Connect with us

POLITICĂ

13 iunie, ziua președintelui României. Klaus Iohannis împlinește 60 de ani

Published

on

© Administrația Prezidențială

13 iunie este ziua de naștere a președintelui Klaus Iohannis, care împlinește astăzi 60 de ani. Actualul șef al statului s-a născut la 13 iunie 1959, la Sibiu, într-o familie de sași transilvăneni.

Klaus Iohannis este din 21 decembrie 2014 președintele României, iar anul acesta va candida pentru un nou mandat în fruntea statului român. În cei aproape cinci ani de când este președinte, Klaus Iohannis a reprezentat România la zeci de Consilii Europene, trei summit-uri NATO, trei Adunări Generale ale ONU, două participări la prestigoasa Conferință pentru Securitate de la Munchen și a avut peste o sută de reuniuni bilaterale, incluzând vizite oficiale și de stat, primiri de lideri internaționale și întâlniri în marja reuniunilor multilaterale internaționale. În decembrie 2018 a preluat, în numele României, ștafeta președinției Consiliului UE de la cancelarul Austriei, mandat sub auspiciile căruia a găzduit la Sibiu, la 9 mai 2019, primul summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei. Unul dintre momentele culminante ale mandatului său a avut loc la 9 iunie 2017, când președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider din regiunea Europei de Est primit la Casa Albă de președintele SUA Donald Trump. În timpul mandatului său, șeful statului a fost distins cu mai multe premii internaționale în Germania și în SUA, distincții dobândite de iluștri lideri internaționali precum fostul cancelar german Helmut Kohl, fostul președinte al SUA George H.W. Bush sau președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

În 1983 a început să predea, fiind profesor la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar după cinci ani a ajuns să predea la Liceul ”Samuel von Brukenthal”, pe care îl absolvise, titularizându-se aici, potrivit Administrației Prezidențiale.

După 15 ani de activitate ca profesor, Klaus Iohannis a fost numit în conducerea învățământului local din Sibiu. A fost inspector școlar general adjunct (1997-1999) și apoi inspector școlar general în cadrul Inspectoratului Școlar al Județului Sibiu (1999-2000).

Începând cu anul 1990, a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), iar ulterior a devenit președintele acestei organizații, la conducerea căreia s-a aflat timp de peste un deceniu.

A deținut patru mandate consecutive de primar al orașului Sibiu, din partea FDGR, fiind ales la scrutinurile din 2000, 2004, 2008 și 2012. A fost primar al Sibiului până în decembrie 2014, când a devenit președinte al României.

În cel de-al doilea mandat de primar, Sibiul a devenit, în 2007, ”Capitală Europeană a Culturii”, fiind primul oraș dintr-o țară nemembră a Uniunii Europene (UE) care a primit acest titlu înainte ca țara să fie admisă oficial în UE,

„România intră în Uniunea Europeană cu o capitală culturală europeană (…) Ne aflăm la începutul unui program care va prezenta Europei diversitatea culturală, lingvistică și religioasă a orașului nostru și felul în care această diversitate culturală a Sibiului reprezintă, la scara unui oraș, aceeași diversitate culturală care este valoarea principală a Uniunii Europene”, declara, la 1 ianuarie 2007, Klaus Iohannis.

În octombrie 2009 a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru, ca independent, de către o largă coaliție parlamentară, însă propunerea nu s-a concretizat.

La 20 februarie 2013 s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL), iar la 23 februarie 2013 a fost ales, la Congresul ordinar al PNL, prim-vicepreședinte al partidului. La 28 iunie 2014, în cadrul Congresului ordinar al PNL, a fost ales președinte al acestui partid, primind 95% din voturile delegaților la Congres. În cadrul aceluiași congres a avut loc și fuziunea dintre PNL și PDL, în urma căreia a rezultat alianța electorală Alianța Creștin Liberală Partidul Național Liberal-Partidul Democrat Liberal (ACL PNL-PDL).

La 11 august 2014, Biroul Politic Național comasat PNL-PDL a decis desemnarea liderului liberalilor, Klaus Iohannis, drept candidat al ACL la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. În primul tur de scrutin al alegerilor, din 2 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a obținut 30,37% din voturi, iar principalul său contracandidat, Victor Ponta, reprezentantul Alianței PSD-UNPR-PC, a obținut 40,44% din voturi.

La 16 noiembrie 2014, în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis a fost ales președinte al României, cu 54,43% din voturi. La 21 noiembrie 2014, Curtea Constituțională a României a confirmat rezultatele alegerilor prezidențiale și a validat alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte. La 18 decembrie 2014 și-a depus mandatul de președinte al PNL și și-a anunțat demisia din partid, ca urmare a alegerii sale în funcția de președinte al României. A depus jurământul în fața Parlamentului la 21 decembrie 2014.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, după ce Comisia Europeană a anunțat planul de relansare economică: Solicit Guvernului să vină în fața Parlamentului cu un plan serios de revenire economică care să prevadă folosirea adecvată a banilor europeni

Published

on

Liderul interimar al Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, solicită Guvernului să vină în fața Parlamentului României cu un ”plan serios de revenire economică care să prevadă folosirea adecvată a banilor europeni” anunțati miercuri de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European.

”Comisia Europeană a propus astăzi un plan ambițios de relansare economică pentru Uniunea Europeană la care familia social democrată europeană a contribuit semnificativ. Din păcate, în ultimele luni, guvernarea PNL nu a fost în stare să folosească resursele europene puse la dispoziție încă de la începutul crizei generate de COVID-19. Au fost miliarde de euro pe care România i-a pierdut din cauza incompetenței, aroganței și autosuficienței miniștrilor liberali. Dar cu adevărat șocant este că în timp ce UE a pus deja pe masă un plan pentru toate statele membre, PNL nu este în stare să prezinte nici măcar un pachet minimal de măsuri concrete pentru repornirea economiei naționale. Singurul program – IMM Invest, a eșuat încă din start”, a precizat Marcel Ciolacu într-un mesaj pe Facebook.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European, planul economic de 1.850 de miliarde de euro, format dintr-un buget multianual de 1.100 de miliarde și un plan de redresare economică post-pandemie care se ridică la 750 de miliarde de euro ce vizează pe trei piloni: sprijin pentru statele membre cu investiții și reforme, pornirea inițială a economiei UE prin stimularea de investiții private, abordarea lecțiilor crizei.

Din planul ”viitoarei generații UE” de 750 de miliarde de euro, România ar urma să primească peste 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, bani care se vor adăuga alocărilor bugetare destinate țării noastre în cadrul bugetului multianual al Uniunii Europene pentru următorii șapte ani.

Granturile se ridică la valoarea de 19,62 de miliarde de euro, în vreme ce plafonul împrumuturilor este de 11,58 de miliarde de euro.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, convorbire cu Leo Varadkar: Șeful statului și premierul irlandez, interesați de creșterea schimburilor comerciale și a investițiilor pentru redresare economică

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat miercuri la telefon cu prim-ministrul Irlandei, Leo Varadkar, la iniţiativa părţii irlandeze, temele abordate vizând măsurile adoptate în contextul pandemiei de COVID-19, spectrul relaţiilor bilaterale, agenda europeană, precum şi cooperarea la nivelul ONU, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Pe fondul crizei provocate de noul coronavirus, preşedintele României a transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi omeneşti înregistrate, arătând că ţara noastră este deplin solidară cu poporul irlandez în aceste momente de cumpănă. Un mesaj similar de solidaritate deplină cu poporul român a fost transmis şi de prim-ministrul Leo Varadkar. Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că actuala criză, fără precedent în plan internaţional, reprezintă o provocare comună pentru România şi Irlanda, ca state membre ale Uniunii Europene, în vederea atenuării impactului acesteia asupra cetăţenilor din cele două state, fiind necesare în continuare eforturi comune susţinute pe multiple paliere – politic, economic, social -, în spiritul excelentei cooperări care caracterizează în prezent relaţiile bilaterale româno-irlandeze”, a precizat sursa citată.

Cei doi interlocutori au subliniat importanţa creşterii schimburilor comerciale şi investiţionale în perioada de redresare economică, “în principal prin capitalizarea prezenţei companiilor irlandeze în România şi respectiv a lucrătorilor români în Irlanda”.

În ceea ce priveşte agenda europeană, cei doi înalţi oficiali au discutat stadiul negocierilor actuale dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord pe tema relaţiilor viitoare.

“Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România susţine încheierea unui acord cuprinzător, care să asigure un parteneriat strâns între Uniune şi Marea Britanie. De asemenea, preşedintele României a arătat că ţara noastră urmăreşte atent implementarea corectă a Acordului de retragere, inclusiv a prevederilor Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord”, mai arată Administraţia Prezidenţială.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, către omologul ungar: Un acord privind un program de dezvoltare economică a Ardealului, posibil fără criterii etnice și cu respectarea legislației românești și europene

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a declarat marţi că va avea în perioada următoare discuţii cu omologul de la Budapesta pe tema programului de dezvoltare economică a Ardealului, subliniind că în prezent acest program nu are acordul părţii române şi că acesta trebuie să respecte legislaţia europeană şi românească, dar şi să fie nediscriminatoriu.

Precizările au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă comune susţinută de Bogdan Aurescu şi ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, la sediul MAE.

“Am discutat şi despre programul de dezvoltare economică a Ardealului. Am amintit poziţia cunoscută a autorităţilor române. Nu există niciun acord al României pentru implementarea acestui program pe teritoriul României, dar am transmis în acelaşi timp colegului meu care sunt parametrii minimi, de bază, pe care acest program ar trebui să îi respecte, care sunt premisele esenţiale pentru discuţii cu privire la acest subiect. Am propus să discutăm despre încheierea unui acord cu privire la acest program care să aibă în vedere gestionarea de o manieră transparentă şi nediscriminatorie a acestor elemente ale programului, nu pe criterii etnice, nu cu încălcarea legislaţiei europene sau româneşti privind concurenţa pe piaţă. Prin urmare, vom avea discuţii în perioada următoare cu privire la acest program şi sperăm să ajungem la o înţelegere pe baza acestor parametri”, a spus Bogdan Aurescu, conform declarațiilor remise de MAE.

Péter Szijjártó a arătat la rândul său că doreşte să ajungă la o înţelegere cu partea română, astfel încât programul să continue.

“Contractele care au fost încheiate privind sprijinirea şi investiţiile s-au terminat. Guvernul este pregătit să acorde în continuare aceste investiţii. Desigur, doresc să ne înţelegem cu domnul ministru Aurescu cum să continuăm pe mai departe. Deocamdată nu există niciun contract care să fie în derulare şi acum este un prilej deosebit de important pentru a stabili ce vom face în viitor. (…) În 2017 am vorbit cu Teodor Meleşcanu despre această problemă şi atunci am discutat condiţiile. Desigur, niciodată nu am scris, ne-am uitat unul în ochii celuilalt şi astfel am stabilit programul. Am înţeles că domnul ministru doreşte să facem o înţelegere în scris. Desigur, o să facem. Pe teritoriul României se va întâmpla desfăşurarea programului şi fără această semnare nu putem”, a spus Péter Szijjártó, citat de Agerpres.

De cealaltă parte, Aurescu a subliniat că în prezent acest program nu are acordul părţii române şi nici nu are valabilitate, deoarece nu a fost scris.

“Noi nu avem informaţii, instituţional vorbind, despre existenţa unui astfel de acord. Nu pun la îndoială ceea ce spune colegul meu Peter, dar pentru a fi cu adevărat în legalitate cu un astfel de program este nevoie ca el să fie cu implicarea autorităţilor române, să fie fără ţintă etnică – deci să fie nediscriminatoriu – să aibă în vedere nu doar o anumită regiune, locuită eventual doar de către o anumită comunitate etnică şi, foarte important, să respecte legislaţia europeană şi românească în materie de competiţie şi ajutor de stat. (…) Nu ne opunem unui astfel de program dacă el corespunde parametrilor de drept internaţional, de drept european şi legislaţiei române, pentru că el se desfăşoară sau ar urma să se desfăşoare pe teritoriul României. Sunt încredinţat că în discuţiile care vor urma vom putea să găsim o formulă care să corespundă acestor parametri”, a mai spus șeful diplomației române.

Citiți și Bogdan Aurescu, după întâlnirea cu omologul maghiar: Oficialii din Ungaria prezenți în România să nu mai facă declarații contrare parteneriatului nostru strategic și să respecte ordinea constituțională

În altă ordine de idei, Aurescu a subliniat că România este interesată de identificarea unor proiecte reciproc avantajoase, precum şi de dinamizarea cooperării economice, îndeosebi în domenii precum infrastructura sau energia. El a transmis părţii ungare aprecierea faţă de identificarea de soluţii viabile în vederea creării unui coridor de tranzit pentru cetăţenii români şi a asigurării circulaţiei lucrătorilor transfrontalieri.

“Am reuşit, practic, prin discuţii bilaterale susţinute, să găsim soluţii în beneficiul cetăţenilor noştri”, a afirmat ministrul român.

Aurescu a adăugat că România doreşte dezvoltarea relaţiilor economice, în condiţiile în care între cele două ţări există schimburi comerciale importante, cu potenţial de creştere. Astfel, anul trecut, schimburile comerciale au ajuns la 9,4 miliarde de euro.

“Suntem interesaţi să acţionăm, însă nu numai pentru dezvoltarea acestui nivel de schimburi, dar şi pentru echilibrarea balanţei comerciale, în sensul sporirii volumului exporturilor româneşti pe piaţa din Ungaria. De asemenea, am reluat propunerea de creare a unei camere de comerţ bilaterale în Ungaria, pentru promovarea intereselor companiilor româneşti pe piaţa ungară, respectiv pentru promovarea intereselor companiilor ungare pe piaţa românească. Din păcate, investiţiile româneşti în Ungaria se află la un nivel destul de redus, de aproximativ 160 de milioane de euro, sunt peste 7.700 de societăţi cu capital românesc, dar apreciem că nu este suficient şi dorim să stimulăm creşterea semnificativă a acestor investiţii”, a spus ministrul.

Aurescu a mai precizat că a convenit cu Peter Szijjarto reluarea activităţii Comitetului bilateral pe probleme economice, care nu s-a întâlnit de peste patru ani. Totodată, partea română a propus organizarea unui forum economic mixt româno-ungar, care să promoveze domeniul IT&C, tehnologiile de mediu şi economia digitală. Au mai fost abordate extinderea cooperării în domeniul sănătăţii, având în vedere că “există deja o colaborare importantă” în domeniul transplantului pulmonar, precum şi problematica energiei, inclusiv tematica BRUA.

“Am convenit ca în perioada următoare reprezentanţii speciali din cele două ministere de externe, care se ocupă de energie, să se întâlnească şi să discute aprofundat pe toate aceste teme”, a mai spus Aurescu.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending