COMISIA EUROPEANA
11 proiecte din România sau implementate de țara noastră alături alte state UE și partenere, printre cele 107 proiecte de infrastructură de transport finanțate de UE cu 6 miliarde de euro sub formă de granturi
Published
2 years agoon
By
Teodora IonComisia Europeană a selectat 107 proiecte de infrastructură de transport pentru a primi granturi UE în valoare de peste 6 miliarde de euro din partea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), instrumentul UE pentru investiții strategice în infrastructura de transport.
11 dintre acestea sunt implementate de România sau în colaborare cu alte țări membre UE sau partenere, și anume Republica Moldova și Ucraina.
Conform unui comunicat al Comisiei Europene, peste 80% din finanțare va sprijini proiecte care asigură o rețea mai eficientă, mai ecologică și mai inteligentă de căi ferate, căi navigabile interioare și rute maritime de-a lungul rețelei transeuropene de transport (TEN-T). În plus, proiectele vor consolida culoarele de solidaritate UE-Ucraina, instituite pentru a facilita exporturile și importurile Ucrainei.
”Astăzi, alocăm 6.2 miliarde de euro pentru proiecte din întreaga Europă care ne vor apropia de finalizarea rețelei transeuropene de transport, TEN-T, coloana vertebrală a economiei UE. Sunt deosebit de mulțumit de faptul că 250 de milioane EUR vor îmbunătăți conexiunile transfrontaliere dintre Ucraina, Moldova și vecinii lor din UE, România, Ungaria, Slovacia și Polonia. Aceste proiecte vor facilita transportul de mărfuri între UE și Ucraina, consolidând culoarele de solidaritate”, a declarat Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi.
Principalele conexiuni feroviare transfrontaliere de-a lungul rețelei centrale TEN-T au fost, de asemenea, prioritare pentru finanțare. Printre acestea se numără în special tunelul de bază Brenner (care leagă Italia și Austria), Rail Baltica (care leagă cele trei state baltice și Polonia cu restul Europei), precum și tronsonul transfrontalier dintre Germania și Țările de Jos (Emmerich-Oberhausen), printre altele.
Porturile maritime din Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Țările de Jos și Polonia vor primi finanțare pentru dezvoltarea alimentării cu energie electrică de la mal în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navele ancorate.
Pentru a contribui la adaptarea transportului pe căile navigabile interioare la exigențele viitorului, infrastructura de-a lungul căilor navigabile transfrontaliere Sena-Scheldt dintre Franța și Belgia va fi modernizată. Porturile interioare de pe Dunăre și din bazinele Rinului, cum ar fi Viena și Andernach, vor beneficia, de asemenea, de o modernizare.
Pentru a spori și mai mult siguranța și interoperabilitatea transportului feroviar din UE, sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) va fi instalat pe trenuri și pe liniile de cale ferată din Cehia, Danemarca, Germania, Franța, Austria și Slovacia. Pe șosele, mai multe state membre ale UE vor implementa sisteme și serviciide transport inteligente (STI), în special STI cooperative (C-ITS) pentru un transport mai sigur și mai eficient.
Mai multe state membre vor primi sprijin pentru proiectele europene de management al traficului aerian, în vederea creșterii eficienței transportului aerian și a creării unui cer unic european.
Cele 107 de proiecte au fost selectate dintr-un total de 353 depuse ca răspuns la cererea de propuneri, publicată în 2022.
Finanțarea UE va lua forma unor granturi, care vor fi utilizate pentru cofinanțarea costurilor totale ale proiectelor.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE
UE vrea să devină un actor de securitate și un ”partener transatlantic mai puternic, inclusiv în contextul NATO”
Donald Trump amenință UE cu taxe vamale: ”Ne tratează foarte rău”. Este ”singura modalitate” ca SUA ”să fie tratate corect”
Ministrul Finanțelor, întâlnire cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate: Vom primi un sprijin semnificativ pe plan financiar și tehnic pentru a restabili echilibrul macroeconomic
De la “Green Deal” la “Smart Deal”, propunerea României către UE. Burduja: Este timpul să ne trezim! România are energia de care Europa are nevoie
Trump este dispus să impună noi sancțiuni Rusiei dacă Putin refuză un acord de pace și cere UE să facă mai mult pentru Ucraina și Chinei să ajute la încheierea conflictului
COMISIA EUROPEANA
Ministrul Finanțelor, întâlnire cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate: Vom primi un sprijin semnificativ pe plan financiar și tehnic pentru a restabili echilibrul macroeconomic
Published
5 hours agoon
January 22, 2025By
Teodora IonMinistrul Finanțelor, Tánczos Barna, l-a asigurat pe Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, punere în aplicare și simplificare, că Guvernul României va respecta angajamentele prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu, construind un bugetat pentru 2025 centrat pe angajamentul asumat față de Comisia Europeană, de a ține sub control cheltuielile publice și de a păstra nivelul investițiilor.
”Întrevedere cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare. România va primi un suport semnificativ, atât pe plan financiar, cât si pe plan tehnic pe parcursul celor 7 ani, în care va trebui să restabilim echilibrul macroeconomic”, a menționat viceprim-ministrul României într-un mesaj publicat pe Facebook.
Acesta a dezvăluit că Valdis Dombrovskis ”a apreciat evoluția pozitivă a economiei românești, subliniind importanța creșterii economice, România fiind țara din Europa Centrală și de Est cu cel mai mare procent de recuperare a decalajului economic față de media UE”.
”Am folosit acest prilej pentru a-l asigura ca Guvernul va respecta angajamentele prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu. Construim bugetul anului 2025, limitând cheltuielile și păstrând nivelul ridicat al investițiilor. România va urma, astfel, viziunea Comisiei Europene, prin care cheltuielile publice sunt ținute sub control iar investițiile reprezintă motorul de creștere a economiei noastre”, a dat asigurări ministrul Finanțelor.
Întâlnirea dintre cei doi a fost prilejuită de prima reuniune a formațiunii Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) desfășurată sub președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene, sesiune în cadrul căreia Varșovia și-a prezentat programul de lucru pentru primele șase luni ale acestui an.
În cadrul ședinței la care a participat și ministrul Tánczos Barna, țările membre UE au aprobat planul fiscal pe termen mediu al României, parcurgând astfel o nouă etapă a circuitului european de avizare, după ce, anul trecut, la finalul lunii noiembrie, și Comisia Europeană a dat undă verde acestui document.
Planul bugetar-structural național pe termen mediu pentru perioada 2025-2031 prezentat de România prevede măsuri de ajustare a deficitului bugetar pe parcursul a șapte ani pentru a se alinia astfel al cerințele stipulate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: deficitul public al țărilor membre nu trebuie să depășească 3% din PIB, iar datoria publică nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB.
El se aliniază astfel normelor bugetare stabilite de statele membre la finalul lunii aprilie 2024 conform cărora țările UE au posibilitatea de a implementa planul buget structural pe parcursul a 4 ani, cu opțiunea de prelungire de până la șapte ani, cum este cazul României, dacă țara care solicită această prelungire se angajează să efectueze anumite reforme și investiții care îmbunătățesc reziliența și potențialul de creștere, sprijină sustenabilitatea finanțelor publice și abordează prioritățile comune ale UE.
COMISIA EUROPEANA
În debutul noii epoci Trump, von der Leyen evocă la Davos “o eră de competiție geostrategică dură” care schimbă regulile între puterile lumii: Pentru Europa, cursa începe acasă. În relația cu SUA, miza este mare pentru ambele părți
Published
1 day agoon
January 21, 2025La finalul primului sfert al secolului al XXI-lea, lumea întreagă a intrat într-o nouă eră de “competiție geostrategică dură” în cadrul căreia Europa va continua să caute cooperarea cu prietenii de lungă durată și orice țară cu care împărtășește interese, a afirmat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos.
Discursul lui von der Leyen – centrat pe trei fundamente care vor sta la baza strategiei pentru competitivitatea europeană – reprezintă prima sa apariție publică din acest an, coincizând cu debutul celui de-al doilea mandat al președintelui american Donald Trump, marcat printr-un discurs inaugural în care a proclamat debutul epocii de aur a Americii și a reluat promisiunea de a-și face țara măreață din nou.
“Ordinea mondială de cooperare pe care ne-am imaginat-o acum 25 de ani nu s-a transformat în realitate. În schimb, am intrat într-o nouă eră de competiție geostrategică dură. (…) Pentru noi, europenii, cursa începe acasă“, a spus von der Leyen, cu o doză de realism pragmatic în discursul său.
Ea a pornit de la faptul că principalele economii ale lumii își dispută accesul la materiile prime, la noile tehnologii și la rutele comerciale globale.
“De la inteligența artificială la tehnologiile curate, de la tehnologia cuantică la cea spațială, de la Arctica la Marea Chinei de Sud – cursa a început”, a precizat ea, arătând că intensificarea acestei concurențe va determina o utilizare frecventă a instrumentelor economice, cum ar fi sancțiunile, controlul exporturilor și tarifele, care sunt menite să protejeze securitatea economică și națională.
We have entered a new era of harsh geostrategic competition.
Breaking the bonds in the global economy is in no one’s interest.
Europe will keep seeking cooperation.
With our long-time friends.
And any country we share interests with ↓ https://t.co/d1Hy06RcoV
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 21, 2025
Europa se pregătește pentru o abordare similară ca în primul mandat din partea administrației republicane a lui Donald Trump, cu noi tarife impuse în relația comercială bilaterală, fapt semnalat și de ministrul german al economiei, cea mai puternică economie din UE, dar și de vicepreședintele Comisiei Europene, Stephane Sejourne, și de comisarul european pentru comerț, Valdis Dombrovskis.
De aceea, în discursul său von der Leyen a subliniat că este important un echilibru între “imperativul de a ne proteja securitatea cu oportunitatea de a inova și de a ne spori prosperitatea”.
“În acest spirit, va trebui să lucrăm împreună pentru a evita o cursă globală către nivelul inferior. Pentru că nu este în interesul nimănui să rupem legăturile din economia globală”, a punctat ea.
Astfel, președinta Comisiei Europene a apreciat că pentru a-și susține creșterea economică în următorii 25 de ani, “Europa trebuie să schimbe viteza” și a reafirmat că, în baza raportului privind competitivitatea europeană, va prezenta săptămâna viitoare foaia de parcurs sau busola competitivității în UE bazat, o strategie care se va baza pe trei piloni.
Cei trei piloni sunt: 1) o uniune a piețelor de capital profundă și axată pe lichidități printr-o uniune a investițiilor, 2) o simplificare amplă a regulilor pentru ca talentele de vârf din UE să nu mai părăsească Europa și să-și dezvolte afacerile în altă parte, cu accent inclusiv pe potențialul pieței unice, afectat de 27 de reglementări naționale, 3) energia, cu trimitere la scăderea prețurilor și finalizarea uniunii energetice.
Cu privire la uniunea piețelor de capitol, von der Leyen a arătat că “economiile gospodăriilor europene se ridică la aproape 1,4 trilioane de euro, în comparație cu puțin peste 800 de miliarde de euro în SUA”.
“Nu ne lipsește capitalul. Ne lipsește o piață de capital eficientă care să transforme economiile în investiții, în special pentru tehnologiile aflate la început de drum care au un potențial de schimbare a jocului. Acesta este motivul pentru care vom crea o Uniune Europeană a Economiilor și Investițiilor cu noi produse europene de economisire și investiții, noi stimulente pentru capitalul de risc și un nou impuls pentru a asigura un flux continuu de investiții în întreaga noastră Uniune. Vom mobiliza mai mult capital pentru a permite inovației și asumării de riscuri „made-in-Europe” să prospere”, a promis ea.
În ceea ce privește debirocratizarea, președinta Comisiei Europene a deplâns faptul că “prea multe întreprinderi frânează investițiile în Europa din cauza birocrației inutile”. De aceea, a continuat ea, Comisia va “lansa o simplificare amplă a regulilor noastre privind finanțarea durabilă“.
Ursula von der Leyen a indicat că dorește să meargă mai departe și să abordeze problema barierelor naționale cu care se confruntă piața unică și din cauza cărora companiile au de-a face cu 27 de legislații naționale. “Vom oferi companiilor inovatoare posibilitatea de a funcționa în întreaga noastră Uniune în cadrul unui singur set de norme“, a promis ea, referindu-se la dreptul societăților comerciale, insolvența, dreptul muncii, impozitarea – un cadru unic și simplu în întreaga Uniune.
Referitor la energie, Ursula von der Leyen a remarcat că înainte ca Rusia să declanșeze războiul împotriva Ucrainei, 45% din gazele naturale și 50% din cărbunele importate proveneau din Rusia, în timp ce Moscova era și unul dintre cei mai mari furnizori de petrol.
“Importurile noastre de gaz din Rusia au scăzut cu aproximativ 75%. Iar acum importăm din Rusia doar 3% din petrolul nostru și deloc cărbune. Dar libertatea a avut un preț“, a recunoscut ea, arătând că o Europă competitivă depinde de prețuri scăzute la energie.
“Energia curată este răspunsul pe termen mediu, deoarece este ieftină, creează locuri de muncă bune și ne consolidează independența energetică. Deja astăzi, Europa produce mai multă energie electrică din surse eoliene și solare decât din toți combustibilii fosili la un loc. Dar mai avem încă mult de lucru pentru a transmite aceste beneficii întreprinderilor și oamenilor”, a continuat Ursula von der Leyen.
Ea a pledat pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și extinderea surselor curate de producție din surse regenerabile și din surse nucleare, referindu-se la completarea uniunii energetice europene.
“Trebuie să eliminăm orice bariere rămase în calea uniunii noastre energetice. Și trebuie să conectăm mai bine sistemele noastre energetice curate și cu emisii reduse de carbon. Toate acestea vor face parte dintr-un nou plan pe care îl vom prezenta în februarie. Este timpul să finalizăm Uniunea noastră și în domeniul energiei, astfel încât energia curată să poată circula liber pe continentul nostru și să reducă prețurile pentru toți europenii”, a mai precizat Ursula von der Leyen.
Președinta Comisiei Europene și-a încheiat discursul cu trimitere la competiția globală crescândă, apărând interesele Europei și referindu-se la relația transatlantică cu SUA.
Ea a precizat că angajamentul pentru cooperare ca “necesitate economică” reprezintă răspunsul Europei la creșterea concurenței globale, inclusiv cu parteneri precum Statele Unite.
“Nicio altă economie din lume nu este atât de integrată cum suntem noi. Companiile europene din SUA angajează 3,5 milioane de americani. Și încă un milion de locuri de muncă americane depind direct de comerțul cu Europa. Lanțuri întregi de aprovizionare se întind pe ambele maluri ale Atlanticului. De exemplu, un avion american este construit cu sisteme de control și fibre de carbon din Europa. Iar medicamentele americane sunt fabricate cu substanțe chimice și instrumente de laborator care provin din partea noastră a Atlanticului. În același timp, Europa importă de două ori mai multe servicii digitale din SUA decât o facem din întreaga regiune Asia-Pacific. Din totalul activelor americane din străinătate, două treimi sunt în Europa. Iar SUA ne furnizează peste 50% din GNL. Volumul schimburilor comerciale dintre noi este de 1,5 trilioane EUR, reprezentând 30% din comerțul mondial. Miza este mare pentru ambele părți. Prin urmare, prima noastră prioritate va fi să ne angajăm din timp, să discutăm interesele comune și să fim pregătiți să negociem. Vom fi pragmatici, dar ne vom baza întotdeauna pe principiile noastre pentru a ne proteja interesele și a ne susține valorile – aceasta este calea europeană“, a spus von der Leyen.
“Regulile de angajare între puterile globale se schimbă. Nu ar trebui să luăm nimic de-a gata. Și chiar dacă unora din Europa nu le place această nouă realitate, suntem pregătiți să o abordăm. Valorile noastre nu se schimbă. Dar pentru a apăra aceste valori într-o lume în schimbare, trebuie să ne schimbăm modul de a acționa. Trebuie să căutăm noi oportunități ori de câte ori acestea apar. Acesta este momentul să ne angajăm dincolo de blocuri și tabuuri. Iar Europa este pregătită pentru schimbare“, a conchis președinta Comisiei Europene.
COMISIA EUROPEANA
Europarlamentari fac apel la Comisia Europeană să reziste în fața oricăror eventuale presiuni din partea lui Trump și să aplice cu rigoare normele DSA asupra companiilor americane Big Tech
Published
2 days agoon
January 20, 2025By
Teodora IonEuroparlamentari fac apel la adresa autorităților de aplicare a legii pentru a rezista oricăror presiuni din partea SUA cu privire la legile care limitează Big Tech, conform Politico Europe.
Membrii influenți ai Parlamentului European sunt îngrijorați de faptul că executivul european ar putea renunța la o aplicare mai dură a normelor care reglementează social media, concurența digitală și inteligența artificială, de teama represaliilor din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump.
Mark Zuckerberg, directorul executiv al Meta, a îndemnat recent administrația Trump să apere giganții tehnologici americani împotriva amenzilor și reglementărilor UE. Elon Musk, proprietarul platformei X, a devenit un aliat apropiat al lui Trump, iar Tim Cook de la Apple s-a plâns, de asemenea, lui Trump de UE.
Comisia ar trebui ”să se opună cu fermitate acestei presiuni din partea unor grupuri din Big Tech”, a declarat Christel Schaldemose, o membră daneză a Parlamentului care a contribuit, din calitatea de negociator al grupului S&D, la elaborarea normelor Actului privind Serviciile Digitale, utilizate în prezent pentru a cerceta X și Meta.
”Dacă cineva dorește să facă afaceri în (UE), trebuie să respecte normele. Nimeni nu îl obligă pe Zuckerberg să ofere servicii Meta în (UE). Dacă nu îi place să plătească amenzi, ar putea începe să se asigure că Meta se conformează”, a spus ea.
Prima sesiune plenară a Parlamentului European din acest an cuprinde și o dezbatere cu privire la modul în care companiile tehnologice respectă prevederile cuprinde în Actul privind Serviciile Digitale.
De asemenea, legiuitorii vor aduce în discuție sprijinul lui Musk pentru Trump și decizia Meta de a pune capăt unui program de verificare a faptelor care urmărea să oprească informațiile înșelătoare din mediul online.
Recentul sprijin pentru partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania exprimat de Musk și alte atacuri la adresa guvernelor europene exprimate de miliardarul american pe platforma sa, X, au atras și mai mult atenția.
Vineri, Comisia a extins ancheta asupra X, solicitând mai multe informații despre modul în care conturile X devin virale și despre modificările aduse modului în care furnizează conținut.
Săptămâna trecută, 38 de deputați au presat Comisia să investigheze ”interferența” lui Musk în campania electorală din Germania, în calitate de proprietar al unei rețele sociale care promovează ”opiniile sale personale cu prețul vizibilității artificiale a postărilor sale și a conținutului înșelător”, au afirmat aceștia într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei Ursula von der Leyen, șefei departamentului de tehnologie Henna Virkkunen și comisarului pentru justiție Michael McGrath.
Valérie Hayer, europarlamentar, a acuzat separat Comisia de o ”tăcere asurzitoare” cu privire la amestecul lui Musk în politica europeană atunci când a vorbit cu reporterii marțea trecută.
Dezbaterea plenară de marți oferă Comisiei Europene șansa de a răspunde și de a-și expune viziunea.
Andreas Schwab, un eurodeputat german de centru-dreapta care a coordonat munca privind normele de concurență ale Actului privind Piețele Digitale, a declarat, de asemenea, săptămâna trecută pentru Politico că le va spune direct oficialilor că este necesară ”o implementare rapidă și ambițioasă” ”indiferent de contextul geopolitic actual”.
UE continuă să pună în aplicare o parte din ambițiosul său regulament în domeniul tehnologiei, inclusiv prima lege obligatorie din lume privind inteligența artificială, care impune diverse reguli companiilor americane din domeniul inteligenței artificiale, precum OpenAI.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
ICI București găzduiește International Conference on Virtual Learning în aprilie, în cadrul celei de-a doua ediții a Digital Innovation Summit Bucharest
INTERVIEW | 62 years after the Élysée Treaty, France and Germany’s ambassadors assure that the Franco-German engine for Europe will not fail and express confidence that Romania will remain a valuable NATO and EU member
INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE
Germania dorește ca UE să adopte o poziție mai fermă față de amenințările hibride ale Rusiei, extinzând regimul de sancțiuni și limitând misiunile diplomatice ale Moscovei în Europa
UE vrea să devină un actor de securitate și un ”partener transatlantic mai puternic, inclusiv în contextul NATO”
Donald Trump amenință UE cu taxe vamale: ”Ne tratează foarte rău”. Este ”singura modalitate” ca SUA ”să fie tratate corect”
Victor Negrescu susține noi norme de transparență în Parlamentul European pentru ca instituția să devină un model de excelență
Este esențial să accelerăm absorbția fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027, le-a transmis Marcel Boloș directorilor Autorităților de Management
Gabriela Firea, mesaj din plenul PE: Programele UE pentru tineret trebuie să includă fonduri și pentru locuințe accesibile
Ministrul Finanțelor, întâlnire cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate: Vom primi un sprijin semnificativ pe plan financiar și tehnic pentru a restabili echilibrul macroeconomic
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE
Noul șef al diplomației SUA, Marco Rubio, promite “o politică externă a interesului național” și a păcii prin forță. Primele întâlniri, în format “Quad”, cu omologii din Australia, India și Japonia, pentru securitatea indo-pacifică
Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”
Donald Trump proclamă debutul “epocii de aur” în discursul inaugural: Declinul Americii a luat sfârșit. Am fost salvat de Dumnezeu pentru a face America măreață din nou
Donald Trump a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii
Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie
În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE
Trending
- SUA1 week ago
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Succesiunea lui Trudeau la conducerea Canadei în epoca Trump
- ROMÂNIA6 days ago
Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie
- SUA6 days ago
În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”
- ROMÂNIA1 week ago
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%