Connect with us

U.E.

29 martie 2018: Un an de când Marea Britanie a devenit primul stat din istoria UE care activează clauza de retragere din Uniune (Cronologie)

Published

on

Astăzi, 29 martie 2018, se împlinește un an de când Marea Britanie a devenit primul stat membru din istoria UE care a activat articolul 50 din Tratatul Uniunii Europene privind clauza de retragere din Uniune, declanșând formal negocierile pentru Brexit și ieșirea din UE până la 29 martie 2019.

La un an distanță de la semnarea și transmiterea scrisorii de guvernul Marii Britanii către președintele Consiliului European, negocierile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană privind Brexit au înregistrat șase runde de tratative pentru acordul de retragere din UE, axat pe trei dimensiuni – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare și problema frontierei dintre Irlanda și Irlanda de Nord. În luna decembrie a anului trecut, după un impas înregistrat în negocieri, Comisia Europeană a recomandat țărilor UE să reevalueze stadiul progreselor înregistrate în cadrul negocierilor privind Brexitul pentru a consemna ”progrese suficiente” și a propune trecerea la o nouă fază a negocierilor privind perioada de tranziție.

În prezent, în aceeași perioadă în care negocierile privind Brexit își continuă cursul, țările UE și-au arătat solidaritatea față de Marea Britanie ca urmare a evaluării Londrei privind implicarea Rusiei în otrăvirea lui Serghei Skripal și a fiicei sale pe teritoriul britanic, expulzând peste zeci de diplomați ruși.

Tratativele privind Brexit, preconizat a se produce la 29 martie 2019 în timpul primei președinții a României la Consiliul UE, continuă în condițiile în care majoritatea progreselor obținute se axează pe drepturile cetățenilor, existând dileme în privința graniței dintre Irlanda și Irlanda de Nord, viitoarea relație comercială și de securitate, Marea Britanie dorindu-și acorduri importante în aceste privințe.

În continuare, CaleaEuropeana.ro vă propune o selecție a celor mai importante momente de la activarea oficială a Brexit și până în prezent, 29 martie 2018, conform unei cronologii oficiale a Consiliului UE:

29 martie 2017 – notificarea oficială privind Brexit

FOTO: Downing Street/ Facebook

Regatul Unit a notificat în mod oficial Consiliului European intenția sa de a părăsi UE. Consiliul European a adoptat o declarație privind notificarea din partea Regatului Unit.

”Regretăm că Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană, dar suntem pregătiți pentru procesul pe care va trebui să îl urmăm. (…) În aceste negocieri, Uniunea va acționa în mod unitar și își va apăra interesele. Prima noastră prioritate va fi de a reduce la minimum incertitudinea provocată de decizia Regatului Unit pentru cetățenii noștri, întreprinderile noastre și statele noastre membre”, se arată în textul respectiv.

29 aprilie 2017 – Consiliul European special UE-27 (articolul 50)

Liderii UE 27 s-au reunit în cadrul primului summit de la declanșarea oficială a articolului 50 de către Regatul Unit. Ei au adoptat în unanimitate orientări pentru viitoarele discuții privind Brexitul. Acestea au definit cadrul de negociere și au stabilit pozițiile și principiile generale ale UE.

3 mai 2017 – Comisia Europeană recomandă un proiect de directive de negociere

Comisia a prezentat Consiliului (la nivelul Coreperului) o recomandare de decizie a Consiliului privind negocierile referitoare la Brexit. Aceasta cuprindea un proiect de directive de negociere (un mandat detaliat pentru Comisie).

22 mai 2017 – Consiliul Afaceri Generale (articolul 50)

Consiliul UE, reunit în formula UE 27, decizie de autorizare a începerii negocierilor privind Brexitul cu Regatul Unit. De asemenea, decizia a desemnat Comisia Europeană drept negociator al UE.

Consiliul a adoptat, de asemenea, directive de negociere (un mandat pentru Comisie), destinate primei etape a negocierilor.

De asemenea, acesta a adoptat o decizie privind instituirea unui grup de lucru ad-hoc care va oferi asistență Consiliului și Coreperului în chestiuni legate de retragerea Regatului Unit din Uniune.

19 iunie 2017 – Negocierile privind Brexit debutează oficială

FOTO: ec.europa.eu

Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, și David Davis, ministrul ieșirii din Uniunea Europeană, au deschis prima rundă de negocieri privind Brexitul. Acest eveniment de o zi a avut loc la Bruxelles.

În afară de structura negocierilor și de viitoarele chestiuni, deschiderea negocierilor s-a axat pe:

  • aspecte legate de drepturile cetățenilor;
  • decontul financiar;
  • frontiera Irlandei de Nord;
  • alte aspecte legate de separare.

Alături de reprezentanții Comisiei Europene, reprezentanții președintelui Consiliului European au fost prezenți și au participat la negocieri, având un rol de sprijin. Negociatorul UE va raporta sistematic Consiliului European, Consiliului și grupurilor sale de pregătire.

22 iunie 2017 – Consiliul European (articolul 50). Liderii UE-27 au adoptat procedurile de relocare a agențiilor europene din Marea Britanie

La 22 iunie, Consiliul European (articolul 50), în formula UE 27, a analizat cele mai recente evoluții în ceea ce privește negocierile desfășurate în urma notificării transmise de Regatul Unit în temeiul articolului 50 din TUE.

În marja acestei reuniuni, liderii UE 27 au aprobat procedura de mutare a sediului agențiilor UE situate în prezent în Regatul Unit.

20 iulie 2017 – A doua rundă de negocieri dintre UE și Regatul Unit

La 20 iulie 2017, Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, și David Davis, ministrul ieșirii din Uniunea Europeană, au încheiat cea de a doua rundă de negocieri privind Brexitul. Obiectivul acestei runde, care a durat patru zile și a avut loc la Bruxelles, a fost acela ca fiecare parte să își prezinte poziția.

În urma rundei de negocieri, a fost publicată o notă în care se identifică punctele de acord și dezacord în ceea ce privește chestiunea drepturilor cetățenilor.

31 august 2017 – A treia rundă de negocieri

Foto: EC – Audiovisual Service

Cea de a treia rundă de negocieri privind Brexitul a început la 28 august 2017 la Bruxelles și s-a desfășurat pe durata mai multor zile. Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, și David Davis, ministrul britanic al ieșirii din Uniunea Europeană, au deschis negocierile purtate apoi între echipele de experți. Pe parcursul acestei runde, au continuat lucrările cu privire la principalele chestiuni care vizează o retragere ordonată a Regatului Unit:

  • în ceea ce privește drepturile cetățenilor, negociatorii UE și ai Regatului Unit au continuat să examineze și să compare pozițiile lor respective, în special unele chestiuni care nu fuseseră încă abordate în rundele precedente, cum ar fi calificările profesionale și drepturile economice. Rezultatul acestor discuții se reflectă într-un document comparativ actualizat, aprobat de comun acord de către părți în cadrul rundei de negociere
  • în ceea ce privește decontul financiar, ambele părți au continuat discuțiile inițiate în rundele precedente, în special comparând analizele juridice ale fiecărei părți privind obligațiile Regatului Unit față de UE;
  • au avut loc discuții privind aspectele legate de Irlanda și de guvernanța generală a acordului de retragere;
  • negociatorii au discutat, de asemenea, alte aspecte legate de separare (Euratom, mărfuri introduse pe piață, proceduri ale Uniunii în curs de desfășurare, cooperarea judiciară în materie civilă și penală).

28 septembrie 2017 – A patra rundă de negocieri dintre UE și Regatul Unit

Cea de a patra rundă de negocieri privind Brexitul a început la 25 septembrie 2017 la Bruxelles. Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, și David Davis, ministrul britanic al ieșirii din Uniunea Europeană, au închis runda de negocieri la 28 septembrie 2017. Negociatorul-șef al UE a afirmat că, deși runda a făcut ca o serie de aspecte să devină mai clare, mai rămân încă multe de făcut.

Cu privire la drepturile cetățenilor, s-a convenit ca acordul de retragere să producă efecte directe, dar persistă o serie de divergențe vizând mai multe chestiuni importante.

Cu privire la decontul financiar, s-au purtat discuții utile cu privire la unele aspecte tehnice. Cu toate acestea, Regatul Unit a explicat că nu este încă în măsură să identifice angajamentele asumate în perioada apartenenței sale la UE.

A avut loc o discuție constructivă cu privire la Irlanda și s-au înregistrat progrese în anumite domenii. Ambele părți au recunoscut că Irlanda se află într-o situație unică, pentru care este nevoie de soluții unice. Acestea au demarat procesul de elaborare a unor principii comune.

12 octombrie 2017 – A cincea rundă de negocieri

FOTO: ec.europa.eu

Cea de a cincea rundă de negocieri privind Brexitul a început la 9 octombrie 2017 la Bruxelles. Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, și David Davis, ministrul britanic al ieșirii din Uniunea Europeană, au închis runda de negocieri la 12 octombrie 2017. Negociatorul-șef al UE a remarcat că, deși runda de negocieri s-a desfășurat într-o atmosferă constructivă, nu s-au înregistrat progrese marcante.

Cu privire la drepturile cetățenilor, UE și Regatul Unit au obiective comune:

  • ca acordul de retragere să producă efecte directe, lucru esențial pentru garantarea efectivă a drepturilor tuturor cetățenilor;
  • ca modul de interpretare a acestor drepturi să fie pe deplin consecvent în Uniunea Europeană și în Regatul Unit.

UE mai trebuie încă să analizeze propunerea Regatului Unit privind o procedură administrativă nouă și simplificată prin intermediul căreia cetățenii UE din Regatul Unit să își exercite drepturile. UE a insistat ca o astfel de procedură să fie cât mai accesibilă și mai simplă cu putință.

Cu privire la Irlanda:

  • s-au făcut pași în direcția menținerii zonei comune de călătorie;
  • este necesară o reflecție mai aprofundată pentru a identifica soluțiile la provocările reprezentate de cooperarea nord-sud;
  • s-a ajuns la un acord privind cele șase principii propuse de UE pentru a proteja Acordul din Vinerea Mare și toate dimensiunile acestuia.

Cu privire la decontul financiar:

  • după ce a confirmat faptul că își va onora angajamentele asumate în perioada apartenenței sale la UE, Regatul Unit a adeverit că nu este în măsură să specifice, săptămâna aceasta, despre care angajamente anume este vorba;
  • prin urmare s-au purtat discuții tehnice, dar negocierile nu au progresat, Michel Barnier exprimându-și îngrijorarea crescândă legată de impasul care afectează această chestiune.

În acest context, Michel Barnier a concluzionat că nu este în măsură să recomande Consiliului European de săptămâna viitoare deschiderea discuțiilor cu privire la relația viitoare.

20 octombrie – Consiliul European în format UE-27 cere mai multe progrese

Consiliul European (articolul 50), reunit în formula UE 27, a convenit să demareze pregătirile interne pentru etapa a 2-a a negocierilor privind Brexitul.

Liderii UE 27 au cerut mai multe progrese în următoarele trei domenii:

  • drepturile cetățenilor
  • Irlanda
  • obligațiile financiare

FOTO: European Commission/ Facebook

Aceștia au declarat, de asemenea, că la reuniunea la nivel înalt din decembrie vor reevalua stadiul progreselor pentru a determina dacă s-au înregistrat „suficiente progrese” cu privire la fiecare dintre cele trei aspecte menționate anterior. Consiliul European a invitat Consiliul (articolul 50) ca împreună cu negociatorul Uniunii să lanseze discuții pregătitoare interne vizând cadrul relațiilor viitoare și vizând un posibil regim tranzitoriu.

10 noiembrie 2017 – A șasea rundă de negocieri dintre UE și Regatul Unit

Cea de a șasea rundă de negocieri privind Brexitul a început la 9 noiembrie 2017 la Bruxelles. Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, și David Davis, ministrul britanic al ieșirii din Uniunea Europeană, au închis runda de negocieri la 10 noiembrie 2017. Negociatorul-șef al UE a declarat că s-au înregistrat unele progrese suplimentare cu privire la anumite detalii tehnice, dar că o serie de aspecte trebuie încă să fie clarificate în vederea realizării unor progrese suficiente.

În special, nu s-a avansat încă suficient în ceea ce privește cele trei componente ale etapei întâi a negocierilor:

  • drepturile cetățenilor
  • Irlanda
  • obligațiile financiare

20 noiembrie 2017 – Miniștrii țărilor UE au decis relocarea agențiilor europene din Marea Britanie

Consiliul, în formula UE 27, a fost informat de către negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, cu privire la progresele realizate până în prezent în cadrul negocierilor cu Regatul Unit după șase runde de discuții. În continuare, miniștrii au început pregătirile pentru Consiliul European (articolul 50) din decembrie 2017.

Miniștrii UE 27 au ales noile sedii pentru cele două agenții ale UE situate în prezent în Regatul Unit care trebuie să fie transferate în contextul Brexitului. Amsterdam(Țările de Jos) a fost ales ca noul oraș-gazdă pentru Agenția Europeană pentru Medicamente(EMA) și Paris (Franța) pentru Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

8 decembrie 2017 – Președintele Consiliului European anunță că s-au înregistrat ”progrese suficiente”

Foto: Twitter/Donald Tusk

Donald Tusk a trimis liderilor UE proiectul de orientări pentru trecerea la a doua etapă a negocierilor privind Brexitul. În primul rând, acestea se referă la perioada de tranziție pe parcursul căreia Regatul Unit trebuie să respecte anumite condiții și în care procesul decizional al UE va continua la nivelul celor 27 de state membre. În al doilea rând, orientările se referă la construirea unei noi relații cu Regatul Unit.

15 decembrie 2017 – Consiliul European în format UE-27. Liderii au recomandat trecerea la doua fază a tratativelor

Consiliul European (articolul 50), în formula UE 27, a analizat cele mai recente evoluții în ceea ce privește negocierile desfășurate în urma notificării transmise de Regatul Unit privind intenția sa de a părăsi UE.

Liderii au reevaluat stadiul progreselor înregistrate în cadrul negocierilor privind Brexitul și au confirmat că s-au realizat suficiente progrese cu privire la:

  • drepturile cetățenilor
  • Irlanda
  • obligațiile financiare

După intervenția lui Michel Barnier, negociatorul-șef al Comisiei, liderii au adoptat orientări pentru trecerea la cea de a doua etapă a negocierilor privind Brexitul.

9 februarie 2018 – A șaptea rundă de negocieri dintre UE și Regatul Unit

Cea de a șaptea rundă de negocieri privind Brexitul a avut loc între 6 și 9 februarie 2018 la Bruxelles și a fost prima rundă din cea de a doua etapă a negocierilor. Aceasta a fost precedată de o reuniune informală care a avut loc în data de 5 februarie la Londra între Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, și David Davis, ministrul britanic al ieșirii din Uniunea Europeană.

UE și Regatul Unit s-au axat, în special, pe următoarele trei aspecte:

  • perioada de tranziție
  • Irlanda, mai ales soluțiile de evitare a unei frontiere strict controlate
  • guvernanța acordului de retragere

28 februarie 2018 – Comisia Europeană a publicat proiectul de acord de retragere dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit

Proiectul de acord de retragere transpune în termeni juridici Raportul comun al negociatorilor Uniunii Europene și ai Guvernului Regatului Unit din decembrie 2017 privind prima etapă a negocierilor. De asemenea, acesta propune un text elaborat pe baza pozițiilor UE privind alte chestiuni legate de retragere care sunt menționate în raportul comun, dar care nu au făcut obiectul unui acord până în prezent. În cele din urmă, acesta include textul privind perioada de tranziție, care se bazează pe directivele de negociere suplimentare adoptate de Consiliu (articolul 50) la 29 ianuarie 2018.

Acordul cuprinde șase părți și un protocol privind Irlanda/Irlanda de Nord. Aceste părți vizează următoarele domenii:

  • dispozițiile introductive
  • drepturile cetățenilor
  • alte chestiuni legate de separare, cum ar fi mărfurile introduse pe piață înainte de data retragerii și
  • regimul tranzitoriu
  • dispozițiile financiare
  • dispozițiile instituționale

19 martie 2018 – Acord parțial între negociatorii UE și ai Regatului Unit cu privire la textul pentru acordul de retragere

În urma negocierilor desfășurate în perioada 13-19 martie 2018, negociatorii UE și ai Regatului Unit au prezentat o versiune de proiect de acord de retragere care ilustrează progresele înregistrate până acum în cadrul discuțiilor. Această versiune în culori identifică părțile din acordul de retragere în privința cărora cele două părți au convenit asupra textului juridic, acestea incluzând:

  • drepturile cetățenilor
  • decontul financiar
  • perioada de tranziție
  • chestiuni legate de separare

Foto: EC – Audiovisual Service

În ceea ce privește chestiunea frontierei dintre Irlanda de Nord și Irlanda, negociatorii au fost de acord că ar trebui să se convină asupra unei versiuni funcționale din punct de vedere juridic a soluției de rezervă („backstop”), ca parte integrantă a textului juridic al acordului de retragere. Această soluție va corespunde cu ceea ce s-a convenit în decembrie 2017 în raportul comun și se va aplica doar în absența unei alte soluții și până în momentul în când se va găsi o altă soluție.

23 martie 2018 – Consens pentru viitoarea relație UE-Marea Britanie: Liderii UE-27 au adoptat principiile relațiilor post-Brexit

Liderii Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului European în format articolul 50, au adoptat poziția lor cu privire la viitoarea relație dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie după Brexit. 

Consiliul European și-a confirmat disponibilitatea de a iniția lucrări în direcția unui acord de liber schimb (ALS) echilibrat, ambițios și amplu, în măsura în care există suficiente garanții pentru condiții de concurență echitabile. Acest acord va fi finalizat și încheiat după ce Regatul Unit nu va mai fi stat membru. Cu toate acestea, un astfel de acord nu poate oferi aceleași beneficii ca statutul de membru și nu poate include participarea la piața unică sau la părți ale acesteia.

Viitorul parteneriat ar trebui să abordeze provocările globale, în special în domeniul schimbărilor climatice și al dezvoltării durabile, precum și al poluării transfrontaliere, în cazul cărora Uniunea și Regatul Unit ar trebui să își continue cooperarea strânsă.

Consiliul European a reafirmat hotărârea Uniunii de a avea în viitor un parteneriat cât mai strâns cu Regatul Unit. Un astfel de parteneriat ar trebui să includă cooperarea comercială și economică, precum și alte domenii, în special combaterea terorismului și a criminalității internaționale, precum și politica externă, de securitate și de apărare.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European acuză Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, “vizând inima sistemului nostru economic și social”

Published

on

© Charles Michel / Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a acuzat vineri Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social, într-o declarație în care în mod preponderent a respins și a condamnat fără echivoc anexările ilegale semnate de președintele rus Vladimir Putin, care a proclamat alipirea la Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporijie și Herson.

“Această anexare urmează unor referendumuri false și constituie o escaladare periculoasă și iresponsabilă. Ea este concepută ca un pas pentru a intensifica amenințarea nucleară împotriva restului lumii. Uniunea Europeană respinge și condamnă fără echivoc aceste anexări ilegale. Nu le va recunoaște niciodată, așa cum nu a recunoscut nici anexarea Crimeei în 2014. Încă o dată, Kremlinul calcă în picioare Carta ONU și ordinea internațională”, a spus Charles Michel.

El s-a adresat deopotrivă poporului ucrainean, căruia i-a promis din nou sprijinul din partea Uniunii Europene, dar și cetățenilor Uniunii Europene, atribuind Rusiei vina crizei care se manifestă pe continent.

Rusia trage cu rachete asupra ucrainenilor, iar Rusia a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social. Pagubele sunt grave. Energia este scumpă. Fiecare gospodărie din Europa este afectată de creșterea facturilor la energie și a încasărilor din supermarketuri. Iar acest lucru va avea un impact de durată asupra noastră, a tuturor. De aceea, o nouă Uniune energetică trebuie să fie dezvoltată acum, cu o strategie comună reală. Pentru că nu există alternativă, dacă dorim să garantăm securitatea aprovizionării, prețuri accesibile și tranziția climatică. Astăzi, cu toții, trebuie să înțelegem că am intrat într-o lume nouă, în care multe dintre punctele noastre de referință au fost răsturnate cu susul în jos. Trebuie să facem față acestei situații cu claritate”, a mai spus el, după ce statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energetică, posibil o plafonare a preţului la gazele naturale la nivelul întregii Uniuni

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Reacții de condamnare și de nerecunoaștere a acestor anexări au venit și din partea miniștrilor de externe din țările G7 și a Consiliului European, care a adoptat o declarație semnată de toți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE. De asemenea, SUA au decis să sancționeze peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării, cu Joe Biden afirmând că Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, marcând cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

Published

on

© Ylva Johansson - Twitter

Comisia Europeană a prezentat statelor membre un Ghid actualizat privind eliberarea generală a vizelor pentru solicitanții ruși, dar și noile măsuri pentru controalele cetățenilor ruși la frontierele externe, după ce numărul acestora a crescut cu 30% în săptămână 19-25 septembrie, față de săptămâna precedentă. 

Astfel, comisarul european pentru afaceri interne le cere statelor UE să fie foarte vigilente la frontierele externe atunci când le permite intrare cetățenilor ruși în blocul comunitar: „Trebuie să asigurăm securitatea Europei și a cetățenilor săi. A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental. Trebuie să analizăm foarte atent, de la caz la caz, fiecare cerere și trebuie să luăm în considerare aspectele geopolitice”, a transmis comisarul Ylva Johansson într-o conferință de presă susținută vineri la sediul Executivului European de la Bruxelles.

De asemenea, aceasta a subliniat că frontierele vor rămâne deschise „disidenților, jurnaliștilor independenți față de guvernul rus.”

Orientările adoptate vineri de Comisia Europeană se referă atât la vize, cât și la gestionarea frontierelor externe.

În ceea ce privește vizele, au fost actualizate orientările anterioare. Pentru vizele noi vor fi evaluări mai stricte și securitate mai strictă. 

  • Vizele Schengen sunt eliberate pentru șederi scurte de 90 de zile și nu pot oferi o soluție pe termen lung pentru cetățenii ruși care doresc să evite mobilizarea.
  • În ceea ce privește vizele Schengen, a fost restrânsp abordarea pentru toți rușii, inclusiv pentru cetățenii ruși care evită ordinul de mobilizare militară.
  • Statele membre ar trebui să aplice o abordare strictă, evaluând justificarea călătoriei.
  • Ar trebui să se verifice dacă există îndoieli rezonabile cu privire la fiabilitatea declarațiilor făcute de solicitant sau la intenția acestuia de a părăsi teritoriul SM înainte de expirarea vizei solicitate.
  • Acest lucru nu aduce prejudicii dreptului acestor persoane de a solicita protecție internațională în temeiul legislației UE în materie de azil sau posibilității de a solicita vize naționale de lungă ședere sau permise de ședere la consulatele UE.

În ultimele patru zile, 30.000 de cetățeni ruși au ajuns în Finlanda din totalul de 66.000 care au ajuns în țările la granița cu Rusia.

Majoritatea cetățenilor ruși intră în UE prin punctele de trecere a frontierei finlandeze și estoniene. Numărul punctelor de trecere a frontierei a crescut semnificativ în Finlanda ca urmare a mobilizării anunțate în Federația Rusă.

Continue Reading

U.E.

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Published

on

© Giorgia Meloni/ Facebook

Giorgia Meloni, şefa aşteptată a viitorului guvern italian, a estimat vineri că anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene “nu are nicio valoare juridică sau politică” şi ar demonstra că Vladimir Putin “ameninţă” securitatea europeană, relatează France Presse.

“Declaraţia de anexare la Federaţia Rusă a patru regiuni ucrainene după referendumurile simulacre care au avut loc sub o ocupaţie militară violentă nu are nicio valoare juridică sau politică”, a spus ea într-un comunicat, citat de Agerpres.

Vladimir “Putin îşi demonstrează încă o dată viziunea neoimperialistă a caracterului sovietic ce ameninţă securitatea întregului continent european”, a adăugat şefa partidului post-fascist Fratelli d’Italia (FdI), care a câştigat împreună cu aliaţii săi alegerile legislative de duminică.

Este pentru a doua oară în decurs de câteva zile când Meloni, care a câştigat alegerile în Italia și care va deveni prima femeie premier din istoria țării, manifestă susținere pentru Ucraina, deși au existat voci în Occident care s-au arătat preocupate de viziunea viitorului guvern de la Roma, având în vedere simpatiile partenerilor de coaliție ai lui Meloni, Silvio Berlusconi și Matteo Salvini, față de Vladimir Putin.

Meloni l-a asigurat marți pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că Ucraina se va bucura de sprijinul deplin al viitorului său guvern de coaliţie.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, iar momentul va fi urmat de un concert pop în Piaţa Roşie, care să sărbătorească cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Ucraina și Occidentul au denunțat referendumurile false și au declarat că nu vor recunoaște niciodată legitimitatea acestora.

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României, iar Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni la adresa Rusiei, dar și sprijinirea Ucrainei atât timp cât va fi necesar.

Continue Reading

Facebook

G73 hours ago

Țările G7 nu vor recunoaște niciodată presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor

NATO3 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

NATO3 hours ago

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Președintele Consiliului European acuză Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, “vizând inima sistemului nostru economic și social”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

U.E.4 hours ago

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Cristian Bușoi7 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

NATO3 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE4 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending