Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

30 de ani de la Revoluția Română, ”o revoluție cât o viață de om”. Eurodeputatul Marian Jean-Marinescu: Democrația și valorile europene trebuie protejate. Datoram asta eroilor din decembrie 1989, copiilor lor și generațiilor care vin

Published

on

Europarlamentarul Marian Jean-Marinescu (PNL, PPE) a invocat necesitatea protejării democrației și valorilor europene, într-un mesaj transmis cu prilejul a 30 de ani de la Revoluția Română pe care a calificat-o ”un cutremur istoric, care a început la 16 decembrie 1989 la Timișoara, care s-a propagat în toată țara și care a schimbat radical destinul meu, al generației mele și al generațiilor care au urmat”.

”Mii dintre cei care au strigat în decembrie 89 alături de cei ca mine <<Jos Ceaușescu!>> nu s-au mai întors acasă. Din nefericire, azi acești eroi nu pot privi în urmă pentru a face bilanțul jertfei lor”, a transmis eurodeputatul român într-un mesaj publicat pe Facebook.

Făcând un arc peste timp, acesta a punctat că ”era de neînchipuit faptul că într-o zi România va sta alături de Germania, Franța sau Suedia, umăr la umăr, ca stat membru al celui mai democratic și prosper bloc de țări de pe glob”.

Ne gândeam atunci la Uniunea Europeană? Nu! Ne gândeam la NATO? Nu! Ne doream căldură în case, curent electric fără program, libertate și o viață demnă”, a mai spus Marian Jean-Marinescu.

Acesta a subliniat că statutul de membru al UE, obținut odată cu aderarea noastră, în 2007, ne-a oferit ”șansa extraordinară să ne dezvoltăm economic, să călătorim, iar copiii noștri să studieze în Uniunea Europeană”.

Temperându-și însă tonul, eurodeputatul român a atras atenția că mai sunt multe de făcut însă.

”Democrația și valorile europene sunt prețioase și trebuie protejate. Prosperitate venită cu ajutorul banilor europeni nu va veni fără muncă serioasă și susținută”, a precizat Marinescu.

Europarlamentarul român a mai spus că datorăm acest efort susținut ”eroilor care au plecat să strige <<Jos comunismul>> și nu s-au mai întors acasă. Le datorăm asta copiilor lor, dar și generațiilor care vin. Datorăm asta României, aflată într-un moment bun al istoriei sale”.

Parlamentul European a deschis luni, 16 decembrie, ultima sa ședință plenară de la Strasbourg cu o dezbatere dedicată Revoluției Române, când, cu 30 de ani în urmă, în aceeași zi, pe străzile orașului Timișoara s-a aprins pentru prima oară flacăra libertății, începutul unui proces ireversibil care a dus la căderea regimului comunist și la redactarea unei noi file de istorie. 

Legislativul european urmează să voteze joi o rezoluție în aces sens prin care va solicita statului român să și intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului, lucru calificat drept ”o necesitate absolută pentru români, România, Europa și Uniunea Europeană”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: Sute de mii de programe europene, în pericol, dacă Bugetul UE 2021-2027 nu este aprobat la timp

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, avertizează asupra riscului de continuitate, de anul viitor, a „sute de mii de programe din întreaga Uniune Europeană” în contextul în care liderii europeni nu au putut ajunge nici la summitul special al Consiliului European, încheiat ieri, la un acord asupra Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat menționează blocajul creat între țările Europei de Vest și cele din Est, care, în opinia sa, este „o situație care riscă să lase răni greu de vindecat” și își exprimă regretul, în calitate de fost membru al Comisiei Juncker, că „propunerea acesteia – care a încercat să acomodeze toate nevoile și ambițiile – nu a fost luată în considerare”.

Totuși, spune aceasta, „e îmbucurător faptul că statele care au nevoie de reducerea decalajelor – cele care fac parte din Grupul “Prietenii coeziunii” (și din care face parte și România, n.r.) – au rămas unite și s-au luptat pentru a convinge că Uniunea Europeană trebuie sa rămână un proiect politic al solidarității, care urmărește reducerea sărăciei și îmbunătățirea vieții oamenilor”.

În ceea ce privește România,  Corina Crețu spune că este „regretabil faptul că nu există o dezbatere serioasă la nivel național în legătură cu șansele reale pe care le are România pentru o dezvoltare robustă cu ajutorul fondurilor europene”, mai precis o dezbatere în care să se reflecte „asupra modului în care puteam beneficia mai mult de oportunitățile pe care le-am avut, astfel încât să înțelegem cu toții ce putem face mai bine pentru viitor”.

„Așa cum adesea se întâmplă în viață, abia când nu mai ai ceva înțelegi cât de mult însemna acel lucru…Riscăm să trăim această tragedie: am avut miliarde de euro la dispoziție pe care nu le-am folosit acolo unde era cea mai mare nevoie de bani, iar viitorul este incert pentru că, foarte probabil, nu vom mai putea conta pe aceste fonduri”, avertizează Corina Crețu. 

Cu toate acestea, eurodeputatul român speră la un compromis în cadrul negocierilor care vor urma, astfel încât să se găsească un răspuns adecvat cerințelor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, acelea de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre țări, dar și a disparităților din interiorul acestora.

Continue Reading

Clotilde Armand

Eurodeputatul Clotilde Armand organizează dezbaterea ”Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere” (LIVE, 24 februarie, ora 10:00)

Published

on

© Clotilde Armand/ Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, membră a Grupului Renew Europe, organizează luni, 24 februarie a.c., dezbaterea cu tema „Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere”. Evenimentul are loc în București, la Hotel Casa Capșa, Calea Victoriei nr. 36, Salonul Albastru, etaj 1, începând cu orele 10:00.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

Bugetul pentru următorul exercițiu financiar are trei vectori importanți de negociere și de dezbatere:

– finanțarea politicii de mediu propusă de Comisia Europeană, prin noul Green Deal, pentru atingerea neutralității climatice în anul 2050 și obiectivul intermediar de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în anul 2030;

– menținerea, cel puțin, la același nivel al finanțării politicilor tradiționale, agricolă și de coeziune;

– ajungerea la un acord comun pe tema contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene. România și-a definit obiectivele de negociere privind bugetul pentru următorii șapte ani. Prioritatea este obținerea unei finanțări consistente pe politica de coeziune și politica agricolă.

Recent, europarlamentarul Clotilde Armand a publicat un articol în cotidianul Financial Times, având ca temă raportul economic între Europa de Vest și cea de Est. Articolul a stârnit comentarii și interes atât în țară, cât și în Europa.

Citiți și Eurodeputatul Clotilde Armand, editorial în Financial Times: Europa de Est dă Europei de Vest mai mult decât primește înapoi

Contextul în care a apărut materialul este cel al negocierii bugetului european pentru anii 2021-2027 și pune în dezbatere felul în care se alimentează bugetul și se împart fondurile.

Evenimentul organizat sub patronajul Renew Europe, al treilea grup politic din Parlamentul European, se înscrie într-un program european care are ca obiective să arate avantajele economice ale integrării europene, să exploreze strategiile de dezvoltare economică în ansamblul Uniunii Europene și să inventarieze mecanismele publice și private capabile să încurajeze convergența economică între statele din Europa de Est și cea de Vest.

Participarea la eveniment este cu titlu gratuit și se face prin înregistrarea la adresa de e-mail crudnitchi@gmail.com. Informații suplimentare sunt disponibile la numărul de telefon 0744.365.501.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Proiectele europene de gaz pentru 2020 vor primi în continuare finanțare de la UE

Published

on

© CaleaEuropeana-Zaim Diana

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în calitate de membru al Comisiei TRAN din Parlemntul European, anunță că finanțarea proiectelor de gaz în  Mecanismul de Conectare a Europei, nu va fi afectată pentru anul 2020.

”Am reușit să menținem finanțarea europeană a proiectelor europene de gaz pentru 2020, prin respingerea în Parlamentul European a unei rezolutii a Grupului verzilor care dorea exact contrariul”, a transmis deputatul european pe pagina sa oficială de Facebook.

Reamintim că în cadrul sesiunii plenare a Legislativului European din luna februarie, Marian-Jean Marinescu nu a votat această propunere formulată de grupul Verzilor, deoarece ”este o soluție radicală și nerealistă”.

Grupul Verzilor a cerut printr-o rezoluție să se elimine finanțarea prin Mecanismul de Conectare a Europei (CEF) a tuturor proiectelor care propun interconectarea rețelelor de gaze naturale.

Deputatul liberal menționează că inițiative asemănătoare vor mai avea loc din partea grupurilor politice din Parlamentul European, însă, potrivit lui Marian-Jean Marinescu, trebuie păstrată o abordare rațională și trebuie să fie respinse.

”Pentru țări ca Romania, gazul este important pentru tranziția de la cărbune la altă formă de producere a energiei electrice”, a mai subliniat în mesajul său.

De asemenea, partea de Sud a României nu este conectată la rețelele de gaze, ”va trebui să realizăm această conectare, folosind gazele din Marea Neagră”, a mai spus Marian-Jean Marinescu.

Marian-Jean Marinescu, membru în comisia TRAN a Parlamentului European, atrage atenția că exploatarea gazului natural reprezintă o soluție de tranzit spre o piață energetică verde, acestă situație fiind reflectată în Lista 4 privind proiectele de interes comun în energie (TEN-E): din 151 de proiecte selectate, 68% sunt proiecte pentru energie electrică și doar 21% sunt proiecte pentru gaze naturale (restul de 11% sunt pentru alte resurse), a mai menționat acesta în mesajul său.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending