Guvernele ar trebui să gestioneze în mod riguros riscurile privind corupția care a apărut din cauza necesității adoptării unor măsuri extraordinare pentru a combate pandemia de COVID-19, printre care infuzia unor sume mai mari de bani în economie în vederea reducerii impactului economic și social, relevă raportul anual al GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei, conform unui comunicat al organizației, citat de Agerpres.
Acest semnal de alarma transmis de GRECO vine în contextul în care țările au fost nevoite pentru mai mult de un an să pună în practică măsuri de urgență care au condus la concentrări de puteri și la derogări privind drepturile fundamentale, măsuri care merg mână în mână cu riscuri de corupție ce nu trebuie subestimate.
Acestea pot fi unele accentuate când vine vorba despre sistemele de achiziții publice.
”În perioada plină de provocări cu care ne confruntăm, guvernele ar trebui să-şi accelereze eforturile pentru a se asigura că toate politicile şi acţiunile menite să soluţioneze crizele economice şi de sănătate publică respectă standardele anticorupţie. Legislaţia adecvată şi cadrele instituţionale pentru combaterea corupţiei nu sunt suficiente. Trebuie să vedem aceste standarde aplicate efectiv în practică, iar guvernele trebuie să acţioneze cu transparenţă şi responsabilitate”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric.
În raportul anual, președintele GRECO, Marin Mrcela, lansează un apel către state să urmeze îndeaproape principiile elaborate de GRECO în 2020 pentru a preveni riscurile în contextul pandemiei, argumentând că ”este esențial ca, în situațiile stării de urgență, toate deciziile și procedurile să fie elaborate cu transparență, integritate și responsabilitate”.
Pe baza activităţii GRECO din 2020, preşedintele acestui organism îşi exprimă regretul că în unele state membre există ”tentative flagrante” din partea puterilor executivă şi/sau legislativă de a ataca, a intimida sau a subordona sistemul judiciar.
Raportul analizează măsurile luate în 2020 de statele membre GRECO pentru prevenirea corupţiei şi incluse în a patra rundă de evaluare – care vizează parlamentari, judecători şi procurori – şi în cea de-a cincea rundă de evaluare, care se concentrează pe guvernele centrale – inclusiv funcţii executive de rang înalt – şi pe instituţiile de aplicare a legii.
Până la finalul lui 2020, statele membre GRECO implementaseră integral aproximativ 40% dintre recomandările sale pentru a preveni corupţia cu privire la parlamentari, judecători şi procurori. Recomandările cu cea mai redusă conformitate au fost cele făcute cu privire la parlamentari (doar 30% implementate integral), urmaţi de judecători (41%) şi procurori (47%).
A cincea rundă de evaluare era în plină desfăşurare la finalul anului, cu rapoarte de evaluare deja încheiate pentru 21 de state. Majorităţii ţărilor evaluate până acum li s-a cerut să adopte sau să revizuiască codurile de conduită pentru funcţii executive de top. Un motiv de îngrijorare special a fost reticenţa unor state de a dezvălui informaţii oficiale în acord cu legislaţia privind libertatea de informare, precum şi cu lobby-ul şi conflictele de interese.
Citiți și:
Până la finalul lui 2020, 16 ţări au făcut obiectul procedurii de nerespectare în cadrul celei de-a patra runde de evaluare de GRECO: Andorra, Armenia, Austria, Bosnia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Luxemburg, Republica Moldova, Monaco, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Turcia şi Ungaria.
GRECO este organismul anticorupţie al CoE. Scopul său este să amelioreze capacitatea membrilor săi de a combate corupţia, monitorizând respectarea de către aceştia a standardelor sale anticorupţie. GRECO ajută statele să identifice deficienţe în politicile naţionale anticorupţie, declanşând reformele practice necesare din punct de vedere legislativ şi instituţional. GRECO este format din cele 47 de state membre ale CoE, Belarus, Kazahstan şi SUA.