Connect with us

EDITORIALE

2023: Este Occidentul pregătit să tranșeze în favoarea sa prima bătălie dintre democrații și autocrații? Mizele României: Schengen, Marea Neagră, R. Moldova, OCDE și securitate energetică

Published

on

© European Union, 2022

2023 este un an care va debuta nemărginit pentru noi, lumea democratică și alianța transatlantică, cu evoluțiile în derulare ale conflictului declanșat de Federația Rusă în Ucraina și, mai ales, cu modul în care vom continua să ne raportăm la acesta. Vom trece, în mai puțin de două luni, în cel de-al doilea an al acestui război de agresiune pe care Rusia l-a pornit împotriva Ucrainei, generând urmări și consecințe multi-domeniu și transformări epocale, de la geopolitică și arhitectură de securitate europeană la securitate energetică și a aprovizionării, navigând prin crize multiple economice, sociale și politice.

Tendințele, publicate și în grupajul de prognoze semnate de experții think tank-ului ICDE – România Europeană, care vor da tonul agendei europene și transatlantice vor sta, în 2023, atât sub semnul exclamării, cât și sub cel al întrebării. De pildă, “Occidentul va continua sprijinul său de neclintit Ucraina în ciuda “epuizării” politico-sociale determinate de prelungirea conflictului și a crizelor!” sau “vor continua Europa, SUA și democrațiile lumii să sprijine fără rezerve Ucraina în fața Rusiei?”.

Un răspuns cu două variante la aceste poziționări care ar îngloba o serie de tendințe pentru 2023 ar putea fi următorul: Războiul Rusiei contra Ucrainei reprezintă prima bătălie a competiție strategice pentru supremație în secolul al XXI-lea, și anume cursa dintre democrații și autocrații și noua ordine globală. Eșecul Rusiei ar însemna o victorie de etapă a democrațiilor și un recul al autocrațiilor. Un succes al Rusiei ar îndrepta ordinea democrațiilor liberale către un declin

Vom vedea, în 2023, dacă Occidentul și alianța transatlantică în ansamblu sunt pregătite să tranșeze în favoarea lor prima bătălie dintre democrații și autocrații. De asemenea, la aceste două opțiuni de răspuns, care vor domina, probabil, marile teme de pe agenda europeană și transatlantică, deci și a politicii externe a României, trebuie să atașăm o certitudine: 2023 va fi anul când, inevitabil, Uniunea Europeană se va întoarce și către provocările sale interne, care nu sunt puține, și cărora va fi nevoită să le ofere răspunsuri. De ce? Pentru că 2023 setează cadrul anului electoral 2024, iar rezultatele alegerilor europene vor pregăti scenariile pentru o nouă “Urzeală a tronurilor” în care puterea și leadership-ul în instituțiile UE vor trebui împărțite, reașezând politic Europa.

Un indiciu clar în acest sens este faptul că primul summit programat al liderilor europeni în 2023, în luna februarie mai precis, va fi consacrat presiunii migrației, dosarul care a pus în piuneze unitatea europeană în anul 2015, iar summit-urile UE erau prilej de dezacorduri, nu de concordii politice.

Printre provocările la care UE va trebui să răspundă se află ajustarea modelului său de creștere economică, flexibilitatea regulilor bugetare dorită de sudici versus sobrietatea fiscală a celor din nord, și competitivitatea industrială, tehnologică și digitală la nivel global. PNRR-urile, ajustate în domeniul energiei prin ambițiosul RePowerEU, se vor afla în ultimul an de contractare, iar un moment de bilanț al acestui model de redresare și reziliență va fi necesar.

La acestea, merită să adăugăm contracțiile episodice între adepții deciziilor prin unanimitate și drept de veto, un atribut al suveranității naționale în cadrul UE, și susținătorii unui proces decizional al majorității, mai suplu și mai eficient, dar cu potențialul de a dezavantaja interese naționale.

O potențială decizie semnificativă a anului 2023, cu iz geopolitic și cu interes special și pentru România, ar fi cea a deschiderii negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Uniunea va continua să sprijine cele două țări din vecinătatea sa.

Marile puteri continentale, Germania și Franța, vor fi supuse nu doar responsabilității făuririi consensului, ci și articulării pe termen lung a propriilor lor poziții de politică externă și de securitate, inclusiv în privința unor eventuale tratative de pace între Ucraina și Rusia.

Parisul și Emmanuel Macron vor naviga mai departe între autonomia strategică a UE, sprijin și garanții de securitate pentru Ucraina, dar și garanții pentru Rusia, dar cu o solidă ancorare transatlantică. Practic, președintele Macron va continua să transpire ca un decar al scenei politicii europene, dar fără certitudinea unui trofeu concret.

Berlinul, Social-democrații lui Olaf Scholz și Verzii lui Robert Habeck și Annalena Baerbock vor avea cea mai dificilă misiune, aceea de a furniza conținut politicii “Zeitenwende” prin bugetarea consistentă a apărării, desprinderea de Rusia și asumarea unui rol de lider în acțiunea externă europeană și apărarea europeană în concordanță cu alianța transatlantică. O politică mai degrabă de travaliu după decizii cu impact în 2022 (renunțarea la Nord Stream 2, sancțiuni împotriva Rusiei, 100 de miliarde de euro pentru apărare).

La nivel transatlantic, tendințele vor întrepătrunde trei tipuri de relații: UE – SUA, UE – NATO și SUA – aliații europeni din NATO.

În planul relațiilor UE – NATO este imperioasă o nouă Declarație Comună privind cooperarea dintre cele două organizații pentru a răspunde noilor provocări și pentru a trasa calea de urmat în zone de interes strategic, precum mobilitatea militară, apărarea cibernetică sau combaterea războiului informațional. Ultima astfel de declarație datează din 2018, iar întârzierea convenirii unei foi de parcurs actualizate a parteneriatului strategic UE – NATO rămâne, deocamdată, principala restanță a relației transatlantice după revirimentul din 2021.

Relațiile dintre UE și SUA reprezintă, probabil, marele câștig al alianței transatlantice după instalarea administrației Biden, iar coordonarea cu privire la sancționarea Rusiei și sprijinirea financiară, militară, umanitară și pentru reconstrucție a Ucrainei a fost și este esențială. Miza lui 2023 este ca această coordonare să nu fie alterată și să reziste tentației loviturilor prin ricoșeu de tipul Inflation Reduction Act.

Reangajarea imediată și concretă a SUA față de securitatea aliaților europeni în ajunul invaziei Rusiei în Ucraina și după declanșarea conflictului este un succes despre care se vorbește prea puțin, dar care cântărește foarte mult, în vreme ce regiunea Asia-Pacific și China capătă o pondere tot mai însemnată în strategiile de politică externă și de securitate de la Washington. Un nou moment major în această direcție va fi summitul NATO de la Vilnius, din iulie 2023, pe flancul estic al Alianței. Tot până atunci, aliații din NATO vor trebui să pecetluiască aderarea Finlandei și a Suediei, îndepărtând astfel obiecțiile Turciei și oportunismul Ungariei și păstrând unitatea transatlantică.

Tendințele care vor profila și politica europeană și transatlantică a României, care va trece printr-un moment de cotitură politică al rocadei guvernamentale, stau sub semnul câtorva coordonate: Schengen, securitate energetică, Marea Neagră și Republica Moldova.

Aderarea la Schengen, după eșecul așezării unei decizii unite europene, se va regăsi pe agenda fiecărei discuții de la nivelul UE pe care oficialii români o vor purta cu partenerii. Subiectul își va cunoaște în 2023 deznodământul fericit sau va rămâne “piatra de moară” a integrării noastre europene. O altă direcție importantă pentru completarea integrării noastre depline în guvernanța spațiului economiilor democratice ale lumii va fi reprezentată de continuarea demersurilor de aderare la OCDE.

Capitalul politic investit în ultimii ani, acordurile majore cu SUA privind energia nucleară, reașezarea legislației privind exploatarea gazelor naturale sau acordurile regionale precum cablul electric prin Marea Neagră au transformat România în jucător important în ecuația securității energetice europene.

Nu există regiune mai delicată pentru securitatea europeană decât cea a Mării Negre, iar Bucureștiul va fi dornic să vadă la lumina zilei o strategie a administrației SUA privind regiunea Mării Negre care să ghideze acțiunea politică, economică și militară a Washingtonului în zonă și care să amprenteze și mai mult prezența Statelor Unite în acest spațiu geopolitic. În acest sens, un rol subsidiar, dar important, îl vor juca și primul summit prezidențial al trilateralei de securitate România – Polonia – Turcia pe care președintele Erdogan s-a arătat dornic să-l organizeze și summitul Inițiativei celor Trei Mări pe care România îl va găzdui, pentru a doua oară, în 2023.

Calea europeană a Republicii Moldova trece pe la București, fapt asumat de ambele maluri ale Prutului. De aceea, progresul R. Moldova în direcția deschiderii negocierilor de aderare la UE, interconectarea țării la rețelele energetice europene, sprijinirea cetățenilor acestei țări, și diluarea abilității Rusiei de a periclita viitorul european al Chișinăului vor fi priorități majore.

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a determinat un răspuns transatlantic unit, o transformare fără precedent a acțiunii externe a UE, a politicii externe germane, o reconfirmare a importanței cruciale a NATO și a SUA pentru securitatea europeană și euro-atlantică, și a declanșat decizii strategice majore precum calea către NATO a Suediei și Finlandei și calea către UE a Ucrainei și a Republicii Moldova.

Aceste efecte cu impact strategic sunt suficiente pentru a demonstra că dinamica anului 2023 va fi determinată de relația dintre reziliența unității occidentale și undele de șoc care pot izbucni sau se pot intensifica pe marginea conflictului ruso-ucrainean și nu numai.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EDITORIALE

Op-Ed | Iliana Ivanova, comisar european pentru inovare: Tinerii europeni ne oferă un motiv să fim optimiști cu privire la viitorul nostru democratic

Published

on

© European Union, 2024/Source: EC - Audiovisual Service

de Iliana Ivanova, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret

În cadrul dezbaterilor premergătoare alegerilor europene din 6-9 iunie, protejarea democrației noastre este unul dintre principalele subiecte de discuție. În 2024, la sondaje vor participa persoane din peste 50 de țări, reprezentând peste jumătate din populația planetei. În același timp, la nivel mondial s-au observat „regrese democratice” și, în unele cazuri, o reorientare directă către autocrație. Prin urmare, trebuie să fim vigilenți în ceea ce privește atât motivele acestor evoluții, inclusiv dezinformarea, cât și căile de atac împotriva acestora, cum ar fi standardele riguroase privind statul de drept, educația civică și educația în domeniul mass-mediei. Spre deosebire de tendințele negative, există un domeniu important în care avem de ce să fim optimiști: implicarea civică a tinerilor oferă motive întemeiate pentru speranță.

Prezența la vot la alegerile europene din 2019 a atins cel mai înalt nivel din ultimii 25 de ani, cu 50,7 %. Ceea ce a fost mai puțin comentat la momentul respectiv a fost rolul tinerilor în stimularea participării la vot. Ponderea tinerilor sub 25 de ani care au votat a crescut cu 16 puncte procentuale, iar cea a tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 39 de ani a crescut cu 14 puncte procentuale. Prin urmare, tinerii au avut un impact uriaș. Semnalul lor: Viitorul Europei este important pentru noi!

Înainte de alegerile din acest an, avem motive să credem că această tendință ar putea continua. Sondajul Eurobarometru privind tineretul și democrația, publicat la 13 mai, a abordat 26 000 de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani din întreaga UE cu privire la opiniile lor legate de democrație, politică și de modul în care consideră că pot influența societatea. Cel mai surprinzător rezultat a fost faptul că 64 % dintre tineri au declarat că intenționează să voteze la viitoarele alegeri europene.

Desigur, există un decalaj natural între intenție și acțiune. Dar, pe baza tendințelor din 2019, putem spera că tinerii alegători vor continua să se implice. Care este motivul? În primul rând, doi din trei respondenți consideră că UE are un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Indiferent că este prin intermediul pieței unice, al liberei circulații, al drepturilor consumatorilor, al standardelor alimentare, al controalelor de mediu – valoarea pe care UE o aduce acestora este clară.

Însă principalele preocupări ale tinerilor confirmă, de asemenea, angajamentul față de valorile fundamentale ale UE. Atunci când au fost întrebați ce rezultate așteaptă din partea Uniunii, principalele trei priorități sunt menținerea păcii (37 %), combaterea sărăciei (34 %) și promovarea drepturilor omului (30 %).

Există dovezi că aceste priorități sunt legate de implicarea proprie a tinerilor. Sondajul arată că 64 % dintre tineri au participat la activitățile unei organizații de tineret în ultimele 12 luni, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de 2022. În plus, mulți dintre ei au studiat (16 %) sau au făcut voluntariat (12 %) în străinătate.

Implicarea într-o organizație de tineret înseamnă implicarea în societate. În multe cazuri, acest lucru se realizează cu sprijinul programelor UE, cum ar fi Erasmus+ pentru educație și schimburi de tineri sau Corpul european de solidaritate pentru voluntariat. Estelle, din Franța, s-a alăturat Corpului la un centru local de educație în domeniul mediului din Macerata, Italia. Elio, din Irlanda, a studiat la Bruxelles și a găsit timp și pentru a face voluntariat în oraș.

În plus, interesul pentru vot poate fi stimulat și de conștientizarea faptului că alegerile vor determina modul în care UE va trata unele dintre întrebările majore pentru tânăra noastră generație – războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, schimbările climatice și provocările cu care se confruntă modul nostru de viață democratic. În plus, sondajul a constatat că peste două treimi dintre tineri consideră că educația lor i-a înzestrat cu competențele digitale necesare pentru a identifica dezinformarea.

În general, sondajul prezintă o imagine a unei generații mai tinere care dorește să aibă un cuvânt de spus în prezent și în viitor, dar care dorește, de asemenea, să apere democrația și drepturile omului.

În 2019, tinerii au dat tonul priorităților Uniunii Europene. În perioada 6-9 iunie, ei au din nou această șansă, dar numai dacă demonstrează, prin votul lor, că încrederea noastră în angajamentul european al generației următoare este corect plasată.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-Ed | Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec: Susținerea libertății presei, un pilon al societăților democratice

Published

on

© US Embassy Bucharest

Editorial semnat de Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec

Ziua Mondială a Libertății Presei este o șansă de a aprecia și de a mulțumi jurnaliștilor, editorilor, instituțiilor media, celor care verifică informațiile, scriitorilor, fotoreporterilor și altora, pentru munca extrem de importantă pe care o desfășoară în promovarea valorilor democratice și dezvăluirea știrilor false. Jurnalismul liber și independent la nivel global protejează valorile democratice și promovează societăți informate. Astăzi, însă, munca presei libere este contestată, deoarece publicul se confruntă din ce în ce mai mult cu narațiuni false și dezinformare

În 2024, mai mulți alegători decât oricând în istorie vor merge la urne în alegerile naționale din 64 de țări, precum și pentru Parlamentul European, cuprinzând aproape 50% din populația globală. Rezultatele acestor alegeri se vor dovedi semnificative în anii următori. Modul în care cetățenii se informează despre problemele locale, naționale și globale și modul în care dezinformarea și actorii maligni încearcă să profite de spațiul informațional sunt mai importante ca niciodată. Jurnaliştii joacă un rol cheie în asigurarea responsabilităţii guvernelor şi a instituţiilor şi în a furniza cetăţenilor informaţii esenţiale pentru luarea deciziilor informate.

Libertatea presei este vitală. Jurnaliştii investighează, analizează și informează despre probleme de interes public. Munca lor permite cetățenilor să se implice în dezbateri semnificative, modelează discursul public și promovează transparența. Cu toate acestea, obstacolele în calea libertății presei rămân, iar era digitală a adus noi provocări.

Furnizorii de dezinformare, narațiuni false și propagandă caută să manipuleze sistemul nostru transparent și democratic pentru câștig personal. Ca în multe alte democrații, Statele Unite au văzut încercări ale guvernelor străine și ale altor actori maligni de a ne induce publicul în eroare, de a răspândi narațiuni false despre evenimente globale și de a submina sistemele democratice. Alături de alte democrații occidentale, România joacă un rol important în abordarea acestor provocări globale. Jurnaliștii români se numără printre cei care au scris cu curaj despre faptele și consecințele tragice ale războiului nedrept și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei.

Acestea sunt provocări dificile, dar știm că există și soluții, care necesită colaborare. Jurnaliștii, educatorii, ONG-urile și guvernele lucrează pentru a dezvolta educația media și gândirea critică și pentru a consolida rezistența împotriva manipulării. Jurnaliştii trebuie să depună eforturi pentru a păstra etica şi integritatea jurnalistică. Organizațiile de verificare a informațiilor pot demasca narațiunile false, dezinformarea și imaginile modificate.

În această Zi Mondială a Libertății Presei, ne înnoim angajamentul de a apăra și promova libertatea jurnalistică. Nu numai pentru a ne asigura că cetățenii noștri sunt informați, ci și pentru a promova un viitor bazat pe adevăr, pe valori democratice și pe informații transparente. Libertatea presei nu este doar un drept – este o responsabilitate comună; toți trebuie să ne aducem contribuția.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, la 20 de ani de la marea extindere a UE: Fiecărei generaţii îi revine o misiune. Avem misiunea de a apăra și consolida proiectul european

Published

on

© Official Photo (Courtesy by German Embassy to Romania)

de Annalena Baerbock, ministrul de federal al afacerilor externe al Germaniei

Se auzea imnul european, pe cer străluceau focuri de artificii aurii. Oameni care nu se cunoșteau de loc se îmbraţişau. Mă număram  şi eu printre ei atunci, pe 1 mai 2004, sărbătorind acest moment european special pe podul de peste Oder, între oraşul Frankfurt din Germania de Est şi oraşul Słubice din Polonia de Vest: Estul şi Vestul se uniseră, în sfârşit, în Uniunea Europeană. Aproximativ 75 de milioane de oameni din Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia, Cehia, Ungaria şi Cipru aveau să devină în acea noapte parte a familiei UE. Ulterior li s-au alăturat şi vecinii noştri din Bulgaria, România şi Croaţia.

Simțul responsabilităţii, curajul şi viziunea oamenilor din ţările candidate la aderare, de la Marea Baltică până la Marea Mediterană, au făcut atunci posibilă această mare sărbătoare, ei fiind cei care au demarat hotărâţi îndelungatul şi anevoiosul proces reformator şi de armonizare.

Pentru mine, în calitate de ministru Federal al Afacerilor Externe, data de 1 mai demonstrează că fiecărei generaţii îi revine o misiune proprie. După cel de-al Doilea Război Mondial, generaţiile părinţilor şi bunicilor noştri au înţeles că reconcilierea reprezintă fundamentul unei Comunități Europene a păcii. Noi, germanii, nu avem niciodată voie să uităm că tocmai nouă, celor care am adus războiul şi distrugerea asupra la atât de multi oameni, ni s-a permis, astfel, să păşim pe calea păcii şi a prieteniei. Generaţiile anterioare au creat o Uniune Europeană a libertăţii ca să trăim, muncim şi să activăm într-o lume liberă, de la Atlantic până la graniţa cu Rusia.

Generaţia acestui mare val de extindere a trebuit să-şi asume atunci curajul de a nu se lăsa intimidată de rezistenţe şi mesaje populiste. Ca de pildă în Germania, unde cu ani în urmă,  pe fondul unei rate crescute a şomajului,  erau alimentate temeri legate de “instalatorul polonez”. Aşa cum spunea fostul preşedinte Federal Walter Scheel este, însă, datoria politicului “să facă ceea ce trebuie şi să o facă într-un mod popular”,  în loc să cedeze în fața curentelor de opinie. Dacă social media ar fi existat deja atunci, mă întreb dacă dezbaterile ar fi luat, poate, un alt curs. Însă, din ură, populism şi veşnice reticenţe nu poate să se dezvolte nimic bun și promiţător.

Generația noastră se confruntă astăzi cu misiunea de a apăra și consolida proiectul european de pace și libertate, chiar dacă pentru aceasta este nevoie de extrem de multă energie.  Războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei evidențiază clar și cât se poate de brutal că pacea, libertatea și bunăstarea noastră în Europa nu sunt nicidecum de la sine înțelese. Pentru a ne proteja Europa, avem nevoie de aceleași valori după care s-au ghidat generațiile de dinaintea noastră atunci când au construit Europa noastră comună: responsabilitate, curaj și viziune.

Noi, Uniunea Europeană, alături de prietenii și aliații noștri, ne apărăm valorile și securitatea. Suntem ferm alături de Ucraina, atâta timp cât va fi nevoie. Alături de țara care de peste doi ani aduce sacrificii enorme pentru un viitor în libertate și democrație, în timp ce se îndreaptă ea însăși cu pași repezi pe calea spre aderarea la Uniunea Europeană.

Cel târziu de la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei am înțeles un lucru: extinderea Uniunii noastre Europene reprezintă astăzi și o necesitate geopolitică. Zonele gri din punct de vedere politic și geografic din Balcani sau din Estul Uniunii Europene sunt extrem de periculoase. Nu ne putem permite astfel de zone gri, întrucât pentru Putin acestea sunt o invitație la ingerințe, la destabilizare.

Uniunea Europeană este garantul libertății, democrației și al statului de drept. Ca și cu 20 de ani în urmă, milioane de europeni percep din nou oportunitatea și resimt chemarea de a deveni cetățeni ai Uniunii Europene.  Nu ne permitem ca, din nou, o generație întreagă să aștepte în anticamera UE, așa cum se întâmplă în statele din Balcanii de Vest. Nu putem să irosim șansa de a face Uniunea noastră mai mare și mai puternică și, prin urmare, și mai sigură. Uniunea noastră a păcii și libertății este deschisă să accepte noi membri.

Însă, pentru ca acceptarea unor alte state în Uniune să devină o poveste de succes, trebuie să ne asigurăm ca UE să-și păstreze capacitatea de acțiune atât în interior cât și spre exterior. În acest sens, vom dezvolta în continuare consecvent Uniunea noastră Europeană. Chiar dacă deseori ne străduim din răsputeri să identificăm modul în care o vom face, ca în orice familie mare. În acest context, o deosebită importanță îi revine experienței prețioase a statelor membre UE care au aderat începând din 2004 și care au trecut cu succes printr-un îndelungat proces de tranziție.

Pentru a îndeplini cu succes această misiune a unei întregi generații, uniunea noastră a libertății trebuie reformată. După părerea mea, în acest scop, este nevoie, printre altele, de un număr mai redus de posibilități de veto în Consiliu. Trebuie să rămânem capabili să acționăm și într-o uniune cu un număr de până la 35 de membri. Ceea ce înseamnă și să luăm mai des decizii cu o largă majoritate, în locul deciziilor unanime. Chiar și dacă acest lucru înseamnă ca Germania, ca oricare alt stat, să se supună votului majorității. Trebuie să adresăm împreună și cu fermitate extinderea și reformele.

A da dovadă de responsabilitate și curaj înseamnă astăzi că vom pregăti Uniunea noastră Europeană pentru ca să accepte noi țări în decursul acestei decade. Pentru ca oamenii să se poată îmbrățișa din nou, ascultând imnul european, uniți în sânul familiei noastre europene, al unei familii din ce în ce mai numeroase.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO3 hours ago

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

ROMÂNIA3 hours ago

România, partener al Coaliției Globale pentru Justiție Socială. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: Luăm măsuri active pentru a avea locuri de muncă decente, mai bine plătite, precum și o societate incluzivă

U.E.3 hours ago

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

U.E.4 hours ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE4 hours ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.5 hours ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE5 hours ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.5 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA6 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending