Connect with us

INTERNAȚIONAL

50 de foști miniștri de externe din UE, printre care și Javier Solana, fostul șef al diplomației europene, apel către liderii UE: Europa trebuie să respingă planul de pace privind conflictul israeliano-palestinian propus de Trump

Published

on

50 de foști miniștri de externe sau înalți funcționari din diplomația statelor europene au lansat un apel către liderii Uniunii Europene printr-o scrisoare comună, cărora le solicită respingerea planului propus de Casa Albă pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, anunțat de președintele american Donald Trump la finalul lunii ianuarie.

Printre semnatari se numără francezii Dominique de Villepin şi Hubert Védrine, germanii Sigmar Gabriel şi Hans-Gert Pöttering, austriaca Benita Ferrero-Waldner, britanicul Chris Patten, luxembourgezul Jacques Santer, italianul Massimo d’Alena și spaniolul Javier Sonala, care a ocupat postul de secretar general al NATO în perioada 1995-1999 și cel de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate între 1999 și 2009.

Potrivit documentului publicat de The Guardian, semnatarii semnalează că acest ”plan de la pace la prosperitate” pentru Orientul Mijlociu amenință drepturile palestinienilor și viitorul democrației israeliene și ”contrazice parametrii conveniți la nivel internațional pentru procesul de pace în Orientul Mijlociu, rezoluții relevante ale Națiunilor Unite, inclusiv rezoluția 2334 a Consiliului de Securitate al ONU și principiile fundamentale ale dreptului internațional”.

Drept argument, aceștia au avertizat că planul ”permite anexarea unor părți importante și vitale ale teritoriului palestinian ocupat. El legitimează şi încurajează activităţile ilegale israeliene. Acesta recunoaște doar revendicările unei singure părți privind Ierusalimul și nu oferă nicio soluție echitabilă cu privire la chestiunea refugiaților palestinieni. Planul proiectează un viitor <<stat>> palestinian fără control și suveranitate într-un teritoriu fragmentat. Harta care figurează în plan propune enclave palestiniene sub control militar israelian permanent”.

”<<De la pace la prosperitate>> nu este o foaie de parcurs pentru o soluție viabilă a două state, nici pentru vreo altă soluție legitimă pentru acest conflict. Planul prevede o formalizare a realității actuale în teritorul palestinian ocupat, în care două popoare trăiesc umăr la umăr, dar fără drepturi egale. Un astfel de rezulat prezintă caracteristici similare cu cele ale apartheidului” mai precizează cei 50 de semnatari în documentul amintit mai sus.

Președintele american Donald Trump a propus la 28 ianuarie ”o soluție realistă cu două state” pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, care condiționează totuși nașterea unui stat palestinian de ”respingerea clară a terorismului” și precizează că Ierusalimul va rămâne ”capitala indivizibilă a Israelului”, acordând partenerului strategic numeroase garanții, printre care și suveranitate asupra Văii Iordanului.

Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a respins la începutul lunii februarie planul de pace avansat de Washington, spunând că se îndepărtează de parametri conveniți la nivel internațional privind rezolvarea pașnică a conflictului israeliano-palestinian.

”Uniunea Europeană este pe deplin angajată în parteneriatul transatlantic și evaluează toate eforturile pentru a ajuta la găsirea unei rezoluții pașnice a conflictului israeliano-palestinian. UE își reiterează angajamentul față de o soluție negociată între cele două state, bazată pe liniile directoare din 1967, cu schimburi de teritoriu echivalente, așa cum se poate conveni între părți, între statul Israel și un stat independent, democratic, contigu, suveran și viabil al Palestinei, care să trăiască cot la cot în pace, securitate și recunoaștere reciprocă – așa cum specifică concluziile Consiliului din iulie 2014”, a transmis Înaltul Reprezentant.

În plus, la 14 februarie, acesta a anunțat că intenționează să elaboreze o inițiativă europeană pentru facilitarea procesului de pace între Israel și Palestina și a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să renunțe la planurile de extindere în Ierusalimul de Est, calificând construirea de noi locuințe de către Israel în această zonă drept ”profund dăunătoare pentru o soluție cu două state”.

Planul de pace pentru Orientul Mijlociu a fost criticat și de Papa Francisc, care a atras atenția asupra ”soluțiilor inechitabile” la conflictul israeliano-palestinian, spunând că acestea nu vor fi decât un preludiu pentru noi crize.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

MAREA BRITANIE

Coronavirus: Premierul britanic Boris Johnson răspunde la tratament, iar starea lui este stabilă

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic Boris Johnson, internat într-un spital din Londra după ce s-a infectat cu noul coronavirus, răspunde la tratament şi starea sa este stabilă, a anunţat miercuri Downing Street, potrivit agenţiilor DPA şi EFE.

”Premierul se menţine stabil clinic şi răspunde la tratament. El primeşte în continuare îngrijiri la unitatea de terapie intensivă a spitalului Sf. Thomas. Starea sa de spirit e bună”, a declarat purtătorul de cuvânt, potrivit Agerpres.

Acesta a adăugat că premierul primeşte ”tratament standard cu oxigen”, fără vreun alt mijloc de respiraţie asistată, şi a confirmat că Boris Johnson nu mai munceşte, însă poate discuta cu alte persoane dacă este nevoie.

”Suntem profund recunoscători pentru mesajele de sprijin pe care le-a primit prim-ministrul. Cred că răspunsul populaţiei în faţa coronavirusului a fost fantastic”, a mai spus purtătorul de cuvânt al executivului britanic, care în lipsa lui Johnson este condus de ministrul de externe Dominic Raab, cel care va trebui să decidă săptămâna viitoare dacă vor fi menţinute actualele măsuri de izolare a populaţiei pentru a frâna răspândirea coronavirusului.

Boris Johnson, în vârstă de 55 de ani, depistat pozitiv în 27 martie, este primul lider al unei mari puteri despre care s-a confirmat că este purtător al coronavirusului. El a ajuns la spital după zece zile de izolare, timp în care a continuat să manifeste simptome specifice COVID-19.

Luni, Johnson a fost transferat la secția de terapie intensivă după ce starea sa de sănătate s-a agravat

Continue Reading

NATO

Macedonia de Nord resimte beneficiile aderării la NATO: Cinci state aliate i-au oferit deja sprijin financiar și echipamente medicale în lupta împotriva COVID-19

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat marți sprijinul pe care statele aliate au început să-l acorde Macedoniei de Nord, cel mai nou stat membru al Alianței, Skopje primind echipamente medicale și sprijin financiar din partea mai multor aliați precum SUA, Ungaria, Slovenia, Norvegia sau Olanda.

Salut sprijinul mai multor aliați NATO pentru noul nostru membru, Macedonia de Nord. Aceasta este solidaritatea aliaților în acțiune“, a declarat secretarul general al NATO, în urma unei conversații telefonice cu președintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski.

Pe plan bilateral, Ungaria a oferit 100.000 de măști de protecție și 5.000 de costume de protecție Macedoniei de Nord, iar Slovenia a furnizat 100.000 de măști chirurgicale și 100.000 de măști de protecție, informează NATO.

De asemenea, printr-o donație internațională din partea Olandei către Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Macedonia de Nord va primi truse suplimentare de test COVID-19.

Guvernul SUA a angajat 1,1 milioane de dolari pentru a atenua răspândirea focarului de COVID-19 în Macedonia de Nord. Această asistență va sprijini mai multe inițiative, inclusiv testarea la scară largă pentru COVID-19 și prevenirea și controlul infecțiilor.

Norvegia a donat, de asemenea, materiale medicale Macedoniei de Nord (în valoare de 180 000 Euro), care vor fi expediate de la Agenția de Sprijin și Achiziții NATO (NSPA).

Macedonia de Nord folosește în prezent un spital de campanie din Norvegia, ceea ce îi permite să dubleze capacitatea la Clinica de Boli Infecțioase din cel mai mare spital din Skopje  în lupta împotriva Covid-19.

Macedonia de Nord a solicitat asistență prin intermediul Centrului Euro-Atlantic de Coordonare în caz de dezastre (EADRCC) al NATO pentru măști chirurgicale, costume de protecție și alte echipamente la date de 30 martie.

Centrul NATO a transmis solicitările către aliații și partenerii NATO, care oferă asistență în mod bilateral.

EADRCC este principalul mecanism al NATO de răspuns la dezastre. Acesta operează 24 de ore din 24, coordonând cererile de la aliații și partenerii NATO, precum și oferte de asistență pentru a face față consecințelor unor crize majore, cum ar fi pandemia COVID-19.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Organizația Internațională a Muncii, despre impactul pandemiei de coronavirus: Cea mai gravă criză după cel de-Al Doilea Război Mondial. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o ţară unde au fost introduse restricţii parţiale sau totale

Published

on

Pandemia de coronavirus ar urma să ducă la dispariâia a 6.7% din numărul total de ore de mună la nivel mondial în cursul celui de-al doilea trimestru, adică echivalentul a 195 de milioane de locuri de muncă full time, a estimat Organizația Internațională a Muncii (OIM), care a tras atenția că este vorba de cea mai gravă criză cu care se confruntă muncitorii după cel de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unui raport publicat marți, Organizația Internațională a Muncii a punctat că pandemia de coronavirus are un efect catastrofal asupra timpului de lucru și asupra veniturilor la scară globală, subliniind că efectele pandemiei sunt mult mai mari decât cele din perioada crizei financiare din 2008-2009.

”Pandemia are consecinţe foarte serioase asupra sectorului muncii. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o ţară unde au fost introduse restricţii parţiale sau totale”, a declarat directorul general al OIM, Guy Ryder, adăugând că 81% din forţa de muncă globală de 3,3 miliarde persoane sunt în prezent afectate.

Reduceri puternice ale numărului total de ore de muncă sunt preconizate pentru statele arabe (8,1% din numărul total de ore de muncă sau cinci milioane de locuri de muncă full time), în Europa (7,8% sau 12 milioane de locuri de muncă full time) şi în Asia-Pacific (7,2% sau 125 de locuri de muncă full time).

Conform OIM, sectoarele cele mai vulnerabile sunt serviciile hoteliere și restaurantele, industria manufacturieră, comerțul cu amănuntul, serviciile de business și activitățile administrative.

”Creşterea finală a numărului de şomeri în anul 2020 va depinde mult de evoluţia situaţiei şi de măsurile adoptate”, adaugă OIM, apreciind însă că este foarte probabil ca cifrele de la finalul anului să fie ”semnificativ mai mari” decât estimările iniţiale care mizau pe 25 de milioane de noi şomeri din cauza coronavirusului.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending