Connect with us

NEWS

28 de ani de la căderea Zidului Berlinului

Published

on

Germania aniversează astăzi 28 de ani de la căderea Zidului Berlinului. La 9 noiembrie 1989 barierele dintre Germania de Est și cea de Vest au fost deschise, eliminând astfel granița simbolică instituită timp de 28 de ani între democraţie şi comunism. Reunificarea Germaniei a fost încheiată oficial pe 3 octombrie 1990 şi a marcat începutul căderii comunismului în Europa de Est.

Un zid ce despărțea familii

Din 1945 Germania a fost guvernată de cele patru puteri învingătoare în cel de Al Doilea Război Mondial, dar izbucnirea Războiului Rece a făcut ca zonele de ocupaţie franceză, britanică şi americană să fie unite în Republica Federală Germania, în 1949. Tot atunci, în replică, şi zona de ocupaţie sovietică a Berlinului avea să fie proclamată Republica Democrată Germania, cu capitala în Berlinul de Est.

Germania Federală s-a dezvoltat ca o ţară capitalistă, o democraţie parlamentară cu o economie susținută de fondurile Planului Marshall, în timp ce Gemania Răsăriteană avea, după modelul sovietic, un guvern autoritar, o economie planificată centalizat şi subvenţionată de stat. 

În dimineaţa zilei de 13 august 1961, berlinezii au constatat că prin mijlocul Berlinului începuse construcţia Zidului. 45 de kilometri de bariere de sârmă ghimpată şi beton au fost ridicate, în jurul Berlinului Occidental. Autorităţile comuniste voiau să împiedice migraţia cetăţenilor atraşi de prosperitatea și libertatea politică din vestul capitalist.

Un anunţ accidental cu consecinţe istorice

Gunter Schabowski (foto) este numele fostului demnitar est-german care a anunţat accidental deschiderea Zidului Berlinului.

Günter Schabowski at the Alexanderplatz demonstration on 4 November 1989 (age 60)

S-a dovedit mai târziu că nu trebuia să facă acest anunţ până a doua zi după-amiaza, la ora 16.  De asemenea Schabowski ar fi trebuit să spună că est-germanii aveau nevoie de o viză legală pentru a putea călători, dar confuzia sa a fost o adevărată bombă politică.Demnitarul comunist a anunţat la o conferinţă de presă, complet accidental, noi reguli de călătorie în vest  aplicabile imediat, iar jurnaliştii au difuzat prompt ştirea deschiderii graniţei, notează stiri.tvr.ro. În aceeaşi zi, est-germanii au luat cu asalt Zidul Berlinului, care separase oraşul, familiile şi prietenii din cele două state germane şi fusese graniţa simbolică dintre democraţie şi comunism, timp de 28 de ani.

Jurnaliştii au transmis imediat că Zidul, cel mai puternic simbol al Cortinei de Fier şi al Războiului Rece care divizase Estul de Vest, era deschis, provocând asaltul est-germanilor asupra graniţelor.

Protestatarii au luat cu asalt punctele de trecere şi Poarta Brandenburg şi au început să facă breşe în zid, în data de 9 noiembrie 1989. Până la miezul nopţii, mii de est-berlinezi au traversat în Vest, unindu-se într-o atmosferă de mare sărbătoare cu mulţimea din Berlinul Occidental. Distrugerea Zidului, tot atât de rapidă ca şi crearea sa, a fost celebrată de întreaga lume, a fost primul pas către reunificarea Germaniei, încheiată oficial pe 3 octombrie 1990, şi a marcat începutul căderii comunismului în Europa de Est.

Zidul Berlinului a fost dărâmat cu buldozerele aproape total în săptămânile care au urmat. Regimul Comunist s-a prăbuşit, au urmat alegeri libere, iar statul însuşi s-a dizolvat prin Unificarea Germaniei, în octombrie 1990.

 

 

.

INTERNAȚIONAL

Twitter a ascuns o postare a președintelui american Donald Trump: ”Glorifică violența”

Published

on

O postare a președintelui american Donald Trump pe rețeaua de socializare Twitter a fost ascunsă de platforma socială pentru că ”glorifică violența”, anunță BBC, citat de Digi24.

În postarea sa de pe Twitter, Donald Trump i-a numit pe protestatarii din Minneapolis ”huligani” şi i-a ameninţat că va trimite armata să îi împuşte dacă protestele continuă.

”Nu pot să stau şi să privesc cum asta se întâmplă unui mare oraş american. O lipsă total de leadership. Fie primarul radical de stângă Jacob Frey îşi face treaba şi readuce oraşul sub control, fie trimit eu Garda Naţională şi fac treabă. Aceşti huligani dezonorează memoria lui George Floyd, iar eu nu voi permite asta. Tocmai am vorbit cu guvernatorul Tim Walz şi i-am spus că armata este cu el până la capăt. Dacă are probleme, vom prelua noi controlul, iar atunci când vor începe jafurile vom începe şi noi să tragem”, a scris Donald Trump pe Twitter.

În urma acestui mesaj transmis de liderul de la Casa Albă, Twitter a ascuns și a marcat comentariul, care poate fi însă vizualizat după apăsarea unui buton. ”Acest Tweet a încălcat regulile Twitter în ce priveşte glorificarea violenţei. Twitter, a hotărât, însă, că este în interesul publicului ca acest Tweet să rămână accesibil”.

Acesta este al doilea incident dintre președintele Donald Trump și rețeaua socială, folosită intens de liderul american pentru a comunica.

Zilele trecute, platforma Twitter a adăugat marți mențiunea ”verificați faptele” la două mesaje ale președintelui american Donald Trump care susținea că votul prin corespondență este substanțial ”fraudulos”. Represaliile preşedintelui american nu au întârziat să apară.

Joi, preşedintele american Donald Trump a semnat joi un ordin executiv ce vizează limitarea protecţiei reţelelor sociale şi limitarea libertăţii de care beneficiază acestea în gestionarea conţinutului publicat.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și Emmanuel Macron, discuție telefonică în cadrul căreia au convenit asupra organizării reuniunii G7 ”în persoană” într-un viitor apropiat

Published

on

Președintele american Donald Trump și omologul său francez Emmanuel Macron au convenit joi, în cadrul unui apel telefonic, că reuniunea G7 ar trebui organizată ”în persoană”, într-un viitor apropiat, potrivit informațiilor date publicității de Casa Albă, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Președintele american a anulat în luna martie întâlnirea liderilor G7, care urma să aibă loc la 10 iunie în Statele Unite, în contextul restricțiilor de călătorie impuse ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Săptămâna trecută, preşedintele Trump a spus că încearcă să reia ideea unei reuniuni cu participare ”în persoană” deoarece aceasta ar transmite mesajul că lumea revine la normal. El a propus organizarea conferinţei la reşedinţa prezidenţială de la Camp David din Maryland.

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe Robert O’Brien a declarat duminică că, în cazul organizării unei reuniuni G7 cu participare ”în persoană”, aceasta va avea loc la sfârşitul lunii iunie.

Emmanuel Macron, președintele Franței, țară care a deținut în 2019 președinția G7, predând ștafeta Statelor Unite la 1 ianuarie 2020, este deschis ideii de a călători în SUA pentru reuniunea G7 dacă situația epidemiologică o permite, potrivit declarațiilor de săptămâna trecută ale unui oficial al Administrației Prezidențiale de la Paris.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina încearcă să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie. Guvernul de la Kiev a aprobat un memorandum privind importul de gaze naturale lichefiate din Statele Unite

Published

on

Guvernul ucrainean a aprobat miercuri un memorandum de cooperare privind posibilitatea importului unei cantități de cel puțin 5,5 miliarde de memtri cubi de gaze naturale lichefiate pe an din Statele Unite, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Olga Buslavets, ministrul ucrainean al Energiei, a menționat că în memorandum este precizat că firma care va vinde gazele lichefiate este compania Louisiana Natural Gas Exports iar preţul va fi stabilit în conformitate cu preţurile pe platforma americană Henry Hub.

Memorandumul de cooperare prevede şi construcţia unei noi conducte de gaze între hub-ul de gaze de la Hermanowice (Polonia) şi facilitatea de stocare a gazelor naturale de la Bilche-Volytsko-Uherske (Vestul Ucrainei). Finanţarea pentru acest proiect include sprijin de la anumite agenţii guvernamentale americane şi europene.

Ucraina încearcă să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie, după ce relaţiile cu furnizorul tradiţional, Rusia, au intrat în colaps după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în anul 2014.

În 2019, Ucraina şi-a majorat importurile de gaze naturale cu 34,4% până la 14,25 miliarde de metri cubi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending