Connect with us

ROMÂNIA

160 ani de la înființarea Forțelor Terestre Române. Militarii de la baza din Kandahar, Afganistan, transmit ,,La mulți ani” alături de partenerii de coaliție

Published

on

Astăzi, 23 aprilie, de Ziua Forţelor Terestre, al căror patron spiritual este Sf. Gheorghe, sunt celebrați 160 de ani de la înființarea acestui corp militar, prin manifestări dedicate în toate garnizoanele din ţară şi în teatrul de operaţiuni din Afganistan. Sărbătoarea cuprinde expoziţii, vizionări de filme documentare, exerciţii de mânuire a armamentului, prezentări de tehnică militară, armament şi echipamente, ceremonii militare de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor, concerte ale muzicilor militare şi spectacole artistice susţinute de către formaţiile cercurilor militare, se arată pe site-ul Ministerului Apărării Naționale.

@@Forțele Terestre Române/Facebook

„Din Afganistan: La mulţi ani, Forţele Terestre Române! Militarii români aflaţi în Baza Militară Kandahar au sărbătorit Ziua Forţelor Terestre alături de partenerii de coaliţie. Întâlnirea organizată de militariii români cu acest prilej a debutat cu intonarea imnurilor de stat ale României, Statelor Unite ale Americii şi Bulgariei, urmată de prezentarea semnificaţiei sărbătorii din calendarul militar naţional şi încheiată cu premierea celor care au obţinut locuri pe podiumurile probelor competiţiilor sportive dedicate Zilei Forţelor Terestre Române”, scrie în postarea Forțelor Terestre Române, pe pagina oficială de Facebook.

Tradiţia sărbătorii zilei categoriilor de forţă datează din anul 1931, când, prin decret regal, s-a stabilit ca fiecare armă să îşi celebreze ziua după numele unui sfânt din calendarul ortodox.

Dimensiunea istorică a Forţelor Terestre şi a biruinţelor lor izvorăşte din vremuri imemoriale, începând cu anonimii luptători pedeştri. Istoria armatei de uscat reprezintă o însumare a istoriilor armelor şi specialităţilor ce au compus-o dintotdeauna şi o compun şi în prezent: infanteria, vânătorii de munte, tancurile, artileria, geniul, apărarea NBC etc.

@Ministerul Apărării Naționale

Denumite ca atare sau nu, forţele terestre au fost la români, dintotdeauna, nu numai cea mai numeroasă componentă a oştirii, dar şi singura categorie de forţe capabilă să angajeze, să desfăşoare şi să desăvârşească lupte, bătălii şi operaţii, îndeplinind misiuni deosebit de grele, uneori fără sprijinul celorlalte componente ale armatei, situaţie mai frecvent întâlnită înainte de primul război mondial.

Bazele moderne ale constituirii şi consacrării Forţelor Terestre pot fi plasate în timp din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca urmare a procesului revoluţionar de la 1848, a făuririi statului român modern prin Unirea de la 1859 şi a înfăptuirii politicii militare a lui Al.I.Cuza. Principalele arme şi specialităţi componente existau încă din perioada 1859-1860.

În etapa actuală, Forţele Terestre constituie o componentă importantă a securităţii României prin relevanţa misiunilor acestora pentru nevoile de securitate ale ţării, care sunt nemijlocit legate de capacitatea lor intrinsecă de a acţiona în toată gama operaţiunilor militare. Menţinerea capacităţii de luptă a acestei forţe, în prezent şi în viitor, simultan cu transformarea sa într-o forţă militară pentru secolul XXI, cere un efort cumulativ pe termen lung, de timp şi resurse. În acest context, Forţele Terestre vor continua să fie puse în faţa decizii de a menţine permanent echilibrul constant între cerinţe şi resurse.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Vicepremierul Ana Birchall și secretarul Energiei din SUA Rick Perry s-au întâlnit la Kiev pe fondul îngrijorării că România ar putea construi reactoare nucleare la Cernavodă cu o companie din China

Published

on

© Guvernul României

Vicepremierul Ana Birchall a avut luni, la Kiev, o întrevedere cu secretarul american al Energiei, în marja participării ambilor oficiali la ceremonia de învestitură a noului președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski, întâlnirea desfășurându-se în contextul în care Perry va efectua o vizită la București luna viitoare și în condițiile în care tema arhitecturii regionale de securitate energetică stârnește un interes sporit.

Birchall, care a efectuat mai multe vizite în SUA în ultimele luni, a discutat cu secretarul american al Energiei despre consolidarea relației transatlantice și despre securitatea și diversitatea energetică ca priorități în mandatul Președinției române a Consiliului UE și preocupări comune pe ambele maluri ale Atlanticului, la întâlnire luând parte și ambasadorul SUA la Uniunea Europeană, Gordon Sandland.

De altfel, aceasta a fost și prima întrevedere dintre doi oficiali de la București și Washington după ce premierul maghiar Viktor Orban l-a rugat pe președintele Donald Trump, în timpul întrevederii de la Casa Albă, să ajute la demararea producției de gaze naturale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, care va fi realizată cu participarea companiei americane Exxon, aceasta fiind singura alternativă practică la gazul rusesc.

În cadrul întâlnirii Birchall-Perry, oficialul român a făcut referire la proiectul BRUA ca fiind ”un foarte bun exemplu al cooperării reușite între statele din regiunea noastră”.

Proiectul ”are un potențial important de a crea o legătură valoroasă între coridorul sudic de gaze și Europa Centrală, cu România în poziția de hub regional de energie”, a mai punctat Birchall.

Citiți și Secretarul american al Energiei, îngrijorat de faptul că România vrea să construiască două noi reactoare la Cernavodă cu o companie chineză de stat. Rick Perry va face o vizită la București în luna iunie

Reamintim însă că Rick Perry s-a declarat recent îngrijorat că s-a declarat de faptul că România dorește să construiască două noi reactoare la Centrala nucleară de la Cernavodă cu o companie chineză de stat.

Întrebat într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA dacă e îngrijorat de faptul că România construieşte cele doi noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de km distanţă de baza militară Mihail Kogalniceanu, Perry a spus ”Da”.

”Sunt îngrijorat că aliaţii noştri români ia serios în calcul să facă afacerea cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation. Săptămâna aceasta România a semnat un acord preliminar cu firma chineză pentru construcţia a două noi reactoare în valoare de câteva miliarde de dolari. Avem companii americane care îşi doresc să construiască, dar oferta lor a fost refuzată de guvernul României din cauza influenţei crescânde a Chinei în România. Pentru a înrăutăţi lucrurile şi mai mult, cele două noi reactoare nucleare sunt amplasate lângă Marea Neagră la câţiva km de baza MK (Mihai Kogălniceanu – n. red.) unde avem soldaţi americani. Din punctul de vedere al securităţii naţionale, sunteţi îngrijorat din cauza acestei investiţii a Chinei în infrastructura energetică a aliatului nostru?”, l-a întrebat Adam Kinzinger, congressman al statului Illinois.

Secretarul american al Energiei a făcut aceste precizări într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA. Întrebat apoi ce pot face Statele Unite ca procesul de selecţie să fie transparent şi corect, Perry a susţinut că urmează să facă o vizită la Bucureşti în luna iunie.

Tot la începutul lunii iunie va avea loc, în Slovenia, Summitul Inițiativei celor Trei Mări, un proiect de cooperare economică pe trei paliere – infrastructură, energie și digital – pe care SUA îl sprijină activ.

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: Peste 60% dintre români cred că Rusia rămâne principala amenințare la adresa României. 61.4% dintre români consideră că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic

Published

on

În opinia românilor, cea mai mare amenințare pentru țară în viitorul apropiat o reprezintă corupția, urmată de o nouă criză economică și un eventuală război în zonă. În opinia a peste 60% dintre români, Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României, iar Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, arată un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS.

©www.inscop.ro

Aproape o jumătate din populație consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus României mai degrabă avantaje. Aproape 85% dintre români doresc consolidarea parteneriatului cu SUA sau menținerea sa la același nivel.

Întrebați care ar fi cea mai mare amenințare pentru România în viitorul apropiat, 35% dintre români aleg corupția, 18,9% o nouă criză economică, 15,4% un eventual război în zonă și 13,9% scandalurile provocate de clasa politică. 8,5% aleg dezastre naturale, 5,2% terorismul, 0,7% iredentismul unor țări din zonă și 2,5% nu știu sau nu răspund.

Deloc surprinzător, în topul țărilor vecine care pot fi considerate și prieten conduce Republica Moldova, cu 78,5%, urmată de Bulgaria, cu 59% și Serbia cu 50%. Pe ultimele locuri ale clasamentului se situează Ucraina și Ungaria, cu 40%, respectiv 27,1%.

©www.inscop.ro

64,4% dintre români consideră că Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României și 62,6% că Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, într-o formă sau alta. 59,2% cred că România ar trebui să aloce mai mulți bani de la buget pentru Apărare și 58,2% că Ungaria se amestecă într-un mod nepermis în treburile interne ale României.

Aproape o jumătate dintre români (49,2%) consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje, 35% sunt de părere că nu a adus nici avantaje și nici dezavantaje și doar 12% cred că a adus mai degrabă dezavantaje. Nu știu sau nu răspund 3,7%.

©www.inscop.ro

În contextul în care România și Statele Unite ale Americii au încheiat un parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 44,8% dintre români sunt de părere că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii ar trebui să devină și mai apropiate, iar 39% să rămână așa cum sunt. Doar 5,7% dintre români cred că relațiile dintre România și Statele Unite ar trebui să fie mai puțin apropiate. 10,6% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Majoritatea românilor (61,4%) este de părere că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic. 57,1% sunt de aceeași opinie în ceea ce privește Republica Moldova, 53% în privința Uniunii Europene și 49,6% în privința SUA. Doar 17,4% dintre români consideră că Ucraina are interesul ca România să fie un stat puternic, în timp ce 30,6% sunt de părere că statul vecin are interesul ca România să fie un stat slab. 60,2% cred că Ungaria are interesul ca România să fie un stat slab și 65% sunt de aceeași părere în privința Rusiei.

33,6% din populația României consideră că securitatea țării este cel mai bine apărată de NATO, 24% de institutiile noastre de aparare si ordine publica (armata, serviciile secrete, politia), iar 12,6% consideră că nu reusim sa ne aparam in mod eficient nici singuri si nici cu ajutorul aliatilor nostri. În opinia a 9,7% dintre respondenți securitatea țării este cel mai bine apărată de de Uniunea Europeana și a 9,2% de alianța cu SUA. 10,2% reprezintă non-răspunsuri.

În contextul în care România este practic granița de est a NATO și a Uniunii Europene, 34,5% consideră că țara noastră mai degrabă contribuie la apararea aliatilor din NATO si UE și 31,8% că mai degrabă este apărată de aliații săi. 14,4% sunt de părere că Romania nici nu ar putea fi ajutata si nici nu si-ar putea ajuta aliatii, iar 19,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Ținând cont că una dintre obligaţiile ţărilor membre NATO este să intervină în apărarea oricărei ţări din NATO care ar fi atacată, respondenții au fost întrebați dacă, în cazul în care România ar fi atacată de o altă ţară, cred că aliaţii noştri din NATO ar veni în apărarea noastră. 61% au răspund afirmativ, 8,1% au răspund negativ, 19,3% nu cred ca exista pericolul ca Romania sa fie atacata, iar 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Întrebați cărei țări ar trebui să îi acordăm ajutor militar în cazul în care ar fi atacată, 80,4% dintre respondenți au ales varianta ”oricărei țări NATO”, 6,4% aleg varianta contrarie, iar 13,2% nu știu sau nu răspund. 76,6% consideră că ar trebui ajutată orice țară membră UE, în timp ce 8,5% aleg varianta contrarie, iar 15% nu știu sau nu răspund. România ar trebui să ajute militar Republica Moldova dacă ar fi atacată, în viziunea a 73,4% dintre respondenți, în timp ce 9,6% se opun acestei idei, iar 17% reprezintă non-răspunsuri. 49,8% dintre cei intervievați cred că ar trebui să ajutăm Ucraina (23,2% consideră că nu ar trebui ajutată, 27% non-răspunsuri) și 53,7% cred că România ar trebui să ajute Serbia (19,6% se opun, iar 26,7% sunt non-răspunsuri).

©www.inscop.ro

76,6% dintre români consideră mai degrabă un avantaj economic faptul că România are ieșire la Marea Neagră, în timp ce 17,1% sunt de părere că e mai degrabă un dezavantaj fiindcă suntem la ganita NATO/UE, fiind expusi unor amenintari la adresa securitatii nationale. 6,3% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

În ceea ce privește politica internațională, 65,8% dintre români se informează din știrile de la televizor, 22,1% de pe Internet, 3,6% de pe rețelele sociale și 2,1% din reviste de specialitate. 6,1% nu sunt interesați deloc de genul acesta de subiecte, iar 0,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Barometrul Actualității Românești a fost realizat la nivel național de INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate județele României și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Continue Reading

POLITICĂ

Vicepremierul Ana Birchall, întâlnire cu noul președinte al Ucrainei la ceremonia de învestitură de la Kiev: Am reiterat sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei

Published

on

© Ana Birchall/ Facebook

Viceprim-ministrul Ana Birchall a participat, luni, la Kiev, la ceremonia de învestitură a noului președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, ocazie cu care a avut o întrevedere bilaterală cu şeful statului ucrainean, căruia i-a transmis succes în îndeplinirea mandatului.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, viceprim-ministrul Ana Birchall, ministru interimar al Justiţiei, a participat la şedinţa Radei Supreme a Ucrainei consacrată depunerii jurământului de către preşedinte şi la recepţia solemnă pentru şefii delegaţiilor străine, dedicată învestirii preşedintelui Ucrainei.

Cu ocazia prezenţei la Kiev, Ana Birchall a avut o întrevedere bilaterală cu preşedintele Ucrainei, căruia i-a transmis, din partea preşedintelui României, a prim-ministrului, a Guvernului şi a poporului român, felicitări pentru alegerea în funcţia de preşedinte al Ucrainei şi succes în îndeplinirea mandatului încredinţat de poporul ucrainean.

Sunt onorată să transmit cele mai sincere felicitări domnului Volodimir Zelenski, preşedintele ales al Ucrainei, şi mult succes în îndeplinirea mandatului prezidenţial. Am reiterat sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional“, a declarat oficialul român.

Potrivit acesteia, consolidarea securităţii în regiunea Mării Negre reprezintă un obiect comun.

”Ne dorim, în egală măsură, valorificarea potenţialului de cooperare dintre ţările noastre”, a adăugat vicepremierul Ana Birchall.

Citiți și Ucraina are oficial un nou președinte. Volodimir Zelenski a fost învestit în funcție: Dizolv astăzi Parlamentul și convoc alegeri anticipate

Totodată, oficialul român a abordat situaţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, subliniind rolul de punţi de legătură al minorităţilor între cele două ţări. Cei doi oficiali au evidenţiat importanţa identificării unor soluţii privind drepturile etnicilor români din Ucraina, precizează sursa citată.

Ana Birchall, o nouă întâlnire cu secretarul Energiei din SUA, Rick Perry

În marja ceremoniei de învestitură, Ana Birchall a avut întrevederi bilaterale cu vicepreşedintele Republicii Turcia, Fuat Oktay, şi cu secretarul Energiei al SUA, Rick Perry.

În cadrul întrevederii cu vicepreşedintele Turciei, oficialul român a transmis mesajul prim-ministrului Viorica Dăncilă privind importanţa aprofundării şi consolidării parteneriatului strategic, în mod deosebit pe dimensiunea economică, fiind reiterat interesul pentru organizarea celei de a 27-a Reuniuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale.

La întâlnirea cu secretarul Energiei al SUA, Rick Perry, Ana Birchall a reiterat mesajul prim-ministrului privind importanţa deosebită acordată de către România consolidării relaţiei transatlantice, un parteneriat tot mai relevant în contextul actualelor provocări politice, economice şi de securitate. Ea a subliniat că securitatea şi diversitatea energetică sunt priorităţi în mandatul preşedinţiei române a Consiliului UE şi preocupări comune pe ambele maluri ale Atlanticului.

“Proiectul BRUA este un foarte bun exemplu al cooperării reuşite între statele din regiunea noastră. În acelaşi timp, are un potenţial important de a crea o legătură valoroasă între coridorul sudic de gaze şi Europa Centrală, cu România în poziţia de hub regional de energie”, a declarat oficialul român.

De asemenea, în marja ceremoniei de inaugurare a mandatului preşedintelui ucrainean, vicepremierul român a purtat discuţii bilaterale cu preşedintele Georgiei, Salome Zurabişvili, şi cu preşedintele Parlamentului Republicii Azerbaidjan, Ogtay Asadov, susţinând în cadrul acestora obiectivul Guvernului României de a dezvolta şi consolida relaţiile de parteneriat ale României cu cele două state, în special din punct de vedere economic, se mai arată în comunicatul Executivului.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending