Connect with us

U.E.

2023, anul unor borne istorice pentru integrarea europeană: Tratatele de la Nisa, Roma și Maastricht, înființarea BCE și crearea pieței unice, la ceas aniversar

Published

on

© European Union

2023 este anul în care Uniunea Europeană va marca mai multe borne aniversare ale unor importante și definitorii momente ale procesului de integrare europeană. Într-o postare pe Facebook, Reprezentanța Comisiei Europene inventariază o parte dintre acestea, între care se regăsesc intrarea în vigoare a tratatelor de la Nisa, Maastricht și Roma sau crearea pieței unice a UE.

 

5 de ani de la aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor

Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) este un regulament al Uniunii Europene privind protecția datelor și a vieții private în UE și în Spațiul Economic European (SEE).

GDPR este o componentă importantă a legislației UE în materie de confidențialitate și a legislației privind drepturile omului, în special a articolului 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 

GDPR a fost adoptat la 14 aprilie 2016 și a devenit aplicabil începând cu 25 mai 2018. Întrucât GDPR este un regulament, nu o directivă, acesta este direct obligatoriu și aplicabil și oferă flexibilitate pentru ca anumite aspecte ale regulamentului să fie ajustate de fiecare stat membru în parte.

20 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa

Tratatul a fost semnat la 26 februarie 2001 și a intrat în vigoare la 1 februarie 2003.

În concluziile sale, Consiliul European de la Helsinki din 1999 a afirmat că UE trebuia să fie capabilă să primească ca noi state membre, până la sfârșitul lui 2002, țările candidate care erau pregătite pentru aderare. Deoarece doar două dintre statele solicitante aveau o populație mai mare decât media statelor membre de la vremea respectivă, ponderea politică a țărilor cu o populație mai mică trebuia să crească considerabil. Prin urmare, Tratatul de la Nisa urmărea să crească eficacitatea și legitimitatea instituțiilor UE și să pregătească Uniunea pentru următoarea sa mare extindere.

25 de ani de la înființarea Băncii Centrale Europene

Banca Centrală Europeană este banca centrală a Uniunii Europene, cu funcția de administrare a politicii monetare în cele 20 țări care folosesc euro ca monedă. Își are sediul în Frankfurt am Main. Banca a fost înființată la 1 iunie 1998, ca urmare a Tratatului de la Amsterdam.

BCE colaborează cu băncile centrale din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Împreună, formează Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC). BCE stabilește cadrul cooperării dintre băncile centrale ale celor 20 state membre care au adoptat moneda unică și alcătuiesc împreună zona euro. Cooperarea existentă la nivelul acestui grup restrâns poartă numele de „eurosistem”. 

BCE are ca obiectiv menținerea inflației la un nivel inferior, dar apropiat de 2%. BCE are dreptul exclusiv de a autoriza emiterea de bancnote, drept obținut prin Tratatul de la Maastricht. Stabilitatea prețurilor este definită ca o creștere anuală a indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) din zona euro de sub 2%, stabilitatea prețurilor trebuie menținută pe termen mediu.

30 de ani de la crearea pieței unice

Piața unică este una dintre cele mai importante realizări ale Europei, concepută pentru a permite cele patru libertăți de circulație – a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. Ea oferă oportunități atât întreprinderilor și profesioniștilor, cât şi consumatorilor. Concret, europenii au drepturi precum cel de a locui, de a studia, de a lucra sau de a beneficia de pensie în altă țară din UE. De asemenea, piaţa unică oferă consumatorilor acces la o gamă mai vastă de produse la prețuri competitive și le permite să se bucure de o mai mare protecție când fac cumpărături acasă, în străinătate sau pe internet, iar întreprinderile mari și mici pot efectua mai simplu și mai ieftin tranzacții comerciale în afara granițelor naționale și pot concura la nivel mondial.

30 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht

Tratatul de la Maastricht este cunoscut drept actul oficial de naștere a Uniunii Europene, el fiind semnat la 7 februarie 1992 și intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993 după ratificarea sa de către toate statele membre. Negocierile au fost finalizate în decembrie 1991.

Documentul a marcat începutul “unei noi etape în procesul de creare a unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei”.

De altfel, prin Tratatul de la Maastricht, Uniunea Europeană ia naștere sub această denumire.

Cele 12 state ale Comunităților, în baza a trei piloni – Comunitățile, cooperare în materie de politică externă și de securitate comună, cooperare în materie de justiție și afaceri interne – semnează Tratatul de la Maastricht ce înființează Uniunea Europeană. Tratatul prevedea crearea monedei unice – euro, înființarea Uniunii economice și monetare și menționa, pentru întâia oară, sintagma de cetățenie europeană. Totodată, piața unică europeană – bazată cele patru libertăți de circulație (bunuri, capitaluri, persoane și servicii) – a devenit garant al bunăstării europene. Prin Tratatul de la Maastricht a fost înființat și Comitetul European al Regiunilor, adunarea UE a autorităților locale și locale din statele membre ale Uniunii Europene.

65 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatelor de la Roma

La 25 martie 1957, au fost semnate două tratate – Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene (CEE) şi Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom). Pentru ambele Comunități, deciziile erau luate de către Consiliu, la propunerea Comisiei. Adunarea Parlamentară trebuie să fie consultată şi să prezinte Consiliului avizele sale. Numărul membrilor Adunării creşte la 142. Adunarea Parlamentară Europeană şi-a ținut prima şedință în anul următor, la 19 martie 1958. Odată cu Tratatele de la Roma, o dispoziție specială prevede alegerea directă a membrilor (aceasta a fost pusă în aplicare în 1979).

70 de ani de la deschiderea pieței comune pentru cărbune și oțel

Piață comună pentru cărbune a fost deschisă la 10 februarie 1953 și pentru oțel, la 1 mai 1953 și este rezultatul tratatului fondator al Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, organizație precursoare a Uniunii Europene de astăzi apărută ca urmare a Declarației Schuman din 9 mai 1950.

CECO a fost prima organizație internațională care s-a bazat pe principii supranaționale și a fost, prin instituirea unei piețe comune pentru cărbune și oțel, destinată să extindă economia, creșterea forței de muncă, și să ridice nivelul de trai în cadrul Comunității. Piața, era de asemenea destinata, sa raționalizeze progresiv distribuția producției la nivel înalt în același timp, asigurând stabilitate și ocuparea de forțe de muncă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

„Frâna datoriei” este o frână pentru inflație, susține ministrul german al Finanțelor. Germania are cel mai mic scăzut al inflației din ultimii trei ani

Published

on

© Christian Lindner/ Facebook

O politică fiscală moderat restrictivă, necesară pentru a se conforma cu frâna de îndatorare a Germaniei, duce inflația în direcția corectă, a declarat luni ministrul de finanțe Christian Lindner, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Frâna de îndatorare este o frână pentru inflație”, a declarat Lindner la un eveniment de comemorare a 15 ani de la stabilirea limitei constituționale a deficitelor publice, care este stabilită la 0,35% din produsul intern brut.

Inflația în cea mai mare economie europeană a încetinit la 2,3%, ajutată de scăderea prețurilor la alimente și energie, potrivit datelor finale publicate vineri. Acesta este cel mai scăzut nivel din iunie 2021.

„Frâna datoriei este un apel la stabilirea unor priorități clare în politici”, a spus ministrul de finanțe.

Lindner a declarat că actualul guvern va investi 58 de miliarde de euro în acest an, considerabil mai mult decât cele 38 miliarde de euro cheltuite în 2019, când ratele dobânzilor și mediul economic erau mai favorabile.

Ministrul a adăugat că nu este nevoie de o reformă fundamentală a frânei datoriei, dar că există o anumită marjă de manevră în ceea ce privește rambursarea datoriilor, ceea ce ar putea elibera fonduri suplimentare de până la 12 miliarde de euro pe an.

Guvernul german a contractat împrumuturi de urgență în valoare totală de aproximativ 300 miliarde de euro ca răspuns la pandemia de coronavirus și la războiul din Ucraina.

Lindner a declarat că ar putea exista fonduri suplimentare disponibile pentru investiții dacă nivelul datoriei va reveni la nivelul de dinaintea pandemiei din 2019 înainte de sfârșitul acestui deceniu.

Continue Reading

U.E.

Scholz îndeamnă Israelul la reținere după respingerea „cu adevărat impresionantă” a atacului iranian

Published

on

© World Economic Forum / Ciaran McCrickard

Cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat luni Israelul la reținere după ce a respins cu succes atacul fără precedent al Iranului cu drone și rachete, transmite AFP, preluat de Agerpres.

„Toată lumea este de acord că modul în care Israelul a reușit să respingă cu succes acest atac… este cu adevărat impresionant”, a declarat Scholz. „Acesta este un succes care nu ar trebui să fie cedat și, prin urmare, sfatul nostru este să contribuim la dezescaladarea situației”, a adăugat el.

Vorbind la Shanghai în timpul unei vizite de trei zile în China, Scholz a criticat, de asemenea, „atacul brutal iranian” și a declarat că Teheranul “trebuie să oprească această agresiune”.

Scholz se va deplasa marți la Beijing, unde va purta discuții cu președintele chinez Xi Jinping, precum și cu premierul Li Qiang.

De asemenea, președintele Emmanuel Macron a declarat luni că Franța va depune toate eforturile pentru a evita o „conflagrație” în Orientul Mijlociu, după un atacul „disproporționat” al Iranului asupra Israelului, pe care va încearcă sa-l convingă „să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului”.

La rândul său, ministrul britanic de externe, David Cameron, a îndemnat Israelul să acționeze „atât cu capul, cât și cu inima” și să nu escaladeze conflictul prin organizarea unui atac de vendetă împotriva Iranului.

Iranul a lansat peste 100 de rachete balistice cu rază medie de acțiune, peste 30 de rachete de croazieră de atac terestru și peste 150 de drone de atac împotriva Israelului, a declarat un oficial militar american de rang înalt. Experții susțin că Israelul a reușit să neutralizeze majoritatea rachetelor și a dronelor.

Forțele americane au ajutat, de asemenea, distrugând „peste 80 de vehicule aeriene fără pilot de atac unidirecțional (OWA UAV) și cel puțin șase rachete balistice destinate să lovească Israelul din Iran și Yemen”, a declarat duminică Comandamentul Central al SUA pe X, fostul Twitter.

Continue Reading

U.E.

Franța va face „totul pentru a evita o conflagrație” în Orientul Mijlociu și îndeamnă Israelul „să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului”

Published

on

© European Union 2024

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luni, 15 aprilie, că Franța va depune toate eforturile pentru a evita o „conflagrație” în Orientul Mijlociu, după un atac fără precedent cu rachete și drone iraniene asupra Israelului, pe care l-a calificat drept „disproporționat”, relatează France24.

Întrebat despre atacul Iranului asupra Israelului de sâmbătă seara, Macron a spus că se „teme” de o conflagrație, subliniind totodată „victoria Israelului”: „Au reușit (să respingă) cvasi-totalitatea acestor rachete și drone. Doar șapte au atins solul lor, cu o persoană rănită”, a spus el.

„Vom face totul pentru a evita o conflagrație, cu alte cuvinte, o escaladare”, a mai spus Macron la postul de știri BFM-TV și la radio RMC. El urmează să discute luni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Avioanele franceze au ajutat la respingerea violării de către Iran a spațiului aerian al Iordaniei, a adăugat Macron. „De mai mulți ani avem o bază aeriană în Iordania pentru a lupta împotriva terorismului”, a spus el. „Spațiul aerian iordanian a fost încălcat (…) Am dispus ca avioanele noastre să decoleze și am interceptat ceea ce trebuia să interceptăm.”

Iranul a lansat primul său atac direct din istorie asupra teritoriului israelian sâmbătă seara, ca represalii la un atac aerian mortal din 1 aprilie asupra clădirii consulatului Teheranului din capitala siriană Damasc, care a fost atribuit Israelului.

Macron a declarat că speră să „convingă Israelul să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului, și să reușească să convingă țările din regiune că Iranul este un pericol”. Președintele francez a cerut „creșterea sancțiunilor” împotriva Teheranului și „întărirea presiunii asupra activităților nucleare” pentru a „găsi o cale spre pace în regiune”.

Atacul Iranului împotriva Israelului a fost „disproporționat”, a subliniat Macron. „În loc să atingă interesele israeliene în afara Israelului, ei au atacat Israelul pe teritoriul său de pe propriul lor teritoriu, ceea ce este o premieră.”

Iranul a lansat peste 100 de rachete balistice cu rază medie de acțiune, peste 30 de rachete de croazieră de atac terestru și peste 150 de drone de atac împotriva Israelului, a declarat un oficial militar american de rang înalt. Experții susțin că Israelul a reușit să neutralizeze majoritatea rachetelor și a dronelor.

Forțele americane au ajutat, de asemenea, distrugând „peste 80 de vehicule aeriene fără pilot de atac unidirecțional (OWA UAV) și cel puțin șase rachete balistice destinate să lovească Israelul din Iran și Yemen”, a declarat duminică Comandamentul Central al SUA pe X, fostul Twitter.

Ministrul francez de externe, Stéphane Séjourné, a declarat duminică că a cerut Ministerului de Externe să îl convoace luni pe ambasadorul iranian pentru a exprima un “mesaj de fermitate”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA11 hours ago

Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu

U.E.11 hours ago

„Frâna datoriei” este o frână pentru inflație, susține ministrul german al Finanțelor. Germania are cel mai mic scăzut al inflației din ultimii trei ani

ROMÂNIA12 hours ago

Ministrul Culturii Raluca Turcan anunță lansarea aplicației mobile Patrimonium, pentru creșterea accesului la cultură

U.E.12 hours ago

Scholz îndeamnă Israelul la reținere după respingerea „cu adevărat impresionantă” a atacului iranian

MAREA BRITANIE14 hours ago

Ministrul de externe britanic îndeamnă Israelul să fie „inteligent” și să nu escaladeze tensiunile cu Iranul

ROMÂNIA14 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Olaf Scholz transmite că mașinile chinezești vor fi binevenite pe piața germană, dar atrage atenția asupra practicilor comerciale neloiale: Concurența trebuie să fie corectă

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Volodimir Zelenski dă drept exemplu sprijinul oferit de aliați Israelului pentru a solicita mai mult ajutor militar pentru Ucraina: ”Unitatea” între aliaţi ”oferă cea mai bună apărare”

U.E.16 hours ago

Franța va face „totul pentru a evita o conflagrație” în Orientul Mijlociu și îndeamnă Israelul „să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului”

CONSILIUL DE SECURITATE17 hours ago

Secretarul general al ONU lansează un apel la ”reținere maximă” după atacul Iranului asupra Israelului: ”Nici regiunea, nici lumea nu-şi pot permite mai mult război”

ROMÂNIA14 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO6 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Trending