Connect with us

NEWS

114 milioane de euro din fonduri europene pentru educație, prin programele ”Bani de liceu” și ”Bursa profesională”. Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb: O prioritate este reducerea abandonului școlar

Published

on

Ministerul Educației Naționale a semnat, în această săptămână, două contracte de finanțare din fonduri europene, în valoare totală de 114 milioane euro.

Foto: Ministerul Educației Naționale/ Facebook

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a arătat ca ”o prioritate a Guvernului României este de a investi, prin Fondul Social European, cu precădere în măsuri dedicate reducerii abandonului şcolar, dezvoltării învăţământului profesional şi de a asigura corelarea ofertelor educaţionale cu nevoile actuale ale pieței muncii”, potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene. 

Astfel, contractul aferent programului ”Bani de liceu”, cu o valoare de 31 milioane euro, va permite susținerea și continuarea acestui program și va acoperi cheltuielile realizate/estimate de statul român pentru perioada anilor școlari 2015-2019 pentru acest tip de sprijin.

Începând cu acest an școlar, fiecare beneficiar al programului „Bani de liceu” va primi, lunar, pe întreaga durata a cursurilor, în situația respectării tuturor condițiilor legale prevăzute, suma de 250 lei/lunar, față de 180 lei/lunar, cât primea înainte.

De asemenea, valoarea plafonului maxim de acordare a bursei a fost majorată de la 150 la 500 lei/membru de familie, dată fiind necesitatea de a corela plafonul de acordare a sprijinului cu situația economică actuală (salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată fiind stabilit, începând cu ianuarie 2018, la suma de 1.900 lei lunar).

În ceea ce privește contractul de finantare semnat între Centrul Național pentru Dezvoltarea Invatamantului Profesional și Tehnic si Ministerul Forndurilor Europene pentru Programul ”Bursa profesională”, acesta are o valoare de 83 milioane euro. Banii vor acoperi cheltuielile realizate de statul român în cadrul programului ”Bursa Profesională” pentru perioada anilor școlari 2015-2018 și vor asigura continuarea acestuia în anii următori, în limita alocării financiare estimate din Programul Operațional Capital Uman, prin care sunt derulate ambele proiecte.

Prin ”Bursa profesională” , 80.132 de elevi din clasele IX-XI din învatamantul profesional, inclusiv învățământul dual, vor fi stimulați să-și continue studiile cu burse acordate din fonduri europene. 20% dintre elevi provin din mediul rural.

Bursa, în valoare de 200 lei, se plătește tuturor elevilor, indiferent de veniturile părinților lor, dar în anumite condiții de frecvență menționate în art. 7 din HG 1062, din 30 octombrie 2012 sau în art. 7 din HG 951/2017, fiind o modalitate de a promova în mod direct participarea la programe de educație şi formare profesională inițială.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Premierul danez Mette Frederiksen, ”conversație constructivă” cu liderul american Donald Trump, după ce președintele SUA a anulat vizita în Danemarca, ofensat de refuzul privind vânzarea Groenlandei

Published

on

Premierul danez Mette Frederiksen a avut joi o ”conversație constructivă” cu liderul american Donald Trump, în cadrul căreia au discutat despre cooperarea privind politica de securitate, anunță agenția daneză Ritzau, citată de Reuters, după ce președintele american și-a anulat vizita în Danemarca  pentru că s-a simțit ofensat de refuzul danezilor de a discuta despre vânzarea Groenlandei, informează Agerpres.

”Cei doi lideri au discutat, printre altele, despre nevoia unei aprofundări a cooperării şi gestionării provocărilor comune privind politica de securitate”, a transmis guvernul danez.

La 21 august, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a anunțat într-o postare pe pagina sa de Twitter că și-a amânat vizita în Danemarca, ce urma să aibă loc la începutul lunii septembrie, după ce prim-ministrul danez Mette Frederiksen a calificat interesul său de a cumpăra Groenlanda drept ”absurd”.

”Danemarca este o ţară deosebită cu oameni încredibil, dar având în vedere comentariile primului-ministru Mette Frederiksen că nu o interesează deloc să discute despre vânzarea Groenlanda, îmi voi amâna vizita programată peste două săptămâni”, a scris președintele american într-o postare pe Twitter.

Decizia sa venea după ce premierul danez Mette Frederiksen a calificat interesul lui Trump pentru achiziționarea Groenlandei de la Danemarca, exprimat la 19 august, drept unul ”absurd”, completând că ”Groenlanda nu este de vânzare. Groenlanda nu este daneză. Groenlanda aparține Groenlandei. Sper cu tărie că acest lucru nu este luat în serios”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

”Plămânii Planetei”, cuprinși de flăcări. Președintele Franței Emmanuel Macron: Pădurea Amazoniană, care produce 20% din oxigenul Terrei, arde. Această ”criză internațională” trebuie discutată de urgență la summitul G7

Published

on

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a G7, a spus că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale, ce va avea loc în periaoda 24-26 august în orașul francez Biarritz, anunță BBC, citat de Adevărul.ro.

”Casa noastră arde. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.


El a avertizat că sănătatea Amazonului reprezintă o problemă care creează îngrijorare internațională.

O reacție a venit și din partea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a spus că este ”profund preocupat” de incendiile din Amazon, potrivit Digi24.

”În mijlocul crizei climatice globale, nu ne putem permite mai multe daune unei surse majore de oxigen și biodiversitate. Amazonul trebuie protejat”, a spus el.

Replicându-i președintelui francez, preşedintele Braziliei l-a acuzat pe liderul de la Paris de mentalitate colonialistă. În fața dezastrului Jair Bolsonaro spune că nu are resurse şi îi acuză pe ecologişti de comploturi.

El a spus că este deschis la dialog despre incendii dacă ar fi ”bazat pe date obiective și respect reciproc”.

”Sugestia președintelui francez ca problemele amazoniene să fie discutate la G7, fără participarea țărilor din regiune, evocă o mentalitate colonialistă nepotrivită, care nu aparține în secolul XXI”, a scris preşedintele Braziliei.

Potrivit unor documente publicate de un ONG britanic, citat de The Independent, preluat de Digi24, air Bolsonaro, preşedintele extremist al Braziliei s-ar afla la originea dezastrului din pădurea amazoniană.

Guvernul brazilian intenţionează să construiască poduri, autostrăzi şi o centrală hidroelectrică în junglă pentru a ”contracara presiunea internaţională” pentru protejarea celei mai mari păduri tropicale din lume.

Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Prima centrală nucleară plutitoare din lume, construită de Rusia, va pleca vineri într-un voiaj de 5.000 de kilometri de-a lungul Oceanului Arctic

Published

on

© Wikipedia

Prima centrală nucleară plutitoare se pregătește vineri să înceapă un voiaj de 5.000 de kilometri de-a lungul Oceanului Arctic, în pofida îngrijorărilor expriamte de organizațiile de apărare a mediului cu privire la consecințele pe care le-ar putea avea asupra acestei regiuni foarte fragile, anunță AFP, citat de Agerpres.

Călătoria ar urma să se întindă pe o durată de patru-șase săptămâni, în funcție de condițiile meteo, dar și de cantitatea de gheață de-a lungul traseului, în pofida faptului că Pasajul de nord-vest, o cale maritimă cu o lungime de circa 5.780 de km., ce leagă Oceanul Atlantic de Oceanul Pacific dea-a lungul coastei de nord a Rusiei, a devenit din ce în ce mai accesibil ca urmare a topirii calotei glaciare din cauza încălzirii globale.

Centrala nucleară, care este o barjă uriașă, urmează să alimenteze dezvoltarea producției de hidrocarburi în zonele extrem de izolate. Denumită Akademik Lomonossov, aceasta va pleca din portul Murmansk din nordul Rusiei, unde a fost alimentat cu combustibil nuclear, în direcţia Pevek, un mic oraş din Siberia orientală, în districtul autonom Chukotka.

Confrom AFP, Akademik Lomonossov are o lungime de 144 de metri şi o lăţime de 30 de metri şi are la bord un echipaj de 69 de persoane. Odată ajunsă la Pevek, nava Akademik Lomonossov va fi racordată la reţeaua energetică locală şi ar urma să devină operaţională până la sfârşitul acestui an. Chiar dacă populaţia acestui mic oraş din Siberia orientală nu depăşeşte 5.000 de locuitori, viitoarea centrală nucleară va putea acoperi consumul a 100.000 de persoane şi este destinată în special să alimenteze cu electricitate platformele petroliere din regiune, în contextul în care Rusia vrea să extindă exploatarea hidrocarburilor din zona Arctică.

Asociaţiile pentru protecţia mediului critică însă de mai mulţi ani pericolul reprezentat de un ”Cernobâl pe gheaţă” sau al unui ”Titanic nuclear”, mai ales după creşterea radioactivităţii în regiunea Arhanghelsk (nord-vestul Rusiei), ca urmare a unui accident despre care autorităţile ruse au spus ca a implicat un test cu rachetă pe o platformă în mare.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending