Connect with us

U.E.

1,8 milioane de europeni au semnat inițiativa cetățenească ”Right 2 Water care promovează accesul tuturor cetățenilor la servicii gratuite de alimentare cu apă potabilă și de uz casnic

Published

on

Reprezentanța Comisiei Europene în România informează astăzi că 1,8 milioane de europeni au semnat inițiativa Right 2 Water pentru accesul tuturor cetățenilor UE la apă potabilă și salubritate. Ca răspuns, Comisia a propus, în anul 2018, noi măsuri printre care îmbunătățirea calității și siguranței apei, prin adăugarea de substanțe noi și emergente (de exemplu, legionella și cloratul) la lista de criterii pentru determinarea siguranței apei, reducerea riscurilor potențiale pentru sănătate asociate cu apa potabilă de la 4% la mai puțin de 1%, potrivit estimărilor și îmbunătățirea accesului la apă potabilă pentru toți cetățenii. 

Această inițiativă cetățenească vine pe fondul calculelor făcute de către organizatorii ei a numărului mare de persoane, 2 milioane de cetățeni, care nu au acces la apă potabilă și de uz casnic în Europa, fapt care nu poate fi ignorat în condițiile în care dreptul la apă și la salubritate este un drept al omului, așa cum a fost stabilit de către Adunarea Generală a ONU în 2010.

Potrivit inițiatorilor acestei acțiuni civice, UE trebuie să privească dincolo de realizarea pieței unice pentru bunuri și servicii și să adopte o atitudine proactivă legată de politica privind apa deoarece accesul neîngrădit la apă potabilă și de uz caznic este strâns legat de sănătatea și bunăstarea oamenilor, nefiind o marfă de schimb, ci un bun public. În acest sens,organizatorii se opun eforturilor Comisiei Europene de liberalizare a pieței serviciilor de apă în ideea că cei care oricum au dificultăți cu plata facturilor către distribuitorii de apă vor suferi și mai tare odată cu creșterea prețurilor determinate de libera competiție. În consecință, este de datoria guvernelor statelor membre să implementeze accesul la servicii privind alimentarea cu apă pentru toți cetățenii. 

Inițiatorii propunerii au dorit prin acțiunea lor să atragă atenția asupra acestei probleme vitale pe care o reprezintă alimentarea cu apă și să incite dezbateri care să ducă la măsuri concrete din partea autorităților publice și a instituțiilor europene. Un prim pas în acest sens a fost făcut deja de către Comisia Europeană, prin măsurile propuse, însă este nevoie de discuții în Parlamentul European și de aprobarea acestuia pentru a deveni acte normative. 

Ce este inițiativa cetățeanească europeană?

Este un instrument al democrației participative care le permite cetățenilor să propună modificări legislative concrete în orice domeniu în care Comisia Europeană are competența de a propune legislație, cum ar fi mediul, agricultura, energia, transportul sau comerțul.

O inițiativă le permite cetățenilor din diferite state membre să se reunească în jurul unei probleme care îi interesează, în scopul de a influența procesul de elaborare a politicilor UE.

Pentru a lansa o inițiativă cetățenească, este nevoie de 7 cetățeni ai UE care trăiesc în cel puțin 7 state membre diferite și care au împlinit vârsta de vot. Odată ce o inițiativă a strâns 1 milion de semnături atingând pragurile minime în cel puțin 7 țări, Comisia Europeană trebuie să decidă dacă ia sau nu măsuri.

Normele și procedurile care reglementează inițiativa cetățenească sunt prevăzute într-un regulament al UE, adoptat de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene în februarie 2011.

Este de reținut faptul că Comisia nu are obligația de a propune legislație pe baza unei inițiative. În cazul în care Comisia decide să prezinte o propunere legislativă, este demarată procedura legislativă obișnuită: propunerea Comisiei este prezentată organelor legislative (în general Parlamentul European și Consiliul sau, în unele cazuri, doar Consiliul). Dacă este adoptată, aceasta devine lege.

La momentul actual există doar patru inițiative de acest tip finalizate. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Cum au votat cei 32 de europarlamentari români acordul istoric prin care Marea Britanie devine primul stat ce se retrage din UE

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

30 de eurodeputați din cei 32 de români membri ai Parlamentului European au votat miercuri în favoarea ratificării Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, în cadrul unui vot istoric prin care eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

Dintre cei 32 de eurodeputați români, au votat pentru ratificare 12 eurodeputați români afiliați grupului PPE, 10 afiliați la grupul Socialiștilor și Democraților Europeni și 8 din partea grupului Renew Europe. Doi eurodeputați români au fost absenți de la vot, Cristian Bușoi și Dan Motreanu, ambii din partea grupului PPE.

Din cei 14 eurodeputați eurodeputați români din grupul PPE – zece de la PNL, doi de la PMP și doi de la UDMR – au votat pentru ratificarea acordului următorii: PNL – Rareș Bogdan, Vasile Blaga, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Siegfried Mureșan, Marian-Jean Marinescu și Vlad Nistor; PMP: Traian Băsescu și Eugen Tomac; UMDR: Iuliu Winkler și Lorant Vincze.

În ce privește delegația română din grupul S&D, alcătuită din nouă eurodeputați PSD și un europarlamentar Pro România, a votat în integralitatea sa pentru ratificarea acordului. Cei zece europarlamentari români din grupul S&D sunt Carmen Avram, Dragoș Benea, Tudor Ciuhodaru, Corina Crețu (Pro România), Maria Grapini, Claudia Manda, Dan Nica, Rovana Plumb, Christian Terheș și Mihai Tudose.

De asemenea, toți opt europarlamentari români USR PLUS din cadrul grupului Renew Europe condus de Dacian Cioloș au votat pentru aprobarea acordului. Cei opt eurodeputați români din cadrul grupului Renew Europe sunt: Clotilde Armand, Vlad Botoș, Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu, Nicu Ștefănuță și Dragoș Tudorache.

Amintim faptul că retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană va determina o schimbare a configurației Parlamentului European, care de la 751 de membri va ajunge la 705. Din totalul celor 73 de locuri atribuite Marii Britanii, 46 vor fi păstrate de ”rezervă” în eventualitatea unei noi extinderi a Uniunii Europene, iar 27 redistribuite.

Cei 27 de noi europarlamentari după Brexit sunt cinci francezi, cinci spanioli, trei italieni, trei olandezi, doi irlandezi şi câte un polonez, român, suedez, austriac, croat, danez, finlandez, estonian şi slovac.

În cazul României, Victor Negrescu, președintele PES activists România, va deveni al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Citiți și Moment istoric înscris în enciclopedia europeană: Parlamentul European a ratificat Acordul de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, pavând calea încheierii unei relații de aproape jumătate de secol

Parlamentul European a dat undă verde ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, ratificând acordul de retragere printr-un vot care va rămâne în enciclopedia europeană.

Cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri, dintr-un total de 683, eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

La 31 ianuarie 2020, ora 23.00 GMT (ora 1.00, ora României), după 47 de ani de apartenență, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, devenind primul stat membru din istorie care se retrage din Uniune.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Rareș Bogdan: Tristețe și lacrimi în plenul Parlamentului European. Regatul Unit părăsește Uniunea Europeană, dar nu părăsește Europa

Published

on

Ziua aceasta ”va rămâne în istorie ca o zi extrem de tristă pentru Casa Noastră EUROPEANĂ”, a scris într-o postare pe Facebook, Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE în Parlamentul European, la scurt timp după ce Parlamentul European a ratificat Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

”Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană, dar NU părăsește Europa. Zi tristă pentru Familia noastră europeană. Tristețe și lacrimi în plenul Parlamentului” European, a scris Rareș Bogdan în postarea însoțită de un video în care eurodeputații cântă Auld Lang Syne, o veche poezie scoțiană folosită în momentele de bun rămas sau de adio.

Cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri, dintr-un total de 683, eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

Votul din Parlamentul European a avut loc după finalizarea procesului de ratificare în Regatului Unit, prin promulgarea, la 23 ianuarie, de către Regina Elisabeta a II-a, a proiectului de implementare a acordului de ieșire a Regatului Unit din UE, și după avizul favorabil dat săptămâna trecută de Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) din Parlamentul European.

După trei ani și jumătate de zbateri, caracterizați de discuții aprinse, pe parcursul cărora Regatul Unit a suferit ”inutil”, la fel ca ”noi, ceilalți”, după cum preciza vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans într-o ”scrisoare de dragoste” publicată la 26 decembrie 2019, promisiunea politică a fostului premier David Cameron, transpusă în referendumul organizat la 23 iunie 2016, în care 17.410.742 (51.89%) dintre britanici au votat pentru părăsirea blocului comunitar, se va concretiza.

Continue Reading

U.E.

BREXIT. Emmanuel Macron avertizează că ”greul cel mai mare” abia acum începe: Este o zi tristă, un eşec şi o lecţie pentru noi toţi

Published

on

Franța a avertizat miercuri că ”greul cel mai mare” abia urmează și că nu va ceda ”niciunei presiuni” în negocierile privind viitoarele relații între Uniunea Europeană și Regatul Unit, informează AFP, citat de Agerpres.

”Nu vom ceda niciunei presiuni şi niciunei precipitări”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron în urma unei întrevederi cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis la Palatul Elysee, desfășurată cu puțin timp înainte ca Parlamentul European să ratifice Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană. ”Trebuie să construim un nou parteneriat în materie de apărare şi de comerţ, care să întărească Uniunea Europeană, nu să o slăbească”, a spus Macron. ”Prioritatea este de a defini pe termen scurt, mediu şi lung interesele UE şi de a le menţine”, a insistat liderul francez.

Regatul Unit va părăsi vineri UE. ”Este o zi tristă, un eşec şi o lecţie pentru noi toţi”,, a subliniat președintele francez Emmanuel Macron.

Parlamentul European a dat undă verde ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, ratificând acordul de retragere printr-un vot care va rămâne în enciclopedia europeană.

Cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri, dintr-un total de 683, eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

La 1 ianuarie 2020, după 47 de ani de prezență în familia europeană, Regatul Unit va deveni primul stat membru care părăsește UE, începând astfel perioada de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020, timp în care se vor aplica în continuare normele europene.

Londra și Bruxelles-ul vor trebui să negocieze prevederile viitoarelor relații post-Brexit.

The Guardian a precizat că negocierile vor fi demarate la 3 martie, la distanță de mai bine de o lună după plecarea Regatului Unit, ceea ce le va oferi celor două părți 10 luni pentru stabilirea detaliilor.

Marea Britanie și-a stabilit deja echipa de negociere – ”Taskforce Europe” – formată din 40 de funcționari de rang înalt din cadrul Ministerului britanic de Finanțe și Ministerului de Externe, aflată în subordinea premierului conservator Boris Johnson, condusă de David Frost, negociatorul britanic pentru Brexit.

Poziția de negociere a Uniunii Europene va fi adoptată la nivel ministerial în cadrul unei întrevederi ce va avea loc la 25 februarie. Până atunci, cele două părți vor fi în strânsă legătură pentru stabilirea unui calendar de negociere fără precedent în istoria UE.

Premierul britanic Boris Johnson speră să valorifice tranziţia post-Brexit prevăzută să aibă loc până la 31 decembrie 2020 pentru a încheia discuţiile cu UE, termen pe care Bruxelles-ul îl consideră foarte ambiţios.

De altfel, în cadrul primei întrevederi pe care acesta a avut-o cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după câștigarea alegerilor anticipate din 12 decembrie 2019, întâlnire ce a avut loc la 9 ianuarie 2020, Johnson a precizat că nu va solicita o prelungire a perioadei de tranziție și că dorește să parafeze un ”acord de liber schimb de tip CETA cât mai curând posibil”.

În lipsa unui acord comercial bilateral, relațiile economice între Regatul Unit și Uniunea Europeană vor intra sub incidența reglementărilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending