Secretarul de stat pentru analiză politică şi relaţia cu Parlamentul, Radu Podgorean, a participat vineri, 11 iulie 2014, la Berlin, la ceremonia prilejuită de aniversarea a 300 de ani de la primirea lui Dimitrie Cantemir ca membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin. Manifestarea a fost organizată de Ambasada României în Republica Federală Germania şi a fost găzduită de prestigiosul for academic berlinez, în prezenţa preşedintelui acestuia, Günter Stock, şi a membrilor Senatului Academiei de Ştiinţe din Berlin. Momentul a coincis în mod simbolic cu aniversarea înfiinţării Academiei de Ştiinţe din Berlin în anul 1700.
În cadrul ceremoniei a fost dezvelit un bust al lui Dimitrie Cantemir, realizat de sculptorul Valentin Tănase. Cu acest prilej, preşedintelui Academiei de Ştiinţe din Berlin, precum şi unor personalităţi ştiinţifice, culturale şi politice din România şi Republica Federală Germania le-a fost înmânată medalia ”Dimitrie Cantemir”, realizată într-o ediţie de colecţie, serie limitată.
În alocuţiunea sa, secretarul de stat Radu Podgorean a menţionat importanţa acestei aniversări pentru cultura română, pentru afirmarea sa pe plan european şi internaţional. „Este prima recunoaştere ştiinţifică a unui român – iar opera noului membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin începând din vara lui 1714 reprezintă, ea însăşi, un moment de hotar în literatura, istoria, ştiinţa şi filosofia românească. Putem vorbi de o intuiţie a forului academic berlinez a valorii de sinteză între Orient şi Occident, între tradiţie şi modernitate a gândirii şi operei lui Cantemir”, a subliniat reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe.
Radu Podgorean a menţionat că aniversarea celor 300 de ani de la primirea lui Dimitrie Cantemir în Academia de Ştiinţe din Berlin este una dintre aniversările cele mai importante ale agendei de diplomaţie publică a Ministerului român al Afacerilor Externe. „Putem afirma că panoplia personalităţilor româneşti de prestigiu european şi mondial începe cu personalitatea complexă a principelui român, a cărui faimă a fost «omologată» de către forul care ne găzduieşte acum. De aceea, aduc cele mai calde mulţumiri Academiei care a făcut poporului român onoarea de-i recunoaşte, pentru prima dată, potenţialul de creaţie şi cultură, reprezentat în cel mai înalt grad de Dimitrie Cantemir”, a menţionat secretarul de stat Radu Podgorean.
La ceremonia de la Academia de Ştiinţe din Berlin au luat parte ambasadorul României în Republica Federală Germania, rectorul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, parlamentari, oameni de cultură germani, reprezentanţi ai Asociaţiei Europene ”Dimitrie Cantemir”, ai Asociaţiei ASTRA, precum şi ai altor organizaţii ale societăţii civile.
La propunerea unor oameni de ştiinţă germani, în frunte cu Gottfried Wilhem von Leibniz, fondatorul Academiei Regale Prusace de Ştiinţe (Königlich-Preußische Akademie der Wissenschaften), Dimitrie Cantemir este ales, la 11 iulie 1714, membru al forumului academic din Berlin. În şedinţa Consiliului Academiei din Berlin din 1 august 1714, constatându-se agrementul Protectorului (regele Prusiei), se confirmă primirea lui Dimitrie Cantemir în Academie, acordându-i-se Diploma de membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin.
Primirea în Academia de Ştiinţe din Berlin a reprezentat un stimulent pentru Cantemir. Astfel, trei repere ale operei sale – şi ale istoriografiei române în ansamblul său – aparţin epocii post Academia din Berlin: Descrierea Moldovei, Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman, Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor. Cea de-a doua lucrare, cunoscută sub titlul său latin – Incrementa atque decrementa aulae othomanicae – a fost cea mai prestigioasă lucrare de orientalistică folosită în cercurile savante europene de până la începutul secolului al XIX-lea. Lucrarea a fost preţuită şi elogiată, printre alţii, de Byron, Shelley, Voltaire şi Diderot. Reputaţia dobândită mai ales prin această operă i-a adus autorului faimă în cercurile savante iar numele lui Cantemir a fost gravat între marile personalităţi ale culturii universale pe frontispiciul Bibliotecii Sainte Geneviève din Paris, alături de nume-reper ale civilizaţiei europene, precum Newton sau Leibniz, cu care Cantemir a purtat o rodnică corespondenţă.
Personalitatea lui Dimitrie Cantemir în cultura europeană se defineşte în primul rând prin capacitatea de sinteză între Occidentul latin şi Bizanţ, între Imperiul Otoman, Europa de Est şi de Vest, între tradiţie şi modernitate. Este semnificativ faptul că tocmai Academia de Ştiinţe din Berlin a intuit valoarea deschiderii intelectuale a lui Dimitrie Cantemir către toate spaţiile care astăzi definesc identitatea geopolitică şi culturală a Europei.
Evenimentul dedicat aniversării a 300 de ani de la primirea lui Dimitrie Cantemir ca membru al Academiei din Berlin este una dintre cele mai acţiuni de diplomaţie publică în anul 2014, alături de „Anul Brâncoveanu”, 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial, 10 ani de la aderarea României la NATO, 25 de ani de la căderea regimului comunist în România.
.
