Connect with us

INTERNAȚIONAL

50 de foști miniștri de externe din UE, printre care și Javier Solana, fostul șef al diplomației europene, apel către liderii UE: Europa trebuie să respingă planul de pace privind conflictul israeliano-palestinian propus de Trump

Published

on

50 de foști miniștri de externe sau înalți funcționari din diplomația statelor europene au lansat un apel către liderii Uniunii Europene printr-o scrisoare comună, cărora le solicită respingerea planului propus de Casa Albă pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, anunțat de președintele american Donald Trump la finalul lunii ianuarie.

Printre semnatari se numără francezii Dominique de Villepin şi Hubert Védrine, germanii Sigmar Gabriel şi Hans-Gert Pöttering, austriaca Benita Ferrero-Waldner, britanicul Chris Patten, luxembourgezul Jacques Santer, italianul Massimo d’Alena și spaniolul Javier Sonala, care a ocupat postul de secretar general al NATO în perioada 1995-1999 și cel de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate între 1999 și 2009.

Potrivit documentului publicat de The Guardian, semnatarii semnalează că acest ”plan de la pace la prosperitate” pentru Orientul Mijlociu amenință drepturile palestinienilor și viitorul democrației israeliene și ”contrazice parametrii conveniți la nivel internațional pentru procesul de pace în Orientul Mijlociu, rezoluții relevante ale Națiunilor Unite, inclusiv rezoluția 2334 a Consiliului de Securitate al ONU și principiile fundamentale ale dreptului internațional”.

Drept argument, aceștia au avertizat că planul ”permite anexarea unor părți importante și vitale ale teritoriului palestinian ocupat. El legitimează şi încurajează activităţile ilegale israeliene. Acesta recunoaște doar revendicările unei singure părți privind Ierusalimul și nu oferă nicio soluție echitabilă cu privire la chestiunea refugiaților palestinieni. Planul proiectează un viitor <<stat>> palestinian fără control și suveranitate într-un teritoriu fragmentat. Harta care figurează în plan propune enclave palestiniene sub control militar israelian permanent”.

”<<De la pace la prosperitate>> nu este o foaie de parcurs pentru o soluție viabilă a două state, nici pentru vreo altă soluție legitimă pentru acest conflict. Planul prevede o formalizare a realității actuale în teritorul palestinian ocupat, în care două popoare trăiesc umăr la umăr, dar fără drepturi egale. Un astfel de rezulat prezintă caracteristici similare cu cele ale apartheidului” mai precizează cei 50 de semnatari în documentul amintit mai sus.

Președintele american Donald Trump a propus la 28 ianuarie ”o soluție realistă cu două state” pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, care condiționează totuși nașterea unui stat palestinian de ”respingerea clară a terorismului” și precizează că Ierusalimul va rămâne ”capitala indivizibilă a Israelului”, acordând partenerului strategic numeroase garanții, printre care și suveranitate asupra Văii Iordanului.

Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a respins la începutul lunii februarie planul de pace avansat de Washington, spunând că se îndepărtează de parametri conveniți la nivel internațional privind rezolvarea pașnică a conflictului israeliano-palestinian.

”Uniunea Europeană este pe deplin angajată în parteneriatul transatlantic și evaluează toate eforturile pentru a ajuta la găsirea unei rezoluții pașnice a conflictului israeliano-palestinian. UE își reiterează angajamentul față de o soluție negociată între cele două state, bazată pe liniile directoare din 1967, cu schimburi de teritoriu echivalente, așa cum se poate conveni între părți, între statul Israel și un stat independent, democratic, contigu, suveran și viabil al Palestinei, care să trăiască cot la cot în pace, securitate și recunoaștere reciprocă – așa cum specifică concluziile Consiliului din iulie 2014”, a transmis Înaltul Reprezentant.

În plus, la 14 februarie, acesta a anunțat că intenționează să elaboreze o inițiativă europeană pentru facilitarea procesului de pace între Israel și Palestina și a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să renunțe la planurile de extindere în Ierusalimul de Est, calificând construirea de noi locuințe de către Israel în această zonă drept ”profund dăunătoare pentru o soluție cu două state”.

Planul de pace pentru Orientul Mijlociu a fost criticat și de Papa Francisc, care a atras atenția asupra ”soluțiilor inechitabile” la conflictul israeliano-palestinian, spunând că acestea nu vor fi decât un preludiu pentru noi crize.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova primește încă 30 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE în urma progreselor pe agenda de reforme

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Republica Moldova primește încă 30 milioane de euro asistență macrofinanciară (AMF) de la UE în urma progreselor înregistrate pe agenda de reforme, informează un comunicat al Comisiei Europene. 

Acesta este cea de-a doua și ultima tranșă de bani din cadrul programului actual de AMF pentru Republica Moldova, după prima tranșă de 30 de milioane EUR aprobată în octombrie 2019. Pachetul de asistență este compus din 10 milioane de euro în subvenții și 20 de milioane de euro în împrumuturi pe termen lung cu dobândă scăzută. Programul este conceput pentru a ajuta Moldova cu acoperirea nevoilor sale de finanțare externă, ceea ce este deosebit de important în lumina pandemiei de coronavirus și a implementării, în același timp, a unei agende de reformă complexă.

Plata urmărește îndeplinirea angajamentelor politice convenite cu UE, astfel cum este stabilit în Memorandumul de Înțelegere. Acestea includeau măsuri importante în domeniul guvernanței sectorului financiar, guvernanței sectorului public, luptei împotriva corupției și spălării banilor, al energiei și al mediului de afaceri și implementarea zonei de comerț liber aprofundat și cuprinzător (DCFTA).

Deconturile efectuate în cadrul AMF sunt condiționate de un progres bun în raport cu programele FMI. Moldova a finalizat cu succes a șasea și ultima revizuire a programului FMI de trei ani care include Mecanismul  extins de creditare și Mecanismul de finanțare externă, din martie 2020.

Plățile în cadrul AMF sunt condiționate și de îndeplinirea anumitor condiționalități politice. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) consideră că au fost înregistrate progrese suficiente în acest scop, în special în ceea ce privește o serie de acțiuni specifice pe termen scurt, comunicate de UE către autoritățile moldovene în februarie, legate, printre altele, de probleme de justiție, anticorupție, mass-media și societate civilă. Autoritățile moldovenești s-au angajat de asemenea să continue reforma justiției, în special prin realizarea de modificări constituționale pentru reforma judiciară, în conformitate cu standardele internaționale. Comisia și SEAE monitorizează îndeplinirea acestor condiții prealabile pe tot parcursul ciclului de viață al programelor AMF.

Continue Reading

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NEWS

Raport oficial: Nereguli grave în locurile unde sunt cazați angajații abatorului din Germania unde aproape 1.000 de români s-au infectat cu COVID-19

Published

on

© Tönnies Dialog/ Twitter

Ministrul sănătății din landul Renania de Nord-Westfalia, Karl-Josef Laumann, a atras atenția că s-au consemnat aproape 1900 de deficiențe la cazarea angajaților est-europeni de la abatorul Tonnies din Rheda-Wiedenbrueck, în urma unei inspecții, abator unde aproape 1.000 de români au fost infectați cu COVID-19, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit raportului prezentat de ministru în parlamentul landului, s-au constatat supraaglomerare, mucegai, pericol de cădere, scurgeri la acoperișuri, instalații sanitare ”catastrofale”, nereguli privind prevenirea incendiilor și lipsa dezinfectantului.

Peste 1500 de muncitori de la Toennies, marea majoritate din Bulgaria, Polonia și România, au fost depistați ca purtători de coronavirus.

Miercuri, la trei săptămâni după ce abatorul a fost închis, municipalitatea din Rheda-Wiedenbrueck a anunţat că a permis firmei să îşi reia treptat activitatea. Personalul administrativ – circa 400 de angajaţi – poate reveni la serviciu, dar compania a comunicat că iniţial va fi vorba doar de un număr mic de persoane. ”Mulţi dintre angajaţii noştri sunt încă în carantină”, a declarat agenţiei dpa purtătorul de cuvânt al Toennies, Andre Vielstaedte, în seara aceleiaşi zile.

Laumann a menționat că la finalul lunii mai au fost supuse insecției aproximativ 650 de clădiri, unde erau cazați 5.300 de oameni.

Oficialul german a informat că, din cauza deficiențelor structurale grave și a pericolelor pentru sănătate, patru apartamente au trebuit evacuate.

În ceea ce privește cazarea muncitorilor agricoli, cu precădere est-europeni, s-au constatat mai puține neajunsuri.

Laumann a precizat că inspecţiile au fost posibile doar în contextul epidemiei de COVID-19, în mod obişnuit autorităţile din subordinea sa neputând face astfel de verificări.

În acest context, premierul a cerut modificarea legislaţiei în această privinţă. Până la finalul lunii mai, 250 de unități agricole și clădiri unde erau cazați aproximativ 5.800 de muncitori sezonieri din acest domeniu au fost inspectate. În urma acestei verificări, s-au constatat aproximativ 170 de deficiențe minore.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending