Connect with us

COMISIA EUROPEANA

7 pași spre noua Comisie Europeană. Ursula von der Leyen, pregătiri intense pentru înlocuirea lui Jean-Claude Juncker

Published

on

PASUL I16 IULIE   ALEGEREA NOULUI PREȘEDINTE AL COMISIEI EUROPENE

Ursula von der Leyen a devenit marți, 16 iulie prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

       Citiți și: Ursula von der Leyen a fost aleasă de Parlamentul European cu un vot la limită. Este prima femeie președintă a Comisiei Europene și primul german care ocupă această funcție după 52 de an

PASUL II26 AUGUST    STATELE MEMBRE AU TRANSMIS NOMINALIZĂRILE PENTRU COMISARII EUROPENI

Acest deadline, de 26 august, a fost stabilit de președinția rotativa finlandeză la Consiuliul Uniunii Europene. 

Ce propuneri a făcut fiecare stat membru? 

Reamintim că până în prezent, 27 de țări membre ale UE (inclusiv Franța) și-au oficializat propunerile de comisar europeanDin cele 27 de propuneri, 13 sunt femei, inclusiv Portugalia și România, care au transmis două propuneri, un bărbat și o femeie.

1.Austria (Johannes Hahn – un nou mandat), 2.Belgia (Didier Reynders), 3.Bulgaria (Mariya Gabriel – un nou mandat), 4.Cehia (Vera Jourova – un nou mandat), 5.Cipru (Stella Kyriakides), 6.Croația (Dubravka Šuica), 7.Danemarca (Margrethe Vestager), 8.Estonia (Kadri Simson), 9.Finlanda (Jutta Urpilainen), 10.Franța (Sylvie Goulard), 11.Germania (Ursula von der Leyen), 12.Grecia (Margaritis Schinas), 13.Irlanda (Phil Hogan – un nou mandat), 14.Letonia (Valdis Dombrovskis – un nou mandat), 15.Lituania (Virginijus Sinkevičius), 16.Luxemburg (Nicolas Schmit), 17.Malta (Helena Dalli), 18.Polonia (Janusz Wojciechowski), 19.Portugalia (Elisa Ferreira sau Pedro Marques), 20.România (Dan Nicasau Rovana Plumb), 21.Slovacia (Maros Sefcovic – un nou mandat), 22.Slovenia (Janez Lenarcic), 23.Spania (Josep Borrell), 24.Suedia (Ylva Johansson), 25.Țările de Jos (Frans Timmermans) și 26.Ungaria (László Trócsányi)

*Situația Italiei este mai complicată în condițiile crizei politice care a avut loc la Roma și în urma demisiei guvernului condus de Giuseppe Conte.

**În ceea ce privește Marea Britanie,  premierul Boris Johnson a anunțat că Londra nu va veni cu nicio propuneredat fiind faptul că Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie 2019.

PASUL IIIprima jumătate a lunii septembrie

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen prezintă o listă completă a comisarilor europeni Consiliului Uniunii Europene. După aceea fiecare comisar european din fiecare stat membru va primi un portofoliu.

Consiliul, de comun acord cu președintele ales al Comisiei, adoptă o listă de comisari candidați, câte unul pentru fiecare stat membru.

PASUL IV 30 SEPTEMBRIE – 8 OCTOMBRIE

Comisarii desemnați se prezintă în fața comisiilor parlamentare competente în domeniile de activitate care vor intra în portofoliul lor. Fiecare candidat este invitat la o audiere de trei ore, transmisă în direct, în cadrul comisiei sau comisiilor parlamentare responsabile cu portofoliul care i-a fost repartizat.

Uneori, audierile pot duce la retragerea unui candidat sau la modificarea portofoliilor. De exemplu, în 2014, Alenka Bratušek (propusă pentru portofoliul de energie) și-a retras candidatura în urma unei evaluări negative a comisiilor Parlamentului pentru energie și mediu.

PASUL V 8 OCTOMBRIE – 21 OCTOMBRIE 

Fiecare comisie se reunește apoi pentru a-și întocmi evaluarea privind cunoștințele de specialitate și prestația candidatului, care este transmisă Președintelui Parlamentului European. O evaluare negativă a determinat deja în trecut retragerea unor candidați din proces.

PASUL VI23 OCTOMBRIE

Întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă unui vot unic de aprobare din partea Parlamentului în timpul sesiunii plenare din luna octombrie. După ce au primit aprobarea Parlamentului, președintele și comisarii sunt numiți în mod oficial de Consiliul UE, care hotărăște cu majoritate calificată.

În cazul unei modificări substanțiale a portofoliului pe durata mandatului Comisiei, al completării posturilor vacante sau al numirii unui nou comisar după aderarea unui nou stat membru, comisarii în cauză sunt audiați din nou în fața comisiilor competente.

PASUL VII și ultimul – 1 NOIEMBRIE

Noua Comisie Europeană își va începe activitatea.

 

Ce trebuie să știi despre România în procesul de numire al comisarului european

9 AUGUST

Premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Surse europene au declarat, în context, pentru CaleaEuropeană.ro că vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, este prima opțiune a Guvernului, iar portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi. 

       Citiți și: EXCLUSIV Surse europene: Rovana Plumb este prima opțiune a Guvernului pentru poziția de comisar european. România dorește portofoliul pentru mediu în Comisia von der Leyen

 

20 AUGUSTÎntrevedere Viorica Dăncilă și Ursula von der Leyen la Bruxelles

© Viorica Dăncilă/ Twitter

Premierul Viorica Dăncilă a transmis executivului european, Ursula von der Leyen că România este deschisă pentru o cooperare strânsă cu noua Comisie Europeană. Pe agenda prim-ministrului la Bruxelles s-au aflat aspecte ”aspecte legate de viitorul comisar european din partea României”.

       Citiți și: Viorica Dăncilă și Ursula von der Leyen ”au convenit să continue dialogul” privind viitorul comisar european din partea României, inclusiv portofoliul alocat țării noastre

 

26 AUGUST – Ursula von der Leyen s-a întâlnit cu europarlamentarii Rovana Plumb și Dan Nica

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit, astăzi, la Bruxelles, cu eurodeputații PSD Rovana Plumb și Dan Nica, propunerile României pentru poziție de comisar european.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană că discuțiile au vizat viziunea politică de guvernare europeană a Ursulei von der Leyen și provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană. După interviurile cu cei doi candidați, președintele ales al Comisiei Europene urmează să-și anunțe decizia.

      Citiți și: Ursula von der Leyen s-a întâlnit cu eurodeputații PSD Rovana Plumb și Dan Nica, propunerile României pentru poziția de comisar european

 

28 AUGUST Președintele Klaus Iohannis critică numirile Guvernului pentru funcția de comisar european

Președintele României, Klaus Iohannis, a precizat că a fost informat telefonic de premierul Viorica Dăncilă despre propunerile pentru funcția de comisar european, în speță europarlamentarii PSD Rovana Plumb și Dan Nica, șeful statului considerând că acestea nu sunt potrivite, a relatat chair șeful statului într-o discuție informală cu jurnaliștii.

      Citiți și: Președintele României Klaus Iohannis i-a transmis premierului Viorica Dăncilă că propunerile pentru funcția de comisar european nu sunt potrivite

 

30 AUGUSTPropunerile României pentru postul de comisar european nu au fost respinse

Propunerile pentru postul de comisar european n-au fost respinse, a declarat, joi, premierul Viorica Dăncilă.

“Am făcut propunerile pentru comisar european. Propunerile nu au fost respinse. Am văzut că a ieşit în spaţiul public că au fost propunerile respinse. Nu am nicio informaţie, nu am fost sunată de preşedintele Comisiei Europene că ar respinge propunerile pe care le-am făcut. În eventualitatea în care aceste propuneri nu sunt agreate, voi veni cu alte propuneri, dar deocamdată nu am această informaţie şi trebuia să am”, a afirmat Dăncilă, într-o conferinţă de presă la Piteşti

      Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă: ”Propunerile pentru postul de comisar european n-au fost respinse, dacă nu vor fi agreate, voi veni cu alte propuneri”

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputații solicită Comisiei Europene să readucă independeța Uniunii Europene în sectorul farmaceutic

Published

on

©EU Medicines Agency/ Twitter

 

Deputații europeni, membrii ai Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranța alimentară (ENVI) din Parlamentul European, solicită Comisiei Europene să găsească modalități de restabilire a producției farmaceutice în Europa, astfel încât Uniunea Europeană să devină mai independentă în sectorul de medicamente.

Acest raport privind deficitul de medicamente, a fost adoptat cu 79 de voturi pentru și 1 abținere, potrivit comunicatului legislativului.

În raportul votat ieri în Comisia ENVI, eurodeputații subliniază că în prezent 40% din medicamentele comercializate în UE provin din țări din afara UE, în timp ce 60 – 80% din ingrediente farmaceutice active sunt produse în China și India.

Totodată, deputații europeni încurajează introducerea de stimulente financiare, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, pentru a convinge producătorii să producă ingrediente farmaceutice active și medicamente în Europa. De asemenea, aceștia salută noul program de sănătate al UE EU4Health pentru a face medicamentele și echipamentele medicale și mai accesibile pentru cetățenii europeni.

Raportul va fi pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European din luna septembrie.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă statelor membre să nu acorde sprijin financiar post-pandemie întreprinderilor care au legături cu paradisurile fiscale

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Comisia Europeană a recomandat astăzi, 14 iulie, ca statele membre să nu acorde sprijin financiar întreprinderilor care au legături cu țări ce se află pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

Restricțiile ar trebui să li se aplice și întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracțiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupție, neplata obligațiilor fiscale și a celor în materie de securitate socială, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Potrivit Executivului, ”scopul recomandării de astăzi este să se consolideze garanțiile împotriva abuzurilor fiscale în întreaga UE, în conformitate cu legislația UE”.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: ”Ne aflăm într-o situație fără precedent, în care se acordă volume excepționale de ajutoare de stat unor întreprinderi în contextul pandemiei de COVID-19. Nu este acceptabil, mai ales în acest context, ca întreprinderile care beneficiază de sprijin public să recurgă la practici de evitare a obligațiilor fiscale ce implică paradisuri fiscale. Aceasta ar constitui o utilizare abuzivă a bugetelor naționale și a bugetului UE, în detrimentul contribuabililor și al sistemelor de securitate socială. Împreună cu statele membre, dorim să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că ”cei care încalcă deliberat normele fiscale sau care desfășoară activități infracționale nu ar trebui să beneficieze de pe urma sistemelor pe care încearcă să le eludeze. Trebuie să ne protejăm finanțele publice, astfel încât acestea să poată sprijini realmente contribuabilii cinstiți din întreaga UE.”

Cu toate acestea, Comisia Europeană menționează că este la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să acorde sprijin financiar și să prevadă măsuri conforme cu normele UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat, precum și cu propriile lor obiective de politică.

Recomandarea de astăzi își propune să ofere statelor membre un model, conform cu legislația UE, referitor la prevenirea utilizării asistenței din fonduri publice pentru operațiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligațiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanțarea terorismului.

În special, întreprinderile care au legături cu țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (de exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicție) nu ar trebui să beneficieze de sprijin public. În cazul în care statele membre decid să introducă astfel de dispoziții în legislația lor națională, Comisia sugerează o serie de condiții care să fie impuse pentru acordarea sprijinului financiar.

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale este cea mai bună bază pentru aplicarea unor astfel de restricții, deoarece le va permite tuturor statelor membre să acționeze în mod consecvent și va evita adoptarea unor măsuri individuale care ar putea încălca legislația UE. Utilizarea acestei liste pentru punerea în aplicare a restricțiilor va crea, de asemenea, mai multă claritate și siguranță pentru întreprinderi.

În același timp, Comisia este pregătită să discute cu statele membre despre planurile lor specifice pentru a se asigura că acordarea de ajutoare de stat, în special sub formă de recapitalizări, se va limita la întreprinderile care își plătesc impozitele în mod echitabil.

Statele membre ar trebui să convină asupra unor cerințe rezonabile prin care întreprinderile să poată demonstra că nu au nicio legătură cu vreuna din țările aflate pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Recomandarea sugerează unele principii pentru sprijinirea statelor membre în această privință.

În finalul comunicatului se arată că statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile pe care le vor pune în aplicare pentru a se conforma recomandării de astăzi, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe ale UE.

Comisia va publica, în decurs de trei ani, un raport privind impactul acestei recomandări.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending