Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

“3+1” concluzii decisive pentru viitorul Uniunii după alegerile europene. Cum va arăta Europa următorilor cinci ani și șansa României de a deveni o forță politică în UE

Published

on

© Administrația Prezidențială/ Dacian Cioloș - Facebook (colaj foto by Calea Europeană)

Corespondență de la Bruxelles

Odată încheiate, alegerile europene și îndeosebi rezultatele lor ne conduc spre zorii unor negocieri politice care vor redesena viitorul Uniunii Europene. Deși anticipate, aceste tratative încrucișate între arena liderilor europeni și forțele politice din hemiciclul Parlamentul European și vor trebui să țină cont de noile realități care au un dublu potențial: fie de a fragmenta Europa în numele competiției pentru putere, fie de a construi o majoritate politică pro-europeană din punct de vedere valoric și transversală din perspectiva politicilor și măsurilor pe care cei însărcinați să conducă Uniunea Europeană vor trebui să le pună aplicare în următorii cinci ani. 

După alegerile pentru Parlamentul European și rezultatele lor, Europa a intrat deja în logica unei curse a tratativelor intense, complexe și imprevizibile pentru desemnarea pozițiilor cheie din fruntea instituțiilor. Summitul informal care se desfășoară marți la Bruxelles este deja însoțit de pe margine de întâlniri bilaterale ale liderilor europeni, de revendicări ale victoriei electorale din partea popularilor europeni, de ”ofertele” candidaților Manfred Weber și Frans Timmermans de a reuni, fiecare în parte, o coaliție a forțelor pro-europene în hemiciclul democrației europene. Arena liderilor europeni ilustrează două tabere. cea ”pragmatică” cu Angela Merkel și Klaus Iohannis vârfuri de lance și cea ”revoluționară” cu Emmanuel Macron și liderii liberali în frunte. În egală măsură, această arenă este cea care va da semnalul înnoirii instituțiilor UE și tot cea care va contura Agenda Strategică pentru 2019-2024, adică cea în jurul căreia vor valsa, împreună, liderii naționali și statele membre, președintele Comisiei Europene și colegiul său și Parlamentul European.

Trei concluzii principale vor juca un rol decisiv în finalizarea acestor negocieri, în timp ce o patra justifică oportunitatea politică pe care prezența record a cetățenilor la urne a adus-o României.

1. Europa este un gând care devine un sentiment 

Înregistrarea deopotrivă a două premiere – (1) cea mai mare prezență la urne din ultimii 20 ani la alegerile europene și (2) creșterea pentru prima dată a prezenței la vot de la primele alegeri europene din 1979 încoace – sunt primele două elemente concrete care dau contur noii stări de fapt din interiorul Uniunii Europene. 

Participarea fără precedent a europenilor la urne, nu numai din prisma argumentului de prezență din ultimele decenii, ci și în contextul unei Uniuni în 28, a influențat fără îndoială rezultatele alegerilor. Majoritatea scrutinelor naționale au fost câștigate de forțe pro-europene, fie ele conservatoare, progresiste sau liberale, iar cetățenii europeni au transmis un mesaj clar: Europa este parte a vieților lor, nu o bulă bruxelleză îndepărtată. Prezența și rezultatele sunt cu atât mai impresionante cu cât riscul unor ingerințe externe și implicarea unor actori statali precum Rusia în susținerea extremiștilor au atins cote ridicate.

Acțiunile concertate ale instituțiilor UE din ultimii ani, implicarea consistentă a șefilor de stat sau de guvern și a liderilor instituțiilor UE în campania electorală, au produs un boost de comunicare care a fost cuantificat în prezența la urne.

”Europa este un gând care trebuie să devină un sentiment”. Citatul ce îi aparține solistului trupei U2, Bono, este mai aproape de realitate. În fond, un procent de 50,92% din 427 milioane de cetățeni europeni au votat pentru alegerile la finalul cărora este învestit în funcție singura adunare politică legislativă transnațională din lume.

2. Sfârșitul monopulului puterii PPE și S&D. Un nou echilibru de forțe în Europa, între pragmatism și revoluție

În mod cert, scrutinul european a produs un recul pentru familiile politice europene, dar cu impact pozitiv. Nu am asistat la o mutare a preferințelor electorale către suveraniști și extremiști, ci la o redistribuire a încrederii între mai multe forțe pro-europene. La nivel european, Partidul Popular European și Socialiștii Europene își vor păstra statutul de cele mai mari familii politice din UE, însă rezultatele scrutinului la care au votat peste 200 de milioane de europeni vor pune în scena politica de la Bruxelles și de la Strasbourg o nouă balanță a puterii.

Potrivit celor mai recente estimări ale Parlamentului European, Partidul Popular European a câștigat alegerile europene, urmând să obțină 180 de mandate, fiind urmat de Socialiștii Europeni (146). A treia forță politică va fi configurată de Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) împreună cu coaliţia Renaissance (Franţa) a președintelui Emmanuel Macron şi Alianţa 2020 USR PLUS (România), cu 109 mandate. Verzii vor deveni al patrulea cel mai puternic grup din Parlamentul European, cu aproximativ 69 de mandate, devansând astfel gruparea eurosceptică ECR – 59 și forțele centrifuge, populiste și extremiste reprezentate pe de-o parte de Marine Le Pen și Matteo Salvini (58) și Nigel Farage (54), pe de altă parte.

Astfel, în premieră, PPE și Socialiștii nu vor mai putea forma o majoritate fără sprijinul unei a treia forțe politice, în timp ce o largă majoritate pro-europeană ar putea fi realizată prin consensul a patru forțe politice – PPE, S&D, ALDE + Renaissance și Verzi (69) – care ar totaliza 504 de eurodeputați. De asemenea, o majoritate pro-europeană va putea fi întocmită și prin numărul total al eurodeputaților populari, socialiști și liberali (435), însă rezultatele foarte bune al Verzilor ar propulsa o largă majoritate pro-europeană în susținerea noului președinte al Comisiei Europene și a programului său.

Noul echilibru de forțe pro-europene este validat prin două condiționalități de formare a majorității politice: (1) primele două familii politice nu mai pot asigura o majoritate fără sprijinul unui al treilea grup politic și (2) nicio majoritate care să includă doar una dintre cele două familii politice majore nu va putea fi realizată fără un compromis, fie el minor, cu euroscepticii, extremiștii sau suveraniștii.

3. Cutremurul suveranist a fost evitat: amânare sau antidot?

Ascensiunea fulminantă a extremiștilor și suveraniștilor, preconizată și în timpul alegerilor din 2014, nu s-a produs. Cutremurul care ar fi fost reprezentat de transformarea grupului naționaliștilor în a patra forță din Parlamentul European a fost evitat.

Divizați în mai multe direcții, suveraniștii lui Salvini și Le Pen (58) și populiștii lui Nigel Farage (54) nu prezintă semnale că vor putea identifica o coaliție care să le permită destabilizarea unei majorități pro-europene, în timp ce conservatorii eurosceptici (59 de mandate) nu par dispuși să ralieze unor mișcări atât de centrifuge.

Principalul efect negativ al creșterii prezenței naționaliștilor în Parlamentul European este dat de faptul că Marine Le Pen și Matteo Salvini au câștigat alegerile europene în Franța și în Italia, două state fondatoare ale UE și țările cu cele mai multe mandate repartizate în PE, după Germania. Cu toate acestea, în vreme ce în jurul lui Salvini este construită și majoritatea guvernamentală de la Roma, în capitala Franței puterea este în mâinile președintelui Emmanuel Macron. În schimb, în țări precum Germania și Austria, forța partidelor extremiste a fost diminuată. În ce privește Polonia și Ungaria, acestea vor rămâne fief-urile unui euroscepticism profund și ale unei democrații iliberale patentate de Viktor Orban. Cu toate acestea, diferența de doar câteva procente între conservatorii polonezi și pro-europenii de centru dreapta ai lui Donald Tusk poate da semnalul unei schimbări. Dinspre Budapesta, viitorul relației dintre partidul premierului maghiar, care a obținut peste 50% din sufragii, și familia popularilor europeni ar putea fi reglat prin prisma ponderii pe care o au mandatele Fidesz-ului în calculul politic al PPE

Cert este că Europa a mai câștigat încă cinci ani de liniște în fața fenomenului naționalist care a bântuit-o în acest deceniu. 

4. România are, în sfârșit, culoarul pentru a deveni o forță politică majoră în UE

Prezența record a cetățenilor români la urne – peste 51%, peste media Uniunii Europene, și în creștere cu aproape 20% față de acum cinci ani –  pune România în fața unui culoar interesant și promițător înainte de finalul primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene.

Rezultatele alegerilor, cu PNL dat câștigător, cu Alianța 2020 USR PLUS aflată pe picior de cvasi-egalitate cu PSD și cu alte două partide afiliate la PPE care au depășit pragul electoral, creează contextul unui rol decisiv al mandatelor reprezentanților români în Parlamentul European.

Prin intermediul celor 14 eurodeputați care vor purta însemnele grupului PPE în viitorul Parlament (10 – PNL, 2 – PMP și 2- UDMR), România va deveni a treia forță politică din rândul popularilor europeni în noua legislatură europeană, fiind devansată doar de Germania și de Polonia. Cuplajul dintre această situație și poziția solidă de care președintele Klaus Iohannis beneficiază în Consiliul European pot întări poziția României în interiorul familiei politice europene care a câștigat alegerile europene, care revendică funcția de președinte al Comisiei Europene și care încă dețină conducerea tuturor instituțiilor

În ce privește Alianța 2020 USR PLUS, negocierile pentru crearea unei a treia forțe politice în Parlamentul European – reprezentată de liberalii lui Guy Verhofstadt, lista renascentistă a președintelui Franței și forțele politice românești cu cea mai mare ascensiune – va aduce deopotrivă un plus și o diversitate a reprezentării, cât și o capacitate sporită de negociere. Acest nou grup politic, privit în combinație cu forța liderilor liberali în Consiliul European, va avea potențialul de a reseta jocul politic european, iar o prezență consistentă a eurodeputaților români în interiorul său – a treia cea mare prezență după francezi și britanici – este un semnal că România are acest culoar de a deveni o forță politică majoră în Europa. De altfel, în timp ce PPE și S&D au pierdut mandate față de legislatura precedentă, 

Deși dificil de preconizat, inclusiv un rebrand european al PSD prin ieșirea din scenă a liderului, de reparare a coliziunii frontale cu instituțiile UE și de refacere a credibilității ar putea fi de bun augur pentru România, prin apartenența partidului de guvernământ la a doua cea mai mare familie din Parlamentul European. Acesta rămâne însă, pentru moment, un scenariu îndepărtat în contextul în care PSD are relațiile înghețate cu Socialiștii Europeni, iar candidatul acestora la șefia Comisiei Europene, Frans Timmermans, a fost puternic denigrat în campania electorală de aliații săi din România

În cele din urmă, aceste configurații de la nivel european girate de rezultatele PNL și ale Alianței 2020 USR-Plus și dublate de agenda politică asumată de ambii actori politici pot crea premisele pentru a redresa parcursul european al României prin corectarea derapajelor privind statul de drept și a-l însufleți cu materializarea unor obiective imediate, precum aderarea la spațiul Schengen și, de ce nu (pentru că va deveni o temă recurentă), obținerea unei poziții cheie la nivel instituțional european, în special a unui portofoliu redutabil și prestigios în noua Comisie Europeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI EUROPENE 2019

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar

Published

on

©️ HC Strache Facebook

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres

Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).

După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia. 

Citiți și:Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Partidul lui Emmanuel Macron, ALDE și Alianța USR PLUS au decis: Grupul lor din Parlamentul European a fost denumit Renew Europe

Published

on

©️ Dacian Cioloș/ Facebook

Partidul președintelui francez Emmanuel Macron și liberalii europeni au ales denumirea pentru noul lor grup în Parlamentul European, al treilea cel mai puternic din hemiciclu și din care face parte și Alianța 2020 USR PLUS, numele noii grupări politice fiind Renew Europe.

Grupul reunește membri ai Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), ai partidului La République En Marche, ai Alianței 2020 USR PLUS și alții.

”Am decis, astăzi, ca numele noului grup din Parlamentul European pe care l-am fondat alături de partenerii noștri din ALDE  și En Marche să fie Renew Europe (Reînnoim Europa). Numele grupului reflectă exact intențiile noastre: vrem să construim o Europă modernă, mai puternică, mai aproape de cetățeni. Deviza noastră este: Hotărâți să construim împreună o Europă liberă și echitabilă”, a scris Dacian Cioloș, președintele PLUS și viitor eurodeputat din partea Alianței 2020 USR PLUS.

Potrivit Politico Europe, partidul lui Macron a dorit cu insistență să evite cuvântul “liberal”, care este adesea folosit negativ în Franța ca o reprezentare a ultra-capitalismului.

“Grupul ALDE din Parlamentul European a fost redenumit Renew Europe”, a scris pe Twitter Chris Davies, membru al liberalilor și democraților din Marea Britanie.

Renew Europe a fost printre cele patru nume luate în calcul, alături de The Europeans, Europe Forward și ceva care implică cuvântul “Europa”.

Grupul are un număr total provizoriu de 110 de locuri în noul Parlament – cu 41 mai mult decât vechiul grup ALDE, în mare parte datorită partidului lui Macron, a liberal-democraților din Regatul Unit și a Alianței USR PLUS din România.

Delegația franceză este cea mai mare din noul grup. În cadrul noului grup format în Parlamentul European delegația Alianței 2020 USR PLUS, cu opt eurodeputați, va fi a treia ca mărime după cele ale Franței și Marii Britanii, iar după retragerea Regatului Unit din UE va deveni a doua cea mai importantă forță politică din grupul Renew Europe.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Uniunea Salvați România a validat afilierea la grupul ALDE – Renaissance – USR PLUS din Parlamentul European, unde Alianța 2020 va fi a treia cea mai mare delegație

Published

on

© Guy Verhofstadt/ Facebook

Comitetul Politic al Uniunii Salvați România, reunit sâmbătă la Brăila, a validat afilierea europeană la grupul ALDE+Renaissance+USR PLUS din Parlamentul European, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia de validare a afilierii europene a întrunit 84 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și trei abțineri.

„Avem o datorie uriașă față de cei peste 2 milioane de români care au votat Alianța 2020 USR PLUS la alegerile din 26 mai și care au făcut din Alianță un jucător pe scena politică la egalitate cu PSD și PNL. Îi vom reprezenta pe români cu fruntea sus în Europa și vom încerca să reparăm tot răul pe care l-au făcut PSD și ALDE în ultimii doi ani și jumătate în ceea ce privește imaginea și credibilitatea României. Europarlamentarii Alianței 2020 USR PLUS vor demonstra că locul României este în Europa și că Europa poate însemna o sursă de progres și de prosperitate pentru toți românii”, a declarat Dan Barna, președintele USR.

În cadrul noului grup format în Parlamentul European, al cărui nume definitiv va fi stabilit în curând, delegația Alianței 2020 USR PLUS va fi a treia ca mărime după cele ale Franței și Marii Britanii.

Citiți și
Au fost publicate rezultatele finale la europarlamentare: PNL – 10 mandate, PSD – 8+1, Alianța USR PLUS – 8 mandate. Toți eurodeputații români, așteptați să facă parte din cele mai puternice 3 grupuri politice din Parlamentul European
Cine sunt cei 32 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European

Alianța 2020 USR PLUS a dobândit opt mandate în Parlamentul European în urma alegerilor europene pentru legislatura 2019-2024, obținând un scor de 22,4%, cu 0,1% mai puțin decât PSD.

Potrivit listei Alianței, cei opt eurodeputați din partea USR PLUS vor fi: Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoș Pîslaru, Clotilde Armand, Dragoș Tudorache, Nicolae Ștefănuță, Vlad Botoș și Ramona Strugariu.

Grupul ALDE + Renaissance + USR PLUS va avea 106 mandate în noul Parlament European, fiind al treilea cel mai mare grup politic din noul hemiciclu.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending