Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii împlinește astăzi 20 de ani de la lansare, moment marcat de celebrul discurs al lui Bill Clinton la București, primul președinte american care vizita România post-comunistă și la începuturile noii sale democrații. La două decenii distanță, parteneriatul dintre SUA și România constituie o prioritate și un reper fundamentale ale politicii externe românești, Bucureștiul este privit drept un aliat cheie al Washingtonului, atât în cadrul NATO, cât și la nivel bilateral, iar cooperarea pe diferitele paliere – politic, militar, economic, cultural sau educațional – își păstrează direcția, așa cum spunea Bill Clinton pe 11 iulie 1997.
”Salut dorinţa fierbinte a României de a contribui mai mult la securitatea europeană şi de a întări continentul european. Şi eu doresc împlinirea acestei deziderat, în folosul Europei, americanilor şi românilor. Şi vă spun astăzi: continuaţi pe această direcție, iar România va reuşi să depăşească acest moment important. Vreau să transmit acest mesaj clar tuturor naţiunilor: uşa NATO este şi va rămîne deschisă şi noi vă vom ajuta să treceţi prin ea. România este unul dintre cei mai puternici candidați. Dacă păstrați direcția și vă manifestați iubirea pentru libertate pe care o vedem astăzi aici, nu va exista un candidat mai puternic. Păstrați direcția. păstrați direcția. Viitorul este al vostru. Între timp, eu și președintele vostru am căzut de acord să elaborăm un parteneriat strategic între națiunile noastre, un parteneriat important pentru America deoarece România este importantă pentru America prin sine şi ca un model în această regiune dificilă. România poate arăta popoarelor din această regiune și popoarelor lumii că există o cale mai bună decât diviziunea și represiunea. Este calea cooperării, libertății și păcii”. (extras din discursul președintelui american Bill Clinton, din piața Universității din București, 11 iulie 1997, discurs în care a anunțat și lansarea Parteneriatului Strategic româno-american).
Discursul lui Bill Clinton de acum două decenii a reprezentat punctul cronologic și reperul în timp al lansării parteneriatului strategic româno-american, care astăzi este marcat cu a douăzecea sa aniversare, timp în care România s-a dovedit a fi un aliat de nădejde și cu contribuții semnificative la coaliția internațională condusă de SUA în Irak împotriva terorismului, în susținerea operațiunilor NATO din Afganistan (în prezent, fiind a patra națiune NATO contributoare) și investind cele mai de seamă eforturi de politică externă în buna funcționare și dezvoltare a parteneriatului cu SUA.
De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatul Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite.
Declaraţia Comună reprezintă un punct de referinţă important pentru Parteneriatul strategic, stabilind cadrul pentru cooperarea şi coordonarea în creștere dintre România și SUA, în vederea promovării securităţii, democraţiei, bunei-guvernări, oportunităţilor oferite de economia de piaţă şi a schimburilor culturale.
La șase ani distanță de la acel moment, grupul de lucru al parteneriatului bilateral româno-american (Task Force) a înregistrat deja cinci reuniuni anuale comune, iar facilitatea antirachetă de la Deveselu, demers strategic important pentru apărarea comunității euro-atlantice de amenințarea balistică, este operațională din anul 2016.
La momentul actual, în cadrul Task Force-ului sunt operaţionale 5 structuri sectoriale de lucru: Grupul de lucru pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor, Grupul de lucru pe probleme economice şi comerciale, Grupul de lucru pe dimensiunea educaţiei, ştiinţei,cercetării-inovării, cooperării tehnologice şi culturii, Grupul de lucru pe problematica securităţii cibernetice, respectiv Grupul de lucru dedicat securităţii energetice. Din Task Force fac parte reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerului Justiţiei, Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi ai Ambasadei SUA şi agenţiilor guvernamentale americane reprezentate la Bucureşti.
La 12 mai 2016 a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu. În Comunicatul Final al Summit-ului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.
În cei douăzeci de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri: Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO. Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic.
Cel mai recent și într-un moment de maximă importanță pentru viitorul relației transatlantice, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, la 9 iunie 2017.
Dacă în decursul a douăzeci ani, parteneriatul strategic cu SUA s-a transformat în garantul principal al modernizării și securității naționale a României, în ochii partenerului de peste Ocean, România a evoluat de la partener îndemnat să păstreze cursul la un pilon de stabilitate în regiune și la un pilon transatlantic în Uniunea Europeană și în cadrul NATO.
De altfel, în timp ce România și SUA aniversează la nivel politic două decenii de Parteneriat Strategic, trupele americane sunt din ce în ce mai prezente pe flancul estic al NATO și pe teritoriul țării noastre și se antrenează cot la cot cu soldații români, România este gazda celor mai importante module ale celui mai mare exercițiu multinațional NATO din acest an – Saber Guardian 2017 – , iar Departamentul de Comerț de la Washington pregătește cel mai mare eveniment economic și de promovare comercială pentru toamna acestui an, la București.
Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.
.
