investiții de până la 100 de milioane de dolari în România pentru modernizarea bazei Mihail Kogălniceanu

Citiți și Bogdan Aurescu, negociatorul șef al Declarației Comune România-SUA, despre culisele finalizării negocierii: Un avion pierdut la Frankfurt, un drum de patru ore cu mașina până la Washington și un tort la încheierea tratativelor

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

România trimite Ucrainei măști chirurgicale, viziere și combinezoane

Published

on

© Embassy of Ukraine in Romania/Посольство України в Румунії/ Facebook

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în ședința de sâmbătă, două hotărâri pentru acordarea de asistență internațională gratuită pentru Ucraina și pentru scoaterea de la rezervele de stat a unor produse alimentare destinate sprijinirii persoanelor care s-au refugiat pe teritoriul României, în urma conflictului din Ucraina.

Conform unui comunicat al Guvernului, prin grija MAI, MAE şi IGSU, țara noastră va transmite în Ucraina 385.000 de măşti chirurgicale, 9.936 de viziere şi 8.150 de combinezoane medicale.

De asemenea, pentru asigurarea condițiilor necesare refugiaților ucraineni, vor fi repartizate Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București următoarele categorii de produse: 900 kg. de mălai, 1.000 kg. de făină, 980 kg. de orez, 960 kg. de zahăr, 750 de litri de ulei rafinat din floare soarelui, 2.592 de conserve din carne, 2.880 de conserve de pateu şi 2.100 de conserve de tocană de legume.

România a sprijinit și continuă să sprijine Ucraina de la declanșarea războiului de către Rusia, la 24 februarie.

La mijlocul lunii aprilie, țara noastră a donat 11 ambulanțe, 9 din dotarea serviciilor Județene de Ambulanță și 2 din dotarea SMURD, serviciilor de urgență din Ucraina.

Mai mult România s-a oferit să devină hub de distribuție a asistenței umanitare pentru Ucraina, devenit deja funcțional. Prin hub-ul de la Suceava au fost operaționalizate 30 de misiuni umanitare pentru sprijinirea directă și rapidă a statului ucrainean, puternic afectat de agresiunea militară rusă.

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE l-a contactat pe ambasadorul Ungariei în România după ce președinta Katalin Novak a declarat că își ”asumă calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc”

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe l-a contactat, la nivel de secretar de stat pentru afaceri europene, pe ambasadorul Ungariei în România şi i-a transmis preocuparea faţă de declaraţia postată vineri pe Facebook de preşedintele Ungariei, Katalin Novak, prin care îşi asumă calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc, în interiorul sau în exteriorul graniţelor Ungariei.

”MAE român l-a contactat, la nivel de secretar de stat pentru afaceri europene, pe ambasadorul Ungariei în România și i-a transmis preocuparea părții române față de declarația de mai sus, după cum urmează: astfel, în măsura în care declarațiile Președintelui Ungariei, aflată în vizită privată în România, se referă și la cetățenii români de etnie maghiară, este de subliniat că, potrivit dreptului internațional, un stat nu poate să își aroge drepturi de orice fel în raport cu cetățenii altui stat. În plus, responsabilitatea primară pentru respectarea drepturilor identitare (etnice, culturale, religioase, lingvistice) ale cetățenilor români de etnie maghiară revine României, ca stat de cetățenie, Ungaria, ca stat înrudit, având cel mult un interes în consolidarea legăturilor culturale, astfel cum se arată atât în Raportul din 2001 al Comisiei de la Veneția privind tratatementul preferential acordat minorităților naționale de statul înrudit, cât și în Declarația din 2001 a Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE intitulată Suveranitate, responsabilitate și minorități naționale”, este precizat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

MAE român punctează că astfel de declaraţii nu corespund standardelor europene în materie şi nici spiritului Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996) şi Declaraţiei de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa secolului XXI (adoptată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002), în acest an fiind marcate două decenii de la adoptarea acesteia.

”România rămâne profund atașată dezideratului promovării unei relații pragmatice cu Ungaria în interesul nemijlocit al cetățenilor români și ungari indiferent de etnie”, mai este precizat în comunicat.

MAE mai menționează faptul că ambasadorul Ungariei la București a folosit prilejul discuției telefonice pentru a clarifica faptul că elementele apărute în presă română privind o eventuală participare a președintelui Ungariei, cu ocazia vizitei, la o ceremonie de premiere a doi cetățeni români de etnie maghiară nu corespund în niciun fel realității, partea română luând notă de aceste precizări.

Continue Reading

ONU

Uniți pentru Ucraina: UE, România și alte 40 de țări, printre care SUA și Regatul Unit, sprijină Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Uniunea Europeană, România și alte 40 de state membre ONU, printre care Statele Unite și Regatul Unit, salută acțiunea Ucrainei împotriva Rusiei în fața Curții Internaționale de Justiție care ”urmărește să stabilească faptul că Rusia nu are niciun temei legal pentru a întreprinde acțiuni militare în Ucraina pe baza unor acuzații nefondate de genocid”.

”În cadrul acestei proceduri, Curtea Internațională de Justiție a emis o hotărâre semnificativă la 16 martie 2022, care ordonă Rusiei să își suspende imediat operațiunile militare în Ucraina. Salutăm hotărârea Curții și îndemnăm ferm Rusia să respecte acest ordin obligatoriu din punct de vedere juridic”, au amintit semnatarii declarației comune.

Reafirmându-ne ”angajamentul față de responsabilitate și față de ordinea internațională bazată pe reguli”, aceștia și-au exprimat ”intenția comună de a explora toate opțiunile pentru a sprijini Ucraina în eforturile sale în fața CIJ și de a lua în considerare o posibilă intervenție în aceste proceduri”.

”Credem cu tărie că aceasta este o chestiune care este adusă pe bună dreptate la CIJ, astfel încât aceasta să poată emite o hotărâre cu privire la acuzațiile de genocid ale Rusiei ca bază pentru invadarea neprovocată și brutală a Ucrainei. În calitate de principal organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite, CIJ este un pilon al ordinii internaționale bazate pe reguli și are un rol vital în soluționarea pașnică a litigiilor. Facem apel la comunitatea internațională să exploreze toate opțiunile pentru a sprijini Ucraina în procedurile sale în fața CIJ”, au conchis aceștia mesajul.

Citiți și: 
Alături de Ucraina: Cinci țări, între care SUA și Regatul Unit, sprijină acțiunea Kievului de a-i trage la răspundere pe cei responsabili pentru ”crimele de război comise în timpul invaziei ruse”

Recent, România a anunțat că va interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Rusiei.

Astfel, autoritățile române au aprobat, la cel mai înalt nivel, ca România să formuleze o cerere de intervenție în procedurile inițiate de Ucraina împotriva Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ),  la 26 februarie 2022, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea și îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Convenția ONU privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid din 1948.

Continue Reading

Facebook

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg a discutat cu Recep Tayyip Erdogan despre importanța politicii NATO a ”ușilor deschise”, în încercarea de a-l convinge să renunțe la opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO

ROMÂNIA7 hours ago

România trimite Ucrainei măști chirurgicale, viziere și combinezoane

SUA8 hours ago

În fața ”provocărilor secolului XXI”, SUA și Coreea de Sud se angajează să ”aprofundeze cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și în cel al securității cibernetice”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Canada interzice comerțul cu bunuri de lux cu Rusia și adaugă alte 14 persoane pe lista sancțiunilor

MAREA BRITANIE11 hours ago

Ministrul britanic de externe: Moldova ”ar trebui echipată conform standardelor NATO”

ROMÂNIA12 hours ago

MAE l-a contactat pe ambasadorul Ungariei în România după ce președinta Katalin Novak a declarat că își ”asumă calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc”

U.E.13 hours ago

Germania respinge ideea constituirii unei noi datorii comune europene pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

ONU14 hours ago

Uniți pentru Ucraina: UE, România și alte 40 de țări, printre care SUA și Regatul Unit, sprijină Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.2 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO2 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU3 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA3 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Team2Share

Trending