Connect with us

NATO

20 de ani de la arborarea pentru prima dată a steagului României la NATO. Nicolae Ciucă: La 2 aprilie 2004 eram în Irak la comanda batalionului cu care România participa la coaliția condusă de SUA

Published

on

@ Nicolae Ciuca/ Facebook

Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a afirmat marţi, în şedinţa solemnă a Parlamentului care marchează 20 de ani de la aderarea României la Alianţa nord-atlantică şi 75 de ani de existenţă a NATO, că ţara noastră are cele mai solide garanţii de securitate pe care le-a avut vreodată.

“Au trecut 20 de ani de la momentul arborării steagului tricolor la sediul NATO. Pentru memoria colectivă este important să spunem de unde am pornit şi ce ne-a făcut să reuşim. România este azi profund transformată. Avem cele mai solide garanţii de securitate pe care le-am avut vreodată. Suntem nu doar beneficiari de securitate, ci un stat de bază în asigurarea securităţii pe Flancul Estic al NATO. Când vorbesc de stabilitate mă refer la stabilitatea democratică internă, la încrederea pe care o dăm ca partener predictibil, pe care aliaţii se pot baza şi la susţinerea constantă şi solidă pentru NATO din partea cetăţenilor români”, a spus Ciucă de la tribuna Parlamemtului.

El a amintit că la 2 aprilie 2004 steagul României era arborat la sediul NATO din Bruxelles şi că la acea dată, se afla în Irak, la comanda batalionului de infanterie cu care România a participat la coaliţia internaţională.

“Îmi aduc aminte şi acum mândria pe care am resimţit-o – mândria că am contribuit, alături de colegii mei din armată, la această reuşită naţională istorică. Povestea intrării noastre în NATO este povestea fiecărui diplomat care ne-a reprezentat cu dedicare şi înţelepciune peste hotare. Este povestea fiecărui soldat din Armata României care a pus serviciul militar pe primul loc, de multe ori cu riscul vieţii. Povestea intrării noastre în NATO este povestea fiecărui român şi a forţei noastre ca naţiune. În 1990, iniţierea unei relaţii diplomatice cu NATO a fost printre cele mai importante acţiuni de politică externă ale României, la scurt timp după căderea comunismului. Angajamentul României de a fi parte a NATO a devenit clar încă din 1993. Iar în ianuarie 1994, România a fost primul stat fost comunist care a semnat Parteneriatul pentru Pace, un pas decisiv pe traseul integrării nord-atlantice”, a relatat Ciucă, conform Agerpres.

Preşedintele Senatului a punctat că “politica anilor ’90 a fost una tensionată şi că tranziţia a presupus sacrificii enorme din partea tuturor românilor”, dar liderii politici “au găsit puterea de a merge pe calea integrării euro-atlantice”.

“Valurile de extindere ale NATO nu au fost altceva decât rezultatul firesc al determinării statelor din Europa Centrală şi de Est. Aderarea la NATO a fost expresia aspiraţiei noastre fireşti şi legitime pentru democraţie şi libertate, pentru a ne regăsi locul în marea familie euro-atlantică. (…) Mult-aşteptata decizie de invitare a României în NATO a venit în anul 2002 la Praga. Doi ani mai târziu, ţara noastră devenea membru cu drepturi depline al Alianţei Nord Atlantice. Toate aceste momente au presupus acord politic larg. Ieşită din comunism, România se confrunta cu decalaje enorme în materie de instituţii, economie, armată, mentalităţi şi practici. Dar am reuşit să le transformăm, pentru că am ştiut ce vrem şi am fost uniţi. Am construit o Românie democratică euro-atlantică”, a subliniat Ciucă.

Citiți și Parlamentul a adoptat declarația marcării a 20 de ani de la aderarea României la NATO, un obiectiv care a însemnat ruperea definitivă de moştenirea totalitarismului şi revenirea la familia democraţiilor europene şi euroatlantice

Potrivit liderului PNL, România este “stat important şi respectat în NATO, ca pilon de stabilitate în regiune, pentru că guverne diferite, cu ideologii şi viziuni diferite au înţeles că obiectivul naţional al aderării la NATO primează”.

“Am fost printre primii care s-au angajat să crească bugetul pentru apărare la 2% din PIB, într-o perioadă în care mulţi încă subestimau ambiţiile expansioniste ale Rusiei şi ameninţările de securitate din regiune. Încă dinaintea începerii războiului din Ucraina, am fost printre primii care au vorbit deschis despre aceste ameninţări. Am cerut întărirea Flancului Estic şi un echilibru de raportare la partea nordică şi cea sudică a Flancului Estic, inclusiv prin creşterea prezenţei militare cu trupe permanente, nu doar rotaţionale. România a fost, de asemenea, un vârf de lance în susţinerea importanţei strategice a Mării Negre pentru securitatea regiunii, a Europei şi nu numai. În urma eforturilor diplomatice ale României, în comunicatul final al Summit-ului de la Vilnius din vara anului trecut, a fost menţionat rolul strategic al Mării Negre. Toate acestea dovedesc faptul că România are o maturitate a înţelegerii contextului de securitate, care vine deopotrivă din experienţa istorică şi din ataşamentul pentru valorile NATO”, a adăugat Ciucă.

Preşedintele Senatului a evidenţiat că anunţul candidaturii preşedintelui Klaus Iohannis pentru funcţia de Secretar General al NATO trebuie privit ca “un demers al României, pe care toţi trebuie să-l susţinem, ca expresie a rolului crucial pe care îl joacă ţara noastră astăzi”.

“Dintr-o ţară fostă comunistă, ieşită din 45 de ani de întuneric impus de Moscova, România a reuşit ca în două decenii de la aderarea la NATO să fie un membru-cheie al alianţei. (…) Trăim într-o lume profund schimbată. Pe de-o parte, Europa nu mai este un continent al păcii, din cauza invadării Ucrainei de către Rusia lui Putin. Războiul de cucerire a revenit pe continentul nostru. Pe de altă parte, Finlanda şi Suedia s-au alăturat NATO, iar Alianţa Nord-Atlantică este mai solidă ca niciodată. Ceea ce ne face puternici nu este doar capacitatea militară, ci şi forţa principiilor şi a obiectivelor noastre. Vrem să facem o lume mai sigură şi mai bună pentru generaţiile viitoare, să ne protejăm cetăţenii şi să apărăm libertatea şi democraţia”, a mai spus Ciucă.

Potrivit acestuia, războiul din Ucraina este “un război între democraţie şi dictatură”.

“Ucraina luptă nu doar pentru propria sa integritate teritorială şi pentru aspiraţiile sale europene, ci pentru libertatea întregii Europe, pentru o ordine globală bazată de reguli, pentru o lume în care naţiunile au dreptul de a-şi alege viitorul pe care şi-l doresc. Avem datoria de a face tot ce ne stă în putinţă pentru a sprijini Ucraina în acest război. Nu ştiu dacă ne aflăm într-o epocă ‘pre-război’, depinde de noi şi de acţiunile noastre următoare. Un dicton latin spune că cei care doresc pacea trebuie să fie pregătiţi de război. Dacă suntem responsabili, dacă suntem pregătiţi să ne apărăm cetăţenii, dacă suntem uniţi şi determinaţi, vom putea descuraja războiul. Ca militar, am depus un jurământ să îmi apăr patria şi să fiu în slujba românilor. Şi asta am făcut în toată cariera mea. În fiecare zi”, a transmis Ciucă.

El le-a mulţumit celor care au contribuit la aderarea României la NATO şi, ulterior, la evoluţia ţării noastre în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

“Nu în ultimul rând, mulţumesc românilor. România este astăzi în prima linie a luptei pentru democraţie. Iar apartenenţa noastră la NATO ne face încrezători într-un viitor mai bun”, şi-a încheiat discursul preşedintele Senatului.

Citiți și O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

România a celebrat vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice.

Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia.

De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: Nimeni nu are de câștigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu. Facem apel la toate părțile să dea dovadă de reținere

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat vineri preocuparea privind situaţia din Orientul Mijlociu după lovitura aeriană atribuită Israelului asupra Iranului, relatează dpa, potrivit Agerpres.

„Este vital ca conflictul să nu scape de sub control şi de aceea facem apel la toate părţile să dea dovadă de reţinere”, a afirmat Stoltenberg vineri, la Bruxelles.

„Nimeni nu are de câştigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu”, a adăugat el.

Tensiunile în Orientul Mijlociu par să crească după ce Iranul a atacat direct Israelul cu drone și rachete la mijlocul acestei luni, ca formă de retorsiune față de bombardamentele asupra unui consultat iranian din Damasc, deși Israelul a negat orice formă de implicare în această acțiune. 

Conform AFP, citat de Agerpres, vineri dimineața, Iranul a raportat „explozii puternice” în provincia Isfahan (centru) și trei explozii în apropierea unei baze militare şi doborârea unor drone, deși domnește confuzia în jurul autorului.

Miniștrii de externe din G7 și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell au condamnat „în cei mai puternici termeni atacul direct și fără precedent al Iranului asupra Israelului”, din 13-14 aprilie, și au anunțat că sunt pregătiți „să adopte noi sancțiuni sau să adopte alte măsuri” contra Teheranului, ca răspuns la inițiativele curente sau viitoare ale acestuia de stabilizare a regiunii.

Continue Reading

NATO

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

Published

on

© Administrația Prezidențială

Pe agenda convorbirii telefonice dintre președinții român și turc, Klaus Iohannis și Recep Tayyip Erdoğan, s-a aflat și candidatura liderului român la funcția de secretar general al NATO, a transmis președinția turcă după discuția dintre cei doi lideri, precizând că Erdoğan dorește un secretar general care să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței.

Potrivit unui mesaj publicat pe contul de Twitter al administrației prezidențiale de la Ankara, în cadrul convorbirii au fost abordate aspecte globale și regionale, precum și relațiile bilaterale turco-române.

Subliniind necesitatea intensificării dialogului la nivel înalt între cele două țări, președintele Erdoğan a menționat că instituirea unui mecanism de Consiliu de Cooperare Strategică la nivel înalt între Turcia și România ar fi benefic în acest sens.

“Pe agenda convorbirii s-a aflat și candidatura președintelui Iohannis la funcția de secretar general al NATO”, a informat președinția turcă.

Astfel, Erdogan i-a transmis lui Iohannis că următorul secretar general al Alianței trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea aliate.

“Subliniind că NATO ar trebui să aleagă un secretar general care să servească securitatea și interesele membrilor NATO în fața provocărilor globale și regionale, în special a terorismului, președintele Erdoğan a arătat că următorul secretar general ar trebui să consolideze unitatea Alianței, să păstreze și să îmbogățească spiritul de solidaritate și să acorde prioritate rolului său principal în consultările legate de apărare și securitate”, a conchis președinția turcă.

 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat vineri seară că a avut o “discuție foarte bună” cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, cu care a vorbit și despre rolul esențial al NATO și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică.

“Am avut o discuție telefonică foarte bună cu Președintele Recep Tayyip Erdoğan. Am vorbit despre consolidarea parteneriatului nostru strategic, cu accent pe investiții și schimburi economice. Am subliniat, de asemenea, rolul esențial al NATO în asigurarea securității regiunii noastre și contribuția României și a Turciei la obiectivele Aliate și la unitatea noastră puternică”, a scris Iohannis, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
Corina Crețu31 mins ago

Eurodeputatul Corina Crețu: PNRR este o șansă istorică pentru România. Toate proiectele trebuie implementate până în anul 2026

ROMÂNIA1 hour ago

Gabriela Firea: 6 din 10 români sunt interesați de alegerile europarlamentare. Românii au înțeles care sunt beneficiile că suntem membrii cu drepturi egale în UE

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz consideră că războiul din Ucraina ar putea continua mai mulți ani

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Emmanuel Macron l-a asigurat pe premierul libanez că Franța va face „tot ce îi stă în putere” pentru a preveni creșterea violențelor între Liban și Israel

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: Nimeni nu are de câștigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu. Facem apel la toate părțile să dea dovadă de reținere

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară centrată pe combaterea violenței împotriva femeilor, revizuirea politicii agricole a UE și combaterea spălării banilor

NATO18 hours ago

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

NATO18 hours ago

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

U.E.1 day ago

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

G71 day ago

Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare

ROMÂNIA2 days ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA3 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA3 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending