MEDIU
22 septembrie – Ziua mondială fără mașini. Orașul București s-a alăturat inițiativei, circulația autovehiculelor fiind interzisă în mai multe zone din capitală
Published
5 years agoon
By
Diana Zaim
Ziua mondială fără maşini este marcată, anual, la data de 22 septembrie.
Scopul imediat al Zilei mondiale fără maşini este descurajarea, pe cât posibil, a circulaţiei cu automobilul personal sau de serviciu, în favoarea deplasării cu bicicleta, a mersului pe jos ori, în ultimă instanţă, a transportului în comun. Pe termen lung, se doreşte crearea comunităţilor în care atât magazinele, cât şi locurile de muncă să se afle în apropierea domiciliilor, la distanţe ce pot fi uşor parcurse în plimbare, realtează Agerpres.
Cel mai recent barometru INSCOP arată că 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund.
Întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii, 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund.
Iniţial, data la care era sărbătorită Ziua fără maşini a fost 17 iunie, stabilită de Asociaţia pentru Transport Ecologic, din Marea Britanie, în 1997. Evenimentul era marcat pe plan local, în cadrul Săptămânii Transportului Verde. Un an mai târziu, francezii au avut ideea înfiinţării campaniei ”În oraş, fără maşina personală!”. Începând cu anul 2000, această iniţiativă a fost promovată de Comisia Europeană pentru spaţiul comunitar. Ulterior, evenimentul a fost organizat de tot mai multe oraşe din întreaga lume, astfel încât Ziua fără maşini a devenit internaţională.
Pe plan european, Ziua mondială fără maşini este precedată de Campania Săptămâna europeană a mobilităţii, programată, anual, între 16 şi 22 septembrie.
De la introducerea sa, în 2002, impactul Săptămânii europene a mobilităţii a crescut constant, atât în Europa cât şi în lume, iar în 2017 campania a bătut recordul de participare, când 2.526 de oraşe din 50 de ţări au organizat activităţi în decursul săptămânii. Peste jumătate dintre oraşele participante au implementat măsuri permanente.
Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, scopul amintitei campanii este promovarea formelor alternative de transport ecologic şi sublinierea faptului că mobilitatea sporeşte calitatea vieţii în oraşe, ajutând la reducerea poluării aerului, poluării fonice, a accidentelor şi a obezităţii. ”Renunţând pentru o săptămână sau numai pentru o zi la maşina personală, aducem beneficii imense, atât mediului, cât şi sănătăţii noastre”, arată http://insp.gov.ro/.
La 10 iunie 2019, au fost făcute publice rezultatele unor investigaţii realizate de oameni de ştiinţă de la King’s College London, din care rezultă faptul că particulele toxice emise de gazele de eşapament, cauciucurile şi frânele autovehiculelor contribuie la deteriorarea calităţii aerului din oraşe. Mai exact, poluarea aerului cauzată de automobile este asociată cu decesul prematur în cazul a circa 40.000 de persoane pe an în Marea Britanie şi provoacă probleme precum boli de inimă, de plămâni sau astm. În plus, microparticulele de plastic din cauciucurile autovehiculelor eliberate în atmosferă pot afecta dezvoltarea plămânilor copiilor.
În ziua de 27 august 2019, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât ca 22 septembrie să fie desemnată “Ziua fără autoturisme” în Capitală, timp de mai multe ore fiind interzisă circulaţia vehiculelor cu motor în anumite zone. “Pe 22 septembrie 2019, între orele 9,00 şi 17,00, se interzice circulaţia vehiculelor cu motor, inclusiv LPG, vehiculelor electrice cu 2, 3 sau 4 roţi în arealul: bulevardul Decebal – de la strada Dristorului până la Piaţa Alba Iulia, bulevardul Unirii – de la Piaţa Alba Iulia până la Piaţa Constituţiei, fără afectarea traficului pe bulevardul Libertăţii, iar la intersecţia cu strada Dristorului cu bulevardul Decebal se va asigura traversarea acestuia”, prevede proiectul de hotărâre.
Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

You may like
MEDIU
2024 a fost cel mai călduros an din toate timpurile. Europa, continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ (Copernicus Global Climate Report)
Published
1 month agoon
January 11, 2025By
Diana Zaim
Copernicus Global Climate Report, publicat ieri, 10 ianuarie, confirmă că anul 2024 a fost cel mai cald din toate timpurile, fiind pentru prima oară când s-a depășit temperatura medie anuală aglobală de 1,5°C, informează un comunicat oficial al Comisiei Europene.
Anul trecut a fost, de asemenea, cel mai cald pentru toate regiunile continentale, inclusiv Europa, cu excepția Antarcticii și Australiei.
După cum se subliniază, de asemenea, în Raportul european privind starea climei din 2023 și în Evaluarea europeană a riscurilor climatice, continentul european s-a încălzit de două ori mai rapid decât media globală începând cu anii 1980, devenind astfel continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ. Teritoriul european din zona arctică rămâne regiunea cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ, iar schimbările în circulația atmosferică favorizează valuri de căldură estivale mai frecvente. De asemenea, ghețarii se topesc și se produc schimbări în structura precipitațiilor.
Frecvența și gravitatea generală a fenomenelor meteorologice extreme sunt în creștere. Temperaturile la suprafața mării au rămas excepțional de ridicate, perioada iulie – decembrie 2024 fiind a doua cea mai caldă înregistrată pentru această perioadă a anului, după 2023.
UE s-a angajat să sprijine acțiunile globale privind clima și să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. UE a convenit asupra unor obiective și a unei legislații pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, iar Comisia a recomandat deja un obiectiv de reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% pentru 2040. În aprilie 2024, Comisia a publicat o comunicare privind modul de pregătire eficientă a UE pentru riscurile climatice și de creștere a rezilienței la schimbările climatice.
Copernicus, ochii Europei pe Pământ, este componenta de observare a Pământului a programului spațial al Uniunii Europene. Finanțat de UE, Copernicus este un instrument unic care privește planeta noastră și mediul său în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.
MEDIU
Ministrul Finanțelor a discutat cu Comisia Europeană despre finanțarea industriei metalurgice și chimice din România în procesul de decarbonizare
Published
2 months agoon
December 12, 2024By
Diana Zaim
Ministrul Finanțelor, prezent în vizită de lucru la Bruxelles, a avut o întrevedere cu reprezentnați ai Comisiei Europene, unde au fost stabilte detalii pentru instrumentele financiare dedicate revitalizării industriei românești, în contextul planului european de decarbonizare.
„Împreună cu reprezentanții Comisiei Europene, am pus la punct ultimele detalii pentru aprobarea schemei de ajutor de stat pentru decarbonizarea proceselor de producție industrială, inițiativă din cadrul progrmaului România Produce. Ne-am asumat să susţinem producătorii din industria metalurgică și din industria chimică, piloni ai producției industriale din România. După cum știți, se confruntă cu provocări majore: consumul mare de energie și nevoia urgentă de modernizare pentru a rămâne competitive”, a transmis ministrul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană a mai autorizat astfel de scheme în Italia și Cehia, care s-au dovedit de mare succes.
De asemenea, MF vrea să ofere sprijin financiar direct, în valoare de 5 miliarde de lei, pentru electrificarea proceselor de producție, utilizarea hidrogenului verde și reducerea consumului de energie: „Este o măsură practică, dar și una de viziune. Fără acest sprijin, riscăm să pierdem investiții și să vedem cum alte țări își transformă economiile.”
În cadrul reuniunii s-a discutat despre capitalizarea EximBank și CEC Bank, în condiții de piață, pentru a le consolida capacitatea să sprijine proiectele strategice ale companiilor românești: „Este un obiectiv important pentru noi să stimulăm competitivitatea firmelor românești pe piețele internaționale și să încurajăm investițiile în sectoarele cu potențial de creștere.”
Totodată, Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a participat la reuniunea Consiliului ECOFIN de la Bruxelles, unde au fost abordate subiecte strategice pentru viitorul economic al Uniunii Europene.
Ministrul Marcel Boloș a subliniat importanța identificării rapide a unui compromis pentru implementarea acestor reforme, înființarea Autorității Vamale a UE și a Centrului de Date Vamale al UE, fiind pași esențiali pentru o Uniune Vamală mai eficientă.
Marcel Boloș a apreciat progresul realizat, subliniind nevoia unui echilibru între ambițiile climatice, specificitățile statelor membre și competitivitatea economiei UE.
Reamintim că Planurile bugetar-structurale ale statelor membre au fost o altă temă de pe agendă. România este una dintre cele cinci state membre care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare de șapte ani în cadrul procedurii de deficit excesiv.
MEDIU
Comisia Europeană alocă 4,6 mld. euro pentru a accelera implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare în Europa
Published
3 months agoon
December 4, 2024By
REDACTIA
În prima săptămână a noului său mandat, Comisia Europeană alocă 4,6 miliarde de euro pentru a stimula tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete, producția de celule de baterii pentru vehiculele electrice și hidrogenul din surse regenerabile în cadrul Fondului pentru Inovare, transmite Executivul European într-un comunicat oficial.
Comisia lansează două noi cereri de propuneri cu un buget de 3,4 miliarde EUR pentru a accelera implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare în Europa, inclusiv a bateriilor pentru vehiculele electrice. De asemenea, Comisia lansează cea de a doua licitație a Băncii Europene pentru Hidrogen pentru a accelera producția de hidrogen din surse regenerabile în Spațiul Economic European (SEE), cu un buget de 1,2 miliarde EUR din fonduri UE, plus peste 700 de milioane EUR din trei state membre. Atât cererile de propuneri, cât și licitația sunt finanțate de Fondul pentru inovare, utilizând veniturile provenite din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Toate cele trei cereri de propuneri includ noi criterii de reziliență pentru a stimula industria europeană. Licitația pentru baterii și licitația băncii de hidrogen vor include, de asemenea, criterii specifice de reziliență pentru a proteja Europa împotriva dependenței de un singur furnizor.
Cele două cereri de propuneri subliniază angajamentul UE de a consolida poziția de lider a Europei și capacitatea sa de producție în domeniul tehnologiilor inovatoare, de vârf și cu zero emisii nete, urmărind în același timp calea către neutralitatea climatică până în 2050.
Cererea generală de propuneri pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în valoare de 2,4 miliarde EUR (cererea IF24), sprijină proiecte de decarbonizare de diferite dimensiuni, precum și proiecte axate pe fabricarea de componente pentru energia din surse regenerabile, stocarea energiei, pompele de căldură și producția de hidrogen.
Pentru prima dată, o cerere de propuneri în valoare de 1 miliard EUR pentru fabricarea de celule de baterii pentru vehicule electrice (bateriaIF24)va sprijini proiecte care pot produce celule de baterii inovatoare pentru vehicule electrice sau pot implementa tehnici, procese și tehnologii de fabricație inovatoare.
Comisia și Banca Europeană de Investiții (BEI) au inițiat un nou parteneriat pentru a sprijini investițiile în sectorul producției de baterii din UE. Acest parteneriat va beneficia de o suplimentare cu 200 de milioane EUR (garanție de împrumut) a programului InvestEU din Fondul pentru inovare. Banii vor fi direcționați pentru a sprijini proiecte inovatoare de-a lungul lanțului valoric european de fabricare a bateriilor, pentru a aborda provocările de finanțare, permițând operațiuni suplimentare de împrumut de risc ale BEI în următorii trei ani.
Comisia lansează, de asemenea, a doua licitație în cadrul Băncii Europene pentru Hidrogen, prin intermediul Fondului pentru inovare (licitație IF24). Acesta va aloca 1,2 miliarde EUR din veniturile sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru a sprijini producătorii de hidrogen clasificat drept combustibil din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO) situați în Spațiul Economic European (SEE).
Etapele următoare
Promotorii de proiecte pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și cererile de propuneri pentru baterii trebuie să se aplice până la 24 aprilie 2025, ora 17:00 (CET), atât cererilor de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare, prin intermediul portalului de finanțare și licitații al UE. Solicitanții sunt încurajați să participe la Ziua de informare, care va avea loc online în perioada 17-18 decembrie 2024. Se preconizează că solicitanții selectați vor semna acorduri de grant până în primul trimestru al anului 2026.
Cu un venit estimat la 40 de miliarde de euro din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii în perioada 2020-2030, Fondul pentru inovare urmărește să creeze stimulente financiare pentru ca întreprinderile și autoritățile publice să investească în tehnologii de vârf cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să sprijine tranziția Europei către neutralitatea climatică.
Fondul pentru inovare a alocat deja aproximativ 7,2 miliarde de euro pentru peste 120 de proiecte inovatoare prin intermediul cererilor sale de propuneri anterioare. Rezultatele cererii de propuneri IF23 au majorat valoarea totală a sprijinului la 12 miliarde de euro pentru peste 200 de proiecte.
De asemenea, prin intermediul primei licitații, Comisia a alocat granturi în valoare de aproape 700 de milioane EUR pentru sprijinirea a 6 proiecte de producere a hidrogenului din surse regenerabile de origine nebiologică. (Licitație IF23). În plus, licitația IF23 a inclus, de asemenea, o contribuție de 350 de milioane EUR din partea Germaniei în cadrul schemei „Licitații ca serviciu”.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

”Securitatea Europei se află la un punct de cotitură”, a declarat președinta CE la începutul Summitului de urgență de la Paris

Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”

Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România

Polonia nu trimite trupe în Ucraina. Tusk avertizează împotriva dezbinării alianței Europa-SUA: Nu poate exista loc pentru ”fie unul, fie celălalt”

”România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate”, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu

Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev

Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, propune cinci direcții ”esențiale” pentru politica externă a României: Trebuie să fim un actor influent

Germania consideră „premature” discuțiile privind o eventuală trimitere de trupe în Ucraina

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!
Trending
- NATO4 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA4 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA3 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui
- EDITORIALE1 week ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României