Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a afirmat marţi, în şedinţa solemnă a Parlamentului care marchează 20 de ani de la aderarea României la Alianţa nord-atlantică şi 75 de ani de existenţă a NATO, că ţara noastră are cele mai solide garanţii de securitate pe care le-a avut vreodată.

“Au trecut 20 de ani de la momentul arborării steagului tricolor la sediul NATO. Pentru memoria colectivă este important să spunem de unde am pornit şi ce ne-a făcut să reuşim. România este azi profund transformată. Avem cele mai solide garanţii de securitate pe care le-am avut vreodată. Suntem nu doar beneficiari de securitate, ci un stat de bază în asigurarea securităţii pe Flancul Estic al NATO. Când vorbesc de stabilitate mă refer la stabilitatea democratică internă, la încrederea pe care o dăm ca partener predictibil, pe care aliaţii se pot baza şi la susţinerea constantă şi solidă pentru NATO din partea cetăţenilor români”, a spus Ciucă de la tribuna Parlamemtului.

El a amintit că la 2 aprilie 2004 steagul României era arborat la sediul NATO din Bruxelles şi că la acea dată, se afla în Irak, la comanda batalionului de infanterie cu care România a participat la coaliţia internaţională.

“Îmi aduc aminte şi acum mândria pe care am resimţit-o – mândria că am contribuit, alături de colegii mei din armată, la această reuşită naţională istorică. Povestea intrării noastre în NATO este povestea fiecărui diplomat care ne-a reprezentat cu dedicare şi înţelepciune peste hotare. Este povestea fiecărui soldat din Armata României care a pus serviciul militar pe primul loc, de multe ori cu riscul vieţii. Povestea intrării noastre în NATO este povestea fiecărui român şi a forţei noastre ca naţiune. În 1990, iniţierea unei relaţii diplomatice cu NATO a fost printre cele mai importante acţiuni de politică externă ale României, la scurt timp după căderea comunismului. Angajamentul României de a fi parte a NATO a devenit clar încă din 1993. Iar în ianuarie 1994, România a fost primul stat fost comunist care a semnat Parteneriatul pentru Pace, un pas decisiv pe traseul integrării nord-atlantice”, a relatat Ciucă, conform Agerpres.

Preşedintele Senatului a punctat că “politica anilor ’90 a fost una tensionată şi că tranziţia a presupus sacrificii enorme din partea tuturor românilor”, dar liderii politici “au găsit puterea de a merge pe calea integrării euro-atlantice”.

“Valurile de extindere ale NATO nu au fost altceva decât rezultatul firesc al determinării statelor din Europa Centrală şi de Est. Aderarea la NATO a fost expresia aspiraţiei noastre fireşti şi legitime pentru democraţie şi libertate, pentru a ne regăsi locul în marea familie euro-atlantică. (…) Mult-aşteptata decizie de invitare a României în NATO a venit în anul 2002 la Praga. Doi ani mai târziu, ţara noastră devenea membru cu drepturi depline al Alianţei Nord Atlantice. Toate aceste momente au presupus acord politic larg. Ieşită din comunism, România se confrunta cu decalaje enorme în materie de instituţii, economie, armată, mentalităţi şi practici. Dar am reuşit să le transformăm, pentru că am ştiut ce vrem şi am fost uniţi. Am construit o Românie democratică euro-atlantică”, a subliniat Ciucă.

Citiți și Parlamentul a adoptat declarația marcării a 20 de ani de la aderarea României la NATO, un obiectiv care a însemnat ruperea definitivă de moştenirea totalitarismului şi revenirea la familia democraţiilor europene şi euroatlantice

Potrivit liderului PNL, România este “stat important şi respectat în NATO, ca pilon de stabilitate în regiune, pentru că guverne diferite, cu ideologii şi viziuni diferite au înţeles că obiectivul naţional al aderării la NATO primează”.

“Am fost printre primii care s-au angajat să crească bugetul pentru apărare la 2% din PIB, într-o perioadă în care mulţi încă subestimau ambiţiile expansioniste ale Rusiei şi ameninţările de securitate din regiune. Încă dinaintea începerii războiului din Ucraina, am fost printre primii care au vorbit deschis despre aceste ameninţări. Am cerut întărirea Flancului Estic şi un echilibru de raportare la partea nordică şi cea sudică a Flancului Estic, inclusiv prin creşterea prezenţei militare cu trupe permanente, nu doar rotaţionale. România a fost, de asemenea, un vârf de lance în susţinerea importanţei strategice a Mării Negre pentru securitatea regiunii, a Europei şi nu numai. În urma eforturilor diplomatice ale României, în comunicatul final al Summit-ului de la Vilnius din vara anului trecut, a fost menţionat rolul strategic al Mării Negre. Toate acestea dovedesc faptul că România are o maturitate a înţelegerii contextului de securitate, care vine deopotrivă din experienţa istorică şi din ataşamentul pentru valorile NATO”, a adăugat Ciucă.

Preşedintele Senatului a evidenţiat că anunţul candidaturii preşedintelui Klaus Iohannis pentru funcţia de Secretar General al NATO trebuie privit ca “un demers al României, pe care toţi trebuie să-l susţinem, ca expresie a rolului crucial pe care îl joacă ţara noastră astăzi”.

“Dintr-o ţară fostă comunistă, ieşită din 45 de ani de întuneric impus de Moscova, România a reuşit ca în două decenii de la aderarea la NATO să fie un membru-cheie al alianţei. (…) Trăim într-o lume profund schimbată. Pe de-o parte, Europa nu mai este un continent al păcii, din cauza invadării Ucrainei de către Rusia lui Putin. Războiul de cucerire a revenit pe continentul nostru. Pe de altă parte, Finlanda şi Suedia s-au alăturat NATO, iar Alianţa Nord-Atlantică este mai solidă ca niciodată. Ceea ce ne face puternici nu este doar capacitatea militară, ci şi forţa principiilor şi a obiectivelor noastre. Vrem să facem o lume mai sigură şi mai bună pentru generaţiile viitoare, să ne protejăm cetăţenii şi să apărăm libertatea şi democraţia”, a mai spus Ciucă.

Potrivit acestuia, războiul din Ucraina este “un război între democraţie şi dictatură”.

“Ucraina luptă nu doar pentru propria sa integritate teritorială şi pentru aspiraţiile sale europene, ci pentru libertatea întregii Europe, pentru o ordine globală bazată de reguli, pentru o lume în care naţiunile au dreptul de a-şi alege viitorul pe care şi-l doresc. Avem datoria de a face tot ce ne stă în putinţă pentru a sprijini Ucraina în acest război. Nu ştiu dacă ne aflăm într-o epocă ‘pre-război’, depinde de noi şi de acţiunile noastre următoare. Un dicton latin spune că cei care doresc pacea trebuie să fie pregătiţi de război. Dacă suntem responsabili, dacă suntem pregătiţi să ne apărăm cetăţenii, dacă suntem uniţi şi determinaţi, vom putea descuraja războiul. Ca militar, am depus un jurământ să îmi apăr patria şi să fiu în slujba românilor. Şi asta am făcut în toată cariera mea. În fiecare zi”, a transmis Ciucă.

El le-a mulţumit celor care au contribuit la aderarea României la NATO şi, ulterior, la evoluţia ţării noastre în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

“Nu în ultimul rând, mulţumesc românilor. România este astăzi în prima linie a luptei pentru democraţie. Iar apartenenţa noastră la NATO ne face încrezători într-un viitor mai bun”, şi-a încheiat discursul preşedintele Senatului.

Citiți și O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

România a celebrat vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice.

Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia.

De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.