Connect with us

U.E.

25 martie, zi istorică: Se împlinesc 62 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma prin care ia naștere piața comună bazată pe libera circulație a persoanelor, mărfurilor și serviciilor

Published

on

? Original copy of the Treaty of Rome © European Union, 2017 / EC - Audiovisual Service / Photographer: Marco Zeppetella

Astăzi se împlinesc 62 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma de către miniștrii a șase națiuni europene Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Olanda înființând Comunitatea Economică Europeană.

Tratatul de la Roma a creat o piață comună bazată pe libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalului. A înființat și Comisia Europeană. De asemenea, cunoscut astăzi ca Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, acesta rămâne unul dintre cele mai importante două tratate ale UE.

Tratatul de la Roma se referă la tratatul prin care a fost instituită Comunitatea Economică Europeană (EEC) și a fost semnat de FranțaGermania de Vest, OlandaItaliaBelgia și Luxemburgla 25 martie 1957. Inițial, numele complet al tratatului era Tratat de instituire a Comunității Economice Europene. Totuși, Tratatul de la Maastricht l-a amendat eliminând, printre alte lucruri, cuvântul “Economic” atât din numele comunității cât și al tratatului. Din acest motiv tratatul este denumit de cele mai multe ori Tratat de instituire a Comunității Europene sau Tratatul CE.

În aceași zi a mai fost semnat un tratat care instituia Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, Euratom) : cele două tratate, împreună cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, care a expirat în 2002, au devenit Tratatele de la Roma. Atât Tratatul de la Roma, cât și Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Tratatul a fost semnat de către următorii:

La Messina, în 1955, miniștrii de externe au convenit asupra concentrării atenției spre integrarea economică și conștientizarea faptului că scăderea tarifelor vamale între cei 6 le va stimula relațiile comerciale și dezvoltarea economică.

Obiectivul Tratatului de la Roma era integrarea economiei comune, crearea unei piețe comune, instituirea celor “4 libertăți”, excluderea oricărei discriminări naționale. Pentru a funcționa însă, avea nevoie de un fundament juridic, erau necesare armonizări legislative, astfel, rolul Curții Europene de Justiție se arăta extrem de important.

Implicații teoretice ale acestui tratat: odată cu piața comună se naște societatea civilă europeană. Statul nu mai este subiectul suveran pe propriul teritoriu întrucât piața comună trebuie să funcționeze pe dimensiunea supranațională, doar așa poate fi eficientă. Astfel iese în evidență primatul dreptului comunitar asupra dreptului național. Totodată spectrul CEE este mai larg decât CECO, care avea în centru ideea de pace între Franța și Germania. În același timp, Marea Britanie refuza intrarea în CEE, avea mereu ideea de putere maritimă, nevrând să cedeze porțiuni de putere în mod gradual instituțiilor comunitare. A vrut să-și creeze propria piață comună și astfel a luat ființă EFTA în 1959, concepută drept rivală pentru CEE.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Dan Motreanu

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru sănătate din PE, a primit asigurări din partea Comisiei Europene privind reducerea cu 10% a consumului nociv de alcool în lupta împotriva cancerului

Published

on

© Dan Motreanu/ arhivă personală

Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, l-a asigurat pe eurodeputatul Dan Motreanu, vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate din Parlamentul European, de angajamentul statelor membre de a reduce consumul nociv de alcool cu cel putin 10% până în 2025 în lupta împotriva cancerului.

Europarlamentarul român a adresat Comisiei Europene o întrebare despre cum intenționează să acționeze în viitor pentru ca planul european de combatere a cancerului să își atingă obiectivele.

“În 2016, cancerul a reprezentat cauza principală a deceselor provocate de alcool, cu un procent de 29 %, urmat de ciroza hepatică (20%), de bolile cardiovasculare (19%) și de vătămările corporale (18%)”, a subliniat Motreanu (PNL, PPE), în motivarea întrebării sale.

Potrivit eurodeputatului, comisarul Stella Kyriakides a reamintit angajamentul statelor membre de a reduce consumul nociv de alcool cu cel putin 10% până în 2025, ca parte a obiectivelor de dezvoltare durabilă.

“Efectele nocive ale alcoolului reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică din UE”, a subliniat Kyriakides în răspunsul său către vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI).

Mai mult, Planul european de luptă împotriva cancerului propune acțiuni de informare, între care etichetarea băuturilor alcoolice, astfel încât consumatorii să aleagă în cunoștință de cauză. Părțile interesate și specialiștii în domeniul sănătății sunt invitați să sprijine aplicarea planului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a decis să nu meargă deocamdată mai departe cu acțunile legale împotriva Regatului Unit în legătură cu implementarea acordului post-Brexit

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a decis să nu meargă deocamdată mai departe cu măsurile legale împotriva Regatului Unit în legătură cu implementarea acordului post-Brexit privind Irlanda de Nord, în speranţa că se vor găsi soluţiile la problemele restante, informează Agerpres. 

Anunţul de marţi vine în contextul în care ministrul britanic pentru Brexit, David Frost, a cerut schimbări semnificative în ce priveşte protocolul referitor la Irlanda de Nord, afirmând că „nu se poate continua aşa cum este acum”. Frost a solicitat o perioadă de „repaus”, cu menţinerea actualelor perioade de graţie şi suspendarea acţiunilor legale întreprinse de UE împotriva Regatului Unit pe parcursul negocierii modificărilor.

O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a asigurat marţi că, „deşi UE nu va renegocia protocolul, suntem pregătiţi să abordăm toate problemele care apar în implementarea practică a acestuia într-un spirit de bună credinţă şi cooperare”.

„Este esenţial să continuăm discuţiile constructive în cursul săptămânilor următoare. În ceea ce priveşte cererea de suspendare, Comisia va evalua cu atenţie noile propuneri făcute de Marea Britanie, în conformitate cu procedurile de consultare necesare, atât pe plan intern, cât şi cu Parlamentul European”, a mai spus ea. 

Potrivit acesteia, în scopul de a oferi spaţiul necesar pentru a reflecta asupra acestor probleme şi a găsi soluţii durabile la implementarea protocolului, Comisia Europeană a decis ca, în acest stadiu, să nu treacă la următoarea etapă a procedurii de infringement începută în martie. 

O purtătoare de cuvânt a guvernului Marii Britanii a spus la rândul său că Londra a „primit un răspuns constructiv din partea Comisiei la solicitarea unei pauze în ce priveşte aranjamentele existente”, reiterând că este nevoie de „schimbări semnificative pentru a asigura că protocolul este sustenabil”.

Comisia Europeană a recurs în luna martie la acțiuni legale împotriva Regatuli Unit ca urmare a deciziei unilaterale a Londrei de a prelungi perioada de grație privind controalele alimentare între Marea Britanie și Irlanda de Nord.

Astfel, UE a transmis Regatului Unit o scrisoare de punere în întârziere pentru încălcarea dispozițiilor de fond cuprinse în Protocolul privind Irlanda și Irlanda de Nord, precum și încălcarea obligațiilor de bună-credință prevăzute în Acordul de retragere, convenit de cele două părți.

Acest pas marca prima etapă a unei proceduri de infringement împotriva Regatului Unit, fiind a doua acțiune legală a UE împotriva acestei țări în mai puțin de șase luni.

În context, săptămâna trecută guvernul britanic a solicitat Uniunii Europene un moratoriu privind aplicarea dispozițiilor vamale post-Brexit în Irlanda de Nord, pentru a câștiga timp în vederea renegocierii în profunzime a măsurilor care au iscat scântei între cele două părți. 

Protocolul privind Irlanda de Nord a fost conceput ca soluție stabilă și de durată ce se aplică împreună cu acordul comercial și de cooperare și care asigură:

– evitarea unei frontiere strict controlate între Irlanda și Irlanda de Nord, protejând astfel buna funcționare a economiei insulei în integralitatea sa și menține Acordul din Vinerea Mare (Acordul de la Belfast) în toate dimensiunile sale;

– păstrarea integrității pieței europene unice a mărfurilor, cu toate garanțiile pe care le oferă în ceea ce privește protecția consumatorilor, sănătatea publică și a animalelor sau combaterea fraudei și a traficului.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel salută numirea lui Mark Gitenstein drept viitor ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

Published

on

© European Union 2021

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat miercuri numirea lui Mark Gitenstein în calitate de viitor ambasador al SUA la Uniunea Europeană, pe care a făcut-o marţi preşedintele american Joe Biden.

„Salut nominalizarea de către Joe Biden a lui Mark Gitenstein pentru a deveni Reprezentantul SUA pe lângă UE. Avem o agendă transatlantică și globală importantă pe care trebuie să o ducem mai departe. Avem nevoie de toată lumea pe punte și aștept cu nerăbdare să lucrez cu el atunci când va fi confirmat”, a scris Charles Michel pe contul de Twitter.

Citiți și: Joe Biden l-a nominalizat pe Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România, ca ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

Preşedintele SUA Joe Biden l-a nominalizat marţi pe Mark Gitenstein, un colaborator de lungă durată, în funcţia de ambasador la Uniunea Europeană, în timp ce administraţia sa încearcă să consolideze legăturile cu aliații europeni.

Mark H. Gitenstein a fost ambasador al Statelor Unite ale Americii în România din 2009 până în data de 14 decembrie 2012. A fost nominalizat de președintele Barack Obama pe 11 iunie 2009 și a fost confirmat de Senatul SUA pe 8 iulie 2009. Și-a încheiat mandatul în decembrie 2012. În perioada mandatului său, Joe Biden a efectuat o vizită la București în calitate de vicepreședinte al SUA, în anul 2009.

Mark Gitenstein are origini românești. Bunicii săi au emigrat din Botoșani, România, în secolul al XIX-lea. În perioada mandatului său de ambasador, el și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței și consolidarea statului de drept.

Anul trecut, după ce Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale în SUA, Mark Gitenstein a afirmat că noul președinte al SUA are o legătură strânsă cu România și că relațiile SUA-România se vor consolida în mandatul său la Casa Albă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu11 mins ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru sănătate din PE, a primit asigurări din partea Comisiei Europene privind reducerea cu 10% a consumului nociv de alcool în lupta împotriva cancerului

COMISIA EUROPEANA12 mins ago

Comisia Europeană a decis să nu meargă deocamdată mai departe cu acțunile legale împotriva Regatului Unit în legătură cu implementarea acordului post-Brexit

ROMÂNIA31 mins ago

Secretarul pentru comerț al SUA a discutat cu premierul Florin Cîțu despre tehnologia 5G, climă și energie: Aștept cu nerăbdare să aprofundăm cooperarea SUA – România

CONSILIUL EUROPEAN41 mins ago

Charles Michel salută numirea lui Mark Gitenstein drept viitor ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

FONDURI EUROPENE1 hour ago

Ministrul Cristian Ghinea anunță lansarea unui proiect în valoare de 11 milioane de euro, care va permite numărarea populației de urs brun din România

Corina Crețu1 hour ago

Eurodeputatul Corina Crețu atenționează din nou Guvernul: România începe cu cel puțin 6 luni mai târziu folosirea banilor prin PNRR

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Mai mulți eurodeputați condamnă Acordul SUA-Germania privind Nord Stream 2: Nu este un acord european

INTERNAȚIONAL2 hours ago

FMI speră că inflația este temporară, dar avertizează în legătură cu o serie de riscuri ce ar putea transforma creșterea prețurilor într-o problemă persistentă

ROMÂNIA3 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Ținta mea este să avem PNRR-ul aprobat în jur de 15 septembrie

U.E.3 hours ago

Josep Borrell: UE continuă să tragă la răspundere Turcia pentru situația din Varosha

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL4 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI6 days ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA1 week ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending