Connect with us

NATO

17 ani de la aderarea la NATO. Ministrul Nicolae Ciucă: Această alianță asigură cea mai solidă protecție de care România a beneficiat în întreaga sa istorie

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Acceptarea României ca membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, în aprilie 2004, reprezintă borna istorică ce a consfințit, fără echivoc, integrarea României în rândul democrațiilor occidentale, a afirmat duminică ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă, cu ocazia aniversării a 17 ani de la aderarea țării noastre la NATO.

Aniversăm, astăzi, 17 ani de când România face parte din NATO, cea mai puternică alianță politico-militară din lume. Alături de apartenența la Uniunea Europeană și de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, această alianță asigură cea mai solidă protecție de care România a beneficiat în întreaga sa istorie, în fața oricăror amenințări la adresa securității sale naționale“, a spus Ciucă, într-un mesaj transmis de MApN.

 

România a împlinit luni, 29 martie, 17 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 72 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an – 4 aprilie în anul 2021, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Fost șef Statului Major al Apărării, generalul în rezervă Nicolae Ciucă a adus un omagiu militarilor Armatei României. De altfel, în anii de carieră militară, Nicolae Ciucă a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (sau Scorpionii Roşii) pe care l-a condus în Afganistan şi apoi în Irak. Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele româneşti au fost conduse de Ciucă, a fost prima batalie la care soldaţii români au fost combatanţi activi după ce-l Doilea Război Mondial.

Drumul de integrare în Alianța Nord-Atlantică nu a fost ușor pentru țara noastră și, cu siguranță, militarii Armatei României au avut un rol esențial în cadrul efortului național de aderare la NATO. Forțele românești se aflau în Afganistan și în Kosovo atunci când România era invitată să se alăture Alianței și, în momentul în care țara noastră devenea membră a NATO, militarii români se aflau și în Irak, într-o nouă misiune dificilă. Întregul demers de integrare a fost susținut de Armata României, eforturi care au întărit și consolidat demersurile politico-diplomatice din acea perioadă. Trupele noastre au dovedit atunci, ca și acum, prin dedicație și profesionalism, că aduc plus-valoare capacităților defensive, operaționale și de proiecție a misiunilor NATO. Mulți dintre noi am asistat cu bucurie, pe 2 aprilie 2004, la ceremonia arborării oficiale a drapelului României la Cartierul General al NATO. Am simțit atunci mândrie, speranță și un suflu că totul va căpăta o noua traiectorie. Și așa a fost!”, a spus el.

Nicolae Ciucă a evocat și procesul de reforme militare, administrative, organizaționale, diplomatice, sau economico-politice pe care România le-a întreprins pentru a putea adera la NATO

România a dat testul unei noi etape în istoria contemporană dar a făcut și pași importanți pentru ceea ce țara noastră este astăzi. O națiune liberă, democratică și puternică, prin și cu cetățenii săi, alături de NATO!“, a adăugat ministrul.

El s-a referit și la dificultățile întâmpinate, nominalizând criza provocată de actuala pandemie și a insistat asupra capacității țării noastre de a se adapta, precum și asupra sprijinului furnizat de NATO.

“Dificultățile nu au fost puține, de-a lungul timpului, însă am demonstrat unitate, perseverență și mai ales capacitate de adaptare. Aceste atribute s-au consolidat și, în anul 2020, ne-au susținut într-un un nou test: pandemia COVID-19. Ministerul Apărării Naționale s-a alăturat autorităților române, oferind sprijin operațional, logistic și know-how care au susținut protejarea cetățenilor și îmbunătățirea într-un timp record a stocurilor naționale de echipamente medico-sanitare. Pandemia ne-a arătat că mecanismele aliate de protecție civilă funcționează, fiind și un test pentru Armată de a certifica în teren creșterea nivelului operațional al capabilităților pe palierul situațiilor de urgență. În acest efort, NATO ne-a fost alături, prin puterea aliaților, prin capacitățile de transport aerian puse la dispoziția noastră. Cu ajutorul aeronavelor Alianței, pe timpul stării de urgență au fost aduse în România materiale medico-sanitare extrem de importante pentru lupta cu pandemia COVID-19“, a precizat acesta.

Potrivit lui Ciucă, România se bucură în acest moment de cele mai puternice garanții de securitate din întreaga istorie, dar a fi membru NATO înseamnă, în egală măsură, și obligații asumate în mod voluntar în ceea ce privește contribuțiile la eforturile globale de securitate.

Astfel, el a arătat că dovadă stau misiunile internaționale asumate de statul român în Afganistan, Irak sau Balcanii de Vest, unde Armata României este alături de aliați, dovedind profesionalism și unitate.

“În momentul de față, aproape 850 de militari români participă la operații NATO, în cadrul cărora își îndeplinesc cu succes misiunile. Acest efort nu a fost, din păcate, fără pierderi, memoria celor 30 de militari români căzuți la datorie în Irak și Afganistan și cei peste 180 de militari răniți ne obligă să nu uităm sacrificiul lor, să le păstrăm vie amintirea și să fim alături de familiile lor”, a subliniat ministrul, aducând un omagiu soldaților căzuți la datorie.

El a promis că, în 2021, Armata României continuă înzestrarea cu echipamente performante, sub umbrela creșterii bugetului destinat apărării, conform algoritmilor stabiliți în cadrul Reuniunii NATO din Țara Galilor, din 2014. Ciucă a mai punctat că cele două procente din PIB oferă posibilitatea de a dezvolta programele esențiale de înzestrare deja demarate, pe care Ministerul Apărării Naționale și le-a asumat.

Ministrul apărării a făcut trimitere și la faptul că, la 17 ani de la integrare, România are o relevanță esențială în cadrul NATO.

“Pe teritoriul țării noastre avem în acest moment o Brigadă Multinațională, încadrată cu militari și tehnică, capabilă oricând de acțiune, avem un comandament NATO de nivel Divizie și un comandament terestru de Corp de Armată. La solicitarea României, Marea Neagră a fost evaluată drept una din regiunile de interes strategic ale Alianței și, drept consecință, beneficiem de o prezență cvasi-permanentă a navelor de luptă NATO în regiune. Toate aceste structuri militare defensive au rolul de a descuraja orice acțiune ostilă pe Flancul de Est al Alianței”, a mai precizat acesta.

“Nu închei înainte de a sublinia faptul că nicio măsură pe care o gândim la nivelul Ministerului Apărării Naționale nu poate fi realizată fără sprijinul oamenilor. Experiența lor este cea care conturează cel mai bine atingerea obiectivelor propuse dar și noi modalități de abordare a bunelor practici. Cred că același principiu se aplică în orice domeniu, cu credința că oricând poți da alt curs faptelor, fiind ghidat de speranță și viziune. La cei 17 ani de când România face parte din Alianță doresc să le mulțumesc tuturor militarilor activi, în rezervă și retragere, celor care în această perioadă au participat la misiuni externe și la numeroasele exerciții, cu o contribuție esențială atât în demersurile de integrare cât și în definirea statutului Armatei României ca aliat relevant în NATO. Acceptarea țării noastre ca membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, în aprilie 2004, reprezintă borna istorică ce a consfințit, fără echivoc, integrarea României în rândul democrațiilor occidentale. La mulți ani, României în NATO! La mulți ani, Alianței Nord-Atlantice!”, a conchis Nicolae Ciucă.

Pentru a marca momentul, drapelul național al României și drapelul Alianței Nord-Atlantice sunt înălțate pe catarg duminică, 4 aprilie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, cu ocazia aniversării Zilei NATO în România.

La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, statul depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.

Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului românesc la sediul NATO.

În baza Legii nr.390 din 28 septembrie 2004, Ziua NATO în România se sărbătorește în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie. Ziua NATO este o sărbătoare publică dedicată democraţiei, spiritului european şi euroatlantic.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Franța, către NATO și SUA: Nu vă fie teamă! Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu Alianța Nord-Atlantică

Published

on

© NATO/ Flickr

Ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi-a îndemnat vineri omologii din NATO, în cadrul unei reuniuni ce a avut loc la Bruxelles, să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa, relatează Reuters.

“Când aud declaraţii defensive cu privire la apărarea europeană şi când observ anumite ameninţări, inclusiv în această organizaţie, spun: nu vă fie teamă!”, a declarat Parly într-o întâlnire la care a participat şi şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, informează Agerpres.

“Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu NATO, dimpotrivă: o Europă mai puternică va contribui la o Alianţă întărită şi mai rezistentă”, a subliniat ea.

Secretarul apărării SUA, Lloyd Austin, a răspuns pozitiv, afirmând că salută o apărare europeană mai capabilă, pe un ton similar unei declaraţii comune publicate în septembrie de către preşedinţii francez şi american, care a aplanat conflictul generat de criza submarinul și în care SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

“Ce ne-ar plăcea să vedem sunt iniţiative complementare tipurilor de acţiuni ale NATO”, a menţionat Austin la o conferinţă de presă, îndemnându-şi aliaţii din NATO să se ridice la nivelul “misiunii lor numărul unu” de a asigura o “descurajare şi o apărare credibile”.

Austin a sugerat, de asemenea, că nu există contradicţii între o strategie europeană şi una americană în regiunea Indo-Pacific şi că aliaţii NATO lucrează împreună pentru a contracara ascensiunea militară chineză, conchide sursa citată. Afirmațiile șefului Pentagonului vin pe fondul stingerii disputei de pe marginea înființării alianței AUKUS în Indo-Pacific, care exclude Europa și care a anulat un contract de submarine franceze pentru Australia.

Florence Parly și Lloyd Austin au avut, la Bruxelles, o întrevedere bilaterală care a precedat o convorbire telefonică ce a avut loc vineri seară între președinții Emmanuel Macron și Joe Biden. În cadrul acesteia, liderii de la Palatul Elysee și Casa Albă “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”.

Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Continue Reading

NATO

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

Published

on

© Photo Collage (Emmanuel Macron/ Twitter & White House/ Flickr)

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut vineri o convorbire telefonică în care ‘au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, a informat Casa Albă într-un comunicat în care administrația de la Washington a confirmat și vizita vicepreşedintei Kamala Harris la Paris în perioada 11-12 noiembrie pentru discuții cu Emmanuel Macron “despre importanţa relaţiei transatlantice pentru pace şi securitate în lume”.

Convorbirea dintre cei doi lideri urmează discuției pe care au avut-o luna trecută și culminată cu un comunicat comun care a aplanat diferendele cauzate de criza submarinelor australiene. De asemenea, ei au pregătit terenul pentru o întâlnire bilaterală, la Roma, în perioada 30-31 octombrie, când ambii președinți vor participa la summitul G20. Conversația telefonică a fost anunțată anterior de președintele francez, care a specificat că își scurtează conferința de presă de la finalul Consiliului European de la Bruxelles pentru a participa la o discuție cu omologul american.

Cei doi lideri au trecut în revistă eforturile depuse în prezent de echipele lor pentru a sprijini stabilitatea și securitatea în Sahel și pentru a consolida cooperarea în Indo-Pacific“, arată Casa Albă. SUA și Franța au dezamorsat criza submarinelor pe 22 septembrie, când Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări, iar SUA au reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică are o importanţă strategică”

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice. Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra. Această dispută a fost stinsă și prin vizita recentă la Washington a șefului diplomației UE, Josep Borrell, care a decis împreună cu omologul american, Antony Blinken, au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică.

În convorbirea telefonică de vineri, Biden și Macron “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, după ce în comunicatul precedent, SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

Această discuție a fost precedată de o întâlnire, la Bruxelles, în marja reuniunii miniștrilor apărării din NATO, între secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și ministrul francez al armelor, Florence Parly, după cum a informat Pentagonul.

La NATO, Parly şi-a îndemnat omologii din Alianța Nord-Atlantică să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa. Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Continue Reading

NATO

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din 17 țări aliate, inclusiv România, au convenit să preia conducerea dezvoltării primului fond de inovare al NATO, care a fost lansat în această săptămână cu ocazia reuniunii miniștrilor apărării din statele Alianței Nord-Atlantice, informează un comunicat.

“La summitul de la Bruxelles, liderii NATO s-au angajat să consolideze Alianța noastră, inclusiv prin promovarea și protejarea inovării transatlantice”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, în cadrul ceremoniei de lansare.

“Astăzi ne respectăm acest angajament. Și, împreună, ne vom menține populația în siguranță într-o lume în schimbare rapidă”, a adăugat el. La aceeași reuniune, miniștrii apărării au convenit asupra primei strategii aliate privind inteligența artificială.

 

Acest fond multinațional va ajuta NATO să își păstreze avantajul tehnologic, permițând investiții – în valoare de 1 miliard de euro – în tehnologii cu dublă utilizare cu potențiale aplicații în domeniul apărării și securității. De asemenea, va facilita o cooperare mai strânsă și de încredere cu inovatorii din domeniul tehnologiilor de vârf, care, altfel, ar putea fi în imposibilitatea de a dezvolta cu succes soluțiile inovatoare cele mai necesare pentru protecția Alianței.

Împreună cu Acceleratorul de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord al NATO – sau DIANA – Fondul de inovare va sprijini dezvoltarea unei comunități transatlantice protejate de inovare.

De la lansarea sa la Summitul NATO de la Bruxelles, o serie de aliați au făcut oferte pentru a găzdui sediile centrale, centrele de testare și centrele de accelerare care vor face parte din rețeaua DIANA atât în Europa, cât și în America de Nord.

Se așteaptă ca ambele inițiative să fie pe deplin în vigoare până la Summitul NATO de la Madrid din 2022.

Cele 17 state sunt: Belgia, Republica Cehă, Estonia, Germania, Grecia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Regatul Unit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending