Ministerul Energiei lansează un apel public pentru transmiterea expresiilor de interes privind realizarea studiului de identificare și delimitare a perimetrelor din Marea Neagră care pot fi concesionate pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore. Această etapă marchează începutul unei noi etape în implementarea Legii nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore – o lege-cadru care oferă României șansa de a valorifica un potențial energetic de excepție și de a deveni lider regional în producerea de energie curată în Marea Neagră.

Studiul va analiza potențialul eolian din Marea Neagră, caracteristicile geotehnice ale mediului marin, impactul de mediu și biodiversitatea, posibilitățile de racordare la Sistemul Energetic Național, dar și compatibilitatea cu alte utilizări ale spațiului maritim – precum navigația, pescuitul, extracțiile sau zonele militare. În plus, vor fi evaluate și aspectele logistice, de securitate și transport, pentru a propune o prioritizare coerentă a perimetrelor ce pot susține dezvoltarea de proiecte strategice.

În acest demers, Ministerul Energiei beneficiază de sprijinul unor parteneri internaționali de renume, precum Banca Mondială, și al Comisiei Europene, prin instrumentul TSI oferit de Secretariatul General REFORM.

„Marea Neagră este o resursă energetică strategică pentru țara noastră, pe care prea puțin am valorificat-o până acum, dar care poate deveni un pilon esențial al securității energetice naționale și regionale. În mandatul meu am prioritizat investițiile în Marea Neagră, cu scopul de a diversifica și consolida mixul energetic, pentru ca România să devină liderul energetic de care regiunea noastră are nevoie. Prin producția de gaze din perimetrul Neptun Deep și prin producția de energie electrică din perimetrele eoliene offshore, cu un potențial teoretic total de 76GW conform studiului Băncii Mondiale, sistemul energetic românesc devine mai sigur și contribuie la creșterea competitivității și rezilienței economiei naționale. Acest apel lansat de Ministerul Energiei este parte din construcția unei noi arhitecturi energetice pentru țara noastră. Studiul pe care îl pregătim va sta la baza deciziilor strategice de concesionare a perimetrelor offshore și va oferi investitorilor o viziune clară, fundamentată științific și în acord cu cele mai bune practici internaționale. Invit toți actorii relevanți – companii, consorții, institute de cercetare – să participe activ la acest proces. Împreună vom transforma potențialul Mării Negre într-un motor real al tranziției energetice din România”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Studiul are ca obiectiv final susținerea dezvoltării unei capacități instalate de energie eoliană offshore de minim 3 GW până în 2035, în linie cu țintele asumate de România la nivel european.

Expresiile de interes pot fi transmise până la data de 10 iunie 2025, prin email la adresa offshorewind@energie.gov.ro sau telefonic, la +40 374.496.834. Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul oficial: https://energie.gov.ro/offshore-wind

Ministerul Energiei își reafirmă angajamentul pentru o tranziție energetică sustenabilă, sigură și competitivă, și încurajează implicarea tuturor actorilor interesați de viitorul energiei curate în România.

Ambasada Statelor Unite la București a transmis marți primul mesaj din partea SUA cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale din România, subliniind că partea americană așteaptă cu interes să colaboreze cu președintele Nicușor Dan și cu noul guvern al României.

“Așteptăm cu interes să colaborăm cu Nicușor Dan, în calitate de președinte al României, și cu noul guvern, pentru a promova prioritățile noastre comune, precum apărarea, energia și parteneriatele comerciale“, a transmis Ambasada SUA, într-un mesaj pe Facebook.

Mesajul din partea SUA, similar cu stilul asumat și de Marea Britanie, respectiv la nivel de reprezentanță diplomatică, vine în contextul în care relațiile dintre Washington și București, aflate la nivel de parteneriat strategic, se află într-o situație dificilă după decizia SUA de a retrage România din programul Visa Waiver, dar și după criticile vicepreședintelui american JD Vance privind anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut.

Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a fost ales președinte al României, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent, devansându-l pe contracandidatul său George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), după ce a surmontat o diferență de aproape 2 milioane de voturi diferență în favoarea candidatului izolaționist în primul tur de scrutin.

Potrivit rezultatelor turului al doilea al alegerilor prezidențiale, după centralizarea tuturor voturilor, Nicușor Dan a obținut 6,17 milioane de voturi (53,6%), iar George Simion a primit 5,33 milioane de voturi (46,4%).

Victoria lui Nicușor Dan a fost salutată de lideri din întreaga Europă, de la liderii instituțiilor UE – președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola – la președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, premierul polonez Donald Tusk, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez și șefa guvernului italian Giorgia Meloni.

În același timp, președintele francez Emmanuel Macron a fost primul lider european care l-a sunat pe Nicușor Dan pentru a-l felicita. “În pofida numeroaselor încercări de manipulare, românii au ales în această seară democrația, statul de drept și Uniunea Europeană”, a spus Macron.

Luni, președintele ales al României a mai avut discuții telefonice cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a participat marți, 20 mai, la deschiderea oficială a celei de-a patra Sesiuni de Formare privind mobilitatea forței de muncă, organizată la București de Autoritatea Europeană a Muncii (ELA), instituție condusă de românul Cosmin Boiangiu.

„Autoritatea Europeană a Muncii joacă un rol cheie în asigurarea unor condiții echitabile de muncă pentru toți cetățenii europeni. Datorită acestor sesiuni de formare, putem îmbunătăți nivelul de competențe al inspectorilor de muncă și prelua cele mai eficiente modele din statele membre. Niciunul dintre obiectivele noastre nu poate fi atins fără cooperare – între inspectoratele de muncă, partenerii sociali, serviciile publice de ocupare și însăși ELA. Trebuie să consolidăm instrumentele europene – IMI, EESSI, inspecțiile comune – astfel încât să fie mai interoperabile, mai prietenoase cu utilizatorii și mai accesibile. Iar cel mai important: să investim în încredere – între state, instituții, lucrători și angajatori”, a declarat Simona Bucura-Oprescu.

Evenimentul reunește, în perioada 20–22 mai, inspectori de muncă din majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, în cadrul unui efort comun de a consolida cooperarea și schimbul de bune practici în domeniul mobilității forței de muncă.  

Potrivit Ministerului, în prezent:

• 13,9 milioane de europeni locuiesc într-un alt stat membru decât cel de origine, dintre care 10,1 milioane sunt persoane aflate în câmpul muncii.
• 1,7 milioane de oameni lucrează în două sau mai multe state europene.
• În UE sunt 3,6 milioane lucrători detașați.
• 1,8 milioane de persoane locuiesc într-o țară, dar lucrează în alta.

„Sunt doar câteva date care arată cât de necesară este întărirea mecanismelor de protecție și coordonare în cadrul pieței europene a muncii”, transmite Ministerul Muncii.