Guvernul britanic a anunțat noi sancțiuni împotriva a zeci de firme care furnizează echipamente militare Rusiei, într-un efort de a reliefa sprijinul continuu al țării pentru Ucraina, informează Politico Europe.

MAE britanic a anunțat miercuri 46 de sancțiuni împotriva persoanelor și grupurilor care sprijină invazia Rusiei în Ucraina, inclusiv împotriva unor întreprinderi din Belarus, China, Serbia, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Uzbekistan.

Anunțul a fost făcut în contextul în care ministrul de externe David Cameron urmează să reafirme sprijinul Regatului Unit pentru Ucraina în timpul unei vizite la Washington, unde va dezvălui un pachet de răspuns umanitar de 29 de milioane de lire sterline pentru țara devastată de război.

”Sancțiunile de astăzi îl vor lovi pe Putin acolo unde îl doare, afectând sistemele de apărare rusești și luând măsuri drastice împotriva lanțurilor de aprovizionare ilegale care susțin mașina de război a Rusiei. Lucrând alături de partenerii noștri din G7 și de aliații noștri internaționali, vom continua să intensificăm presiunea asupra lui Putin și să oprim părțile terțe care furnizează bunuri și tehnologii restricționate Rusiei, oriunde s-ar afla acestea”, a declarat ministrul pentru sancțiuni, Anne-Marie Trevelyan.

Printre firmele vizate se numără AVIO CHEM, o companie sârbă care a trimis transporturi de piese de avion către entități rusești, și compania turcă Smart Trading Limited, care este implicată în furnizarea de produse electronice occidentale sancționate către Rusia.

Trei firme chineze – Asia Pacific Links Limited, Sinno Electronics Co., Limited și Xinghua Co. Limited – au fost, de asemenea, vizate pentru că au furnizat bunuri sancționate.

În plus, 31 de producători ruși de arme și importatori din domeniul apărării sunt vizați de sancțiuni, precum și trei susținători ai grupării teroriste Wagner susținute de Rusia, dar și patru operatori de nave ”fantomă” care eludează restricțiile privind vânzările de petrol rusesc.

Pe lângă sancțiunile anunțate, Agenția Națională de Combatere a Criminalității a emis un avertisment către bănci și alte firme, îndemnându-le să raporteze activitățile suspecte și încălcările sancțiunilor.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va alătura miercuri unei reuniuni virtuale a liderilor G7.

Peste șapte din zece români sunt de părere că România nu ar trebui să se retragă din Uniunea Europeană (70,3%) și din Alianța Nord-Atlantică (77,3), însă aproape 20%, respectiv 25%, consideră că țara noastră ar trebui să se retragă din NATO, respectiv UE, relevă datele unui sondaj de opinie INSCOP Research, realizat la comanda New Strategy Center. În același timp, un sondaj Eurobarometru dat publicității de Parlamentul European cu șase luni înainte de alegerile europene arată că 69% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE, iar 75% ar merge la vot dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână. Prin comparație cu un sondaj similar realizat de INSCOP în luna martie, se observă o diminuare a susținerii apartenenței europene și euro-atlantice a României. În urmă cu nouă luni, trei sferturi dintre români se opuneau ideii ieșirii României din Uniunea Europeană (76,8%), iar patru din cinci români erau împotriva ieșirii din NATO (80%).

“În ciuda valului masiv de dezinformare, românii nu cred că ieșirea din NATO sau UE este o opțiune, ceea ce reprezintă un element cu adevărat pozitiv. Se observă însă o diminuare a culpabilizării Rusiei în cea ce privește declanșarea războiului din Ucraina, indicator ce coboară sub 50% și un echilibru între cei care cred că Ucraina, respectiv Rusia, vor câștiga războiul, atitudine determinată de percepția că ofensiva Ucrainei din acest an nu și-a atins obiectivele”, a spus George Scutaru, director general New Strategy Center, în contextul sondajului INSCOP publicat miercuri, 6 decembrie.

“Trebuie remarcat, ca aspect negativ, faptul că 35,5% dintre cei chestionați consideră că trimiterea de mai multe trupe ale NATO și SUA în România ar supăra Rusia, un procent important, în timp ce 57,1% au o părere bună despre acest fapt, cam tot atâția cât privesc Rusia drept o amenințare la adresa României (56,4%). Merită de remarcat și faptul că doar 1 din 2 români și-ar apăra țara în cazul unui conflict, societatea fiind astfel împărțită clar asupra acestui subiect. Toate aceste răspunsuri ar trebui să dea de gândit responsabililor politici și militari. Avem nevoie de campanii de informare care să explice românilor de ce sunt necesare trupe NATO în România, ce obligații avem în cadrul NATO și de ce este în interesul României să susțină Ucraina, pentru că alternativa de a-i avea vecini pe ruși, în cazul înfrângerii Ucrainei, este perspectiva cea mai sumbră pentru interesele de securitate ale României”, a adăugat Scutaru.

Principalele date reieșite din sondajul INSCOP:

Vinovatul pentru războiul din Gaza

Întrebați cine cred că este principalul vinovat de declanșarea conflictului din Gaza, 35.7% dintre respondenți indică Hamas, 9.6% – SUA, 9% – Israel, 7.1% – țările arabe, 6.6% – Rusia, iar 4.2% – Iran. 25.7% nu știu, iar 2.1% nu răspund la această întrebare.

Vinovatul pentru războiul din Ucraina

49.8% dintre români cred că Rusia este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina. 14.6% menționează SUA, 8.8% Ucraina, 4.6% NATO, iar 2.9% UE. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 19.4% dintre cei chestionați.

Câștigătorul războiului din Ucraina

34.5% dintre respondenți sunt de părere că Ucraina va câștiga războiul, în timp ce 32.6% cred că Rusia va fi învingătoare, iar 32.9% nu știu sau nu răspund.

Soluții pentru încheierea războiului din Ucraina

64.7% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu afirmația ”pentru a se opri războiul, Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile ocupate”, în timp ce 24.5% sunt de părere că ”pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă anumite concesii Rusiei”. 10.1% din totalul eșantionului nu pot aprecia sau nu știu, iar 0.7% nu răspund.

Temeri cu privire la războiul din Ucraina

Rugați să indice care este cea mai mare temere privind războiul din Ucraina, 41.6% dintre respondenți menționează creșterea prețurilor și a costului vieții, 23.9% atacarea de către Rusia  a unor țări membre NATO. 19.5% declară că nu au nicio temere, iar 12.1% sunt îngrijorați de creșterea numărului de refugiați. 3% nu știu sau nu răspund.

Surse de informații cu privire la războiul din Ucraina

53.3% dintre români se informează despre războiul din Ucraina de la televizor. 16.5% urmăresc informații pe această temă de pe rețelele sociale. Spun că nu prea îi interesează subiectul 11.7% dintre cei chestionați. 9.9% își iau informațiile din ziare din și site-uri internaționale, iar 7.3% din ziare și site-uri românești. Ponderea non-răspunsurilor la această întrebare este 1.3%.

Percepția cu privire la informațiile referitoare la războiul din Ucraina

29.8% dintre români consideră că informațiile care circulă astăzi la noi în țară despre războiul din Ucraina sunt în general corecte, în timp ce 42.1% sunt de părerea contrarie.  20.8% declară că nu urmăresc evenimentele din Ucraina. 7.3% nu știu sau răspund la această întrebare.

Țara care reprezintă un pericol pentru România

Întrebați ce țară cred că reprezintă un pericol pentru România, 56.4% menționează Rusia, 8.6% Ungaria, 8.2% SUA, 6.6% China, 4% Ucraina, 0.9% Germania. 15.3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

21.9% cred că Rusia reprezintă un pericol pentru România în foarte mare măsură, 34.9% în mare măsură, 21.4% în mică măsură, 18% în foarte mică măsură / deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.

Ieșirea din Uniunea Europeană

25.7% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 70.3% se opun unei astfel de idei. 4% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Ieșirea din NATO

18.9% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din NATO, în timp ce 77.3% împărtășesc părerea contrarie. 3.8% nu știu sau nu răspund.

Trimiterea de trupe NATO în România

57.1% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne apără de Rusia. 35.5% au o părere proastă, deoarece trimiterea de trupe NATO și SUA în România va supăra Rusia. 7.4% nu știu sau nu răspund.

Atitudine personală în cazul unui război

În cazul unui război în care Romania ar fi atacată, 50.5% dintre români declară că ar lupta să-și apere țara, 11.8% spun că s-ar ascunde până trece războiul, iar 19.4% că ar emigra. 5.6% declară că și-ar scoate un certificat medical ca să fie inapți de luptă. 4.7% aleg varianta altceva, iar 8% nu știu sau nu răspund.

Grecia și Turcia trebuie să-și consolideze încrederea reciprocă și să-și aprofundeze cooperarea în privința provocărilor comune, în efortul lor de a stinge divergențele, a precizat miercuri președintele turc Recep Tayyip Erdogan înaintea vizitei sale la Atena, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Nu există nicio problemă pe care să nu o putem reglementa prin dialog pe bază de bunăvoinţă reciprocă”, a declarat Erdogan într-un interviu acordat cotidianului Kathimerini, cu o zi înainte de cea de-a cincea reuniune a Consiliului de cooperare la nivel înalt de la Atena.

El a mai spus că Grecia şi Turcia îşi pot spori cooperarea în sectoare cum sunt economia, transportul, energia şi migraţia, în privinţa căreia Turcia are nevoie de sprijinul UE, şi a apreciat că noile mandate electorale primite de liderii celor două state în acest an pot contribui la un progres constructiv în acest sens.

La începutul lunii septembrie, miniștrii de externe ai Greciei și Turciei, Giorgos Gerapetritis și Hakan Fidan, au convenit să relanseze contactele la nivel înalt între țările lor și să caute ”noi abordări” ale problemelor, ca parte a eforturilor de îmbunătățire a legăturilor dintre cei doi aliați din NATO.

Confruntată cu probleme economice, Turcia caută o resetare a relațiilor sale adesea zbuciumate cu națiunile occidentale, dovadă stând întâlnirea dintre președintele Recep Tayyip Erdogan și premierul grec Kyriakos Mitsotakis, în iulie, în contextul summitului NATO, desfășurat la Vilnius.

Turcia are ”doar de câștigat dacă se apropie de Grecia, de Europa și de Occident”, puncta la mijlocul lunii mai liderul de la Atena, lansând Ankarei un apel la dialog pentru construirea unei agende pozitive care a fost umbrită de schimbul de replici acide între cele două țări. 

Anul trecut, Recep Tayyip Erdogan a acuzat Grecia că ocupă insulele demilitarizate în Marea Egee, amenințând că țara sa este pregătită ”să facă ceea ce este necesar” atunci când va fi cazul.

După luni de șicane, seismul din luna martie a dus la o apropiere între cele două țări.