Connect with us

POLITICĂ

13 iunie, ziua președintelui României. Klaus Iohannis împlinește 60 de ani

Published

on

© Administrația Prezidențială

13 iunie este ziua de naștere a președintelui Klaus Iohannis, care împlinește astăzi 60 de ani. Actualul șef al statului s-a născut la 13 iunie 1959, la Sibiu, într-o familie de sași transilvăneni.

Klaus Iohannis este din 21 decembrie 2014 președintele României, iar anul acesta va candida pentru un nou mandat în fruntea statului român. În cei aproape cinci ani de când este președinte, Klaus Iohannis a reprezentat România la zeci de Consilii Europene, trei summit-uri NATO, trei Adunări Generale ale ONU, două participări la prestigoasa Conferință pentru Securitate de la Munchen și a avut peste o sută de reuniuni bilaterale, incluzând vizite oficiale și de stat, primiri de lideri internaționale și întâlniri în marja reuniunilor multilaterale internaționale. În decembrie 2018 a preluat, în numele României, ștafeta președinției Consiliului UE de la cancelarul Austriei, mandat sub auspiciile căruia a găzduit la Sibiu, la 9 mai 2019, primul summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei. Unul dintre momentele culminante ale mandatului său a avut loc la 9 iunie 2017, când președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider din regiunea Europei de Est primit la Casa Albă de președintele SUA Donald Trump. În timpul mandatului său, șeful statului a fost distins cu mai multe premii internaționale în Germania și în SUA, distincții dobândite de iluștri lideri internaționali precum fostul cancelar german Helmut Kohl, fostul președinte al SUA George H.W. Bush sau președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

În 1983 a început să predea, fiind profesor la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar după cinci ani a ajuns să predea la Liceul ”Samuel von Brukenthal”, pe care îl absolvise, titularizându-se aici, potrivit Administrației Prezidențiale.

După 15 ani de activitate ca profesor, Klaus Iohannis a fost numit în conducerea învățământului local din Sibiu. A fost inspector școlar general adjunct (1997-1999) și apoi inspector școlar general în cadrul Inspectoratului Școlar al Județului Sibiu (1999-2000).

Începând cu anul 1990, a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), iar ulterior a devenit președintele acestei organizații, la conducerea căreia s-a aflat timp de peste un deceniu.

A deținut patru mandate consecutive de primar al orașului Sibiu, din partea FDGR, fiind ales la scrutinurile din 2000, 2004, 2008 și 2012. A fost primar al Sibiului până în decembrie 2014, când a devenit președinte al României.

În cel de-al doilea mandat de primar, Sibiul a devenit, în 2007, ”Capitală Europeană a Culturii”, fiind primul oraș dintr-o țară nemembră a Uniunii Europene (UE) care a primit acest titlu înainte ca țara să fie admisă oficial în UE,

„România intră în Uniunea Europeană cu o capitală culturală europeană (…) Ne aflăm la începutul unui program care va prezenta Europei diversitatea culturală, lingvistică și religioasă a orașului nostru și felul în care această diversitate culturală a Sibiului reprezintă, la scara unui oraș, aceeași diversitate culturală care este valoarea principală a Uniunii Europene”, declara, la 1 ianuarie 2007, Klaus Iohannis.

În octombrie 2009 a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru, ca independent, de către o largă coaliție parlamentară, însă propunerea nu s-a concretizat.

La 20 februarie 2013 s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL), iar la 23 februarie 2013 a fost ales, la Congresul ordinar al PNL, prim-vicepreședinte al partidului. La 28 iunie 2014, în cadrul Congresului ordinar al PNL, a fost ales președinte al acestui partid, primind 95% din voturile delegaților la Congres. În cadrul aceluiași congres a avut loc și fuziunea dintre PNL și PDL, în urma căreia a rezultat alianța electorală Alianța Creștin Liberală Partidul Național Liberal-Partidul Democrat Liberal (ACL PNL-PDL).

La 11 august 2014, Biroul Politic Național comasat PNL-PDL a decis desemnarea liderului liberalilor, Klaus Iohannis, drept candidat al ACL la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. În primul tur de scrutin al alegerilor, din 2 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a obținut 30,37% din voturi, iar principalul său contracandidat, Victor Ponta, reprezentantul Alianței PSD-UNPR-PC, a obținut 40,44% din voturi.

La 16 noiembrie 2014, în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis a fost ales președinte al României, cu 54,43% din voturi. La 21 noiembrie 2014, Curtea Constituțională a României a confirmat rezultatele alegerilor prezidențiale și a validat alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte. La 18 decembrie 2014 și-a depus mandatul de președinte al PNL și și-a anunțat demisia din partid, ca urmare a alegerii sale în funcția de președinte al României. A depus jurământul în fața Parlamentului la 21 decembrie 2014.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Congresul PSD. Viorica Dăncilă a fost desemnată candidatul Partidului Social Democrat la alegerile prezidențiale

Published

on

Viorica Dăncilă, prim-ministru şi preşedinte al Partidului Social Democrat, a fost desemnată, sâmbătă, candidat al PSD pentru alegerile prezidenţiale, informează Agerpres.

Decizia a fost luată în cadrul Congresului extraordinar al Partidului Social Democrat.

Cei prezenţi au votat în unanimitate pentru pentru desemnarea Vioricăi Dăncilă, votul fiind exprimat prin ridicarea mâinii.

Amintim că la 23 iulie, Viorica Dăncilă a fost aleasă în Biroul Politic Național candidatul Partidului Social Democrat pentru alegerile prezidențiale ce vor avea loc în această toamnă.

Prim-ministru din ianuarie 2018, Viorica Dăncilă a devenit liderul de facto al Partidului Social-Democrat după ce fostul președinte PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare cu executare pentru fapte de corupție.

Ulterior, la 29 iunie 2019, Dăncilă a fost aleasă președinte al PSD la Congresul extraordinar al formațiunii.

Viorica Dăncilă ocupă funcția de prim-ministru al României din 29 ianuarie 2018. Este prima femeie din istoria României care ocupă această funcție. A deținut anterior două mandate succesive de deputat în Parlamentul European din partea PSD.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Președintele PES Serghei Stanișev, la Congresul PSD: Sunt aici pentru a închide un capitol care nu a fost unul uşor şi pentru a deschide o nouă pagină

Published

on

Președintele Partidului Socialiștilor Europeni (PES) Serghei Stanișev, prezent sâmbătă la Congresul extraordinar al PSD, și-a exprimat susținerea pentru candidatura Vioricăi Dăncilă la Președinția României, precizând că aceașta ”şi-a asumat conducerea partidului într-un moment dificil”, informează Agerpres.

Acesta a completat că PSD este un partid ”puternic, cu rădăcini adânci, care poate depăşi orice fel de probleme şi poate trece peste tot felul de schimbări”. Liderul PES a dorit, de asemenea, să exprime ”admiraţia” sa personală şi a familiei social-democrate europene pentru Viorica Dăncilă.

”Viorica şi-a asumat conducerea partidului într-un moment dificil şi a demonstrat de atunci că are şi curajul şi capacitatea de a-i uni în jurul său pe membrii partidului şi de a răspunde la promisiunile pe care le-a făcut. Nu este un secret faptul că au existat probleme şi dificultăţi în dialogul dintre PSD şi familia social-democrat europeană în ultima vreme. Trebuie să o felicităm pe doamna Viorica Dăncilă pentru că, în luna iunie, Partidul Socialiştilor Europeni a recunoscut din nou statul de membru plin al PSD. Am făcut aceasta pentru că avem încredere în angajamentul dumneaei, în angajamentul în favoarea politicilor sociale europene, în activitatea sa ca lider şi prim-ministru. Sunt aici ca lider al Partidului Socialiştilor Europeni pentru a închide un capitol care nu a fost un capitol uşor şi pentru a deschide o nouă pagină. Îmi exprim solidaritatea şi sprijinul pentru doamna Viorica Dăncilă în calitatea sa de candidată pentru Preşedinţia republicii”, a spus Serghei Stanişev.

Acesta a adăugat că aceste alegeri sunt importante nu doar pentru PSD, ci și pentru familia social-democrată europeană, astfel încât democrația europeană ”să fie din nou măreață, să aibă un efect asupra vieţii de zi cu zi a tuturor oamenilor”. Stanişev a mai precizat că, în ultimii doi ani şi jumătate, PSD a făcut multe lucruri pentru dezvoltarea economică şi prosperitatea României, dar şi pentru a creşte nivelul de viaţă al cetăţenilor.

Citiți și: 
Viorica Dăncilă dorește o normalizare a relațiilor dintre PSD și socialiștii europeni: Voi merge la Bruxelles să am această discuţie cu Frans Timmermans și cu Serghei Stanişev

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la 75 de ani de la 23 august 1944: Actul salvator al Regelui Mihai și al Armatei, un act de bună-credință pentru întoarcerea către valorile eurotlantice

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, reprezentând în acest an și 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, prilej cu care șeful statului s-a referit și la un moment important din istoria națională a României – actul de la 23 august 1944.

În mesajul său, președintele califică Pactul Ribbentrop-Molotov drept ”alianța răului absolut” și precizează că actul ”laș și mincinos” avea să conducă la curmarea destinelor a milioane de oameni și la mutilarea viitorului societăților europene.

Iohannis a făcut și un recurs la istorie și la ”actul salvator pe care Regele Mihai I al României, alături de brava Armată română, înconjurat de destoinici oameni politici și iluștri diplomați, l-a făcut acum 75 de ani, când a decis ieșirea României dintr-o alianță extrem de toxică și nefastă, salvând pământul țării și numeroase vieți omenești”.

Evenimentul de la 23 august 1944 rămâne un mare act de curaj în istoria noastră recentă. Amintirea sa este o datorie de onoare față de toți cei care au acționat cu bună-credință pentru salvarea statului român și pentru întoarcerea noastră către valorile euroatlantice. Intrarea țării în zona de influență sovietică și implicit sub zodia comunismului, după ce România tocmai ieșise din epoca fascismului, este o dovadă elocventă a unui destin tragic pe care națiunea noastră l-a împărtășit, alături de alte națiuni europene, în secolul trecut”, a mai afirmat Klaus Iohannis.

Citiți și Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului: Cunoașterea adevărului istoric reprezintă stabilimentul României europene

Citiți și România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe ale URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.

La 23 august 1939, Germania nazistă și URSS au anunțat semnarea unui pact de neagresiune, iar alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste pentru Europa, la opt zile de la acel moment, la 1 septembrie 1939, Germania nazistă declanșând cel de-al Doilea Război Mondial prin invadarea Poloniei. Pactul a generat pierderi teritoriale inclusiv pentru România, Basarabia și nordul Bucovinei fiind anexate de Uniunea Sovietică. 

Actul de la 24 august a fost acțiunea prin care, la data de , regele Mihai I a decis demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, conducătorul de facto al României, și a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei conduse de Germania nazistă și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații reprezentanți de Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Sovietică.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending