Connect with us

#RO2019EU

8 ianuarie 2019: Zi istorică pentru România la Bruxelles, care va prezida pentru prima dată o reuniune a Consiliului Uniunii Europene. Ce teme sunt pe agendă

Published

on

România va prezida marți prima reuniune a Consiliului Uniunii Europene din cadrul președinției sale rotative, exercitată începând cu data de 1 ianuarie. La Bruxelles, ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, va prezida reuniunea Consiliului Afaceri Generale, formațiunea Consiliului UE care răspunde de garantarea coerenței lucrărilor desfășurate de toate formațiunile instituției.

Potrivit agendei furnizate de Consiliul UE, reuniunea va fi marcată de prezentarea priorităților președinției României pentru următoarele șase luni, preluată la 1 ianuarie 2019, la 12 ani de la aderarea la UECei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>.

FOTO: MAE

De asemenea, președinția română urmează să îi informeze pe miniștrii țărilor UE cu privire la planurile sale referitoare la adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.

Reamintim, în context, că șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au solicitat președinției României la Consiliul Uniunii Europene să continue lucrările cu privire la viitorul CFM și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019.

Pe agenda reuniunii CAG de marți se mai află și problematica identificării unui răspuns coordonat al țărilor UE cu privire la dezinformare și referitor la o mai bună comunicare despre Europa către cetățeni.

Aceste două teme se regăsesc între liniile prioritare ale președinției României. La nivelul pilonului dedicat valorilor comune, România și-a propus creșterea implicării cetățenilor, și în special a tinerilor, în dezbaterile europene, precum și promovarea combaterii dezinformării online și a știrilor false, inclusiv prin ameliorarea educației în domeniul mass-media și dezvoltarea de mecanisme europene care promovează bunele practici în combaterea dezinformării.

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

Citiți și 1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

Citiți și Cum funcționează instituția pe care Bucureștiul o prezidează, pentru șase luni, de la 1 ianuarie 2019

Pe durata mandatului de șase luni, România își propune să stimuleze creșterea economică a UE, să îmbunătățească nivelul de competitivitate și să consolideze securitatea internă. De asemenea, guvernul român se va concentra asupra promovării valorilor europene comune, precum democrația, libertatea și respectarea drepturilor omului, atât în UE, cât și dincolo de granițele sale. O altă prioritate a României va fi combaterea rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului, a intoleranței și a populismului.

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Pe 9 mai, la Sibiu, România va găzdui un summit informal al Consiliului European în cadrul căruia liderii statelor membre vor discuta despre planurile privind viitorul UE. Aceasta va fi prima lor întâlnire după retragerea Marii Britanii din UE și ultima înainte de alegerile europene care vor avea loc în perioada 23-26 mai.

La fel de important, România, prin prima sa președinție a Consiliului Uniunii Europene, deschide un trio de președinții format alături de Finlanda și de Croația și care este marcat de tranziția dinspre un ciclu decizional spre altul. De altfel, România va prezida peste o Uniune cu un Parlament European și o Comisie Europeană aflate la final de mandat și cu peste 200 de dosare în lucru și care trebuie aduse spre legislație.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

UE ca actor global: Președinția română a Consiliului lansează la Sarajevo procesul de reflecție privind o nouă abordare a cooperării regionale pentru integrarea eficientă a Balcanilor de Vest în UE

Published

on

La data de 22 martie 2019, a avut loc, la Sarajevo, Bosnia și Herțegovina, seminarul regional privind arhitectura de cooperare regională în Europa de Sud-Est, organizat de Președinția română a Consiliului UE, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacaerilor Externe.

Evenimentul s-a înscris în prioritățile celui de-al treilea pilon al mandatului Președinției României a Consiliului Uniunii Europene – Europa, actor global – care urmărește consolidarea rolului global al Europei, inclusiv prin continuarea politicii de extindere în Balcanii de Vest, cu scopul asigurării securității și stabilității în vecinătatea UE.

Participanții – reprezentanți ai statelor membre UE, candidate și potențial candidate, precum și ai instituțiilor europene – au dezbătut rolul și contribuția mecanismelor de cooperare regională la procesul integrării europene și euro-atlantice. La inițiativa României, a fost lansat un proces de reflecție, la nivel regional, privind eficientizarea structurilor de cooperare regională în Europa de Sud-Est, cu obiectivul transformării acestora în instrumente mai eficiente de susținere a procesului integrării europene a Balcanilor de Vest. De asemenea, întâlnirea a oferit oportunitatea unui schimb de vederi privind relațiile UE – Balcanii de Vest și parcursul european al statelor din regiune.

Evenimentul a beneficiat de participarea ministrului afacerilor externe al Bosniei și Herțegovina, Igor Crnadak, care, salutând inițiativa Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, a subliniat contribuția organizațiilor de cooperare regională la relaţiile de bună vecinătate şi stabilitatea regională și a prezentat prioritățile Președinției în exercițiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), deținută în prezent de Bosnia și Herțegovina.

Reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al României s-a referit la angajamentul activ al țării noastre în regiune, ca stat direct interesat de stabilizarea şi securitatea Balcanilor de Vest, plasarea politicii de extindere pe agenda de priorități a Președinției române reprezentând o dovadă, în acest sens.

A exprimat speranța că progresele statelor din regiune vor permite ca pe durata mandatului Președinției române să se deceleze rezultate concrete privind Balcanii de Vest:

,,Obiectivul nostru este ca, la finalul mandatului României, pe baza progreselor individuale ale statelor din regiune, să fie adoptat un pachet de extindere suficient de ambițios, corespunzător priorității acordate regiunii și așteptărilor cetățenilor din statele candidate”, a declarat reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al României. De asemenea, a arătat că Președinția română își propune să readucă în atenția UE, dar și a regiunii, o schimbare conceptuală de abordare a cooperării regionale, axată pe eficientizarea mecanismelor de cooperare regională și creșterea contribuției acestora la procesul integrării europene a Balcanilor de Vest.

Evenimentul, organizat la inițiativa României, în cooperare cu Președinția în exercițiu a SEECP deținută de Bosnia și Herțegovina, s-a desfăşurat în contextul vizitei delegaţiei Uniunii Europene (directorii pentru Balcani din statele membre UE, Serviciul European de Acțiune Externă, Comisia Europeană, PRES CONS UE) la Sarajevo, care a avut loc în perioada 20-21 martie 2019.

Continue Reading

#RO2019EU

Doar 15 dintre cele 60 de dosare încheiate de România în primele trei luni de Președinție la Consiliul UE sunt de importanță majoră, potrivit unui infografic al instituției privind progresul agendei legislative europene

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a publicat un infografic privind progresul făcut de Președinția română a Consiliului pentru avansarea agendei legislative a Uniunii Europene de la 1 ianuarie până la 19 martie. Datele oferite de Consiliu se referă la propunerile legislative care fac obiectul procedurii legislative ordinare, cunoscută anterior Tratatului de la Lisabona cu termenul de co-decizie, principala metodă de adoptare a deciziilor la nivel supranațional. 

În total, Președinția română a încheiat în primele trei luni și jumătate de mandat 60 de dosare, la care se adaugă 12 dosare asupra cărora există un acord provizoriu și 8 interpretări comune. 

Din cele 60 de dosare finalizate, care acoperă domenii precum agricultura și pescuit, Brexit, piață unică digitală, economie și finanțe, ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, mediu, instituții europene și schimbări democratice, justiție și afaceri externe, transport, comunicații și energie, precum și chestiuni sectoriale legate de stabilirea viitorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, doar 15 sunt de importanță majoră, după cum urmează: 

În cazul de față, infograficul arată că dosarele considerate a fi încheiate se referă la acele propuneri legislative care au primit cel puțin acordul final al Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper) al statelor membre, de la Bruxelles.

În schimb, dosarele asupra cărora s-a obținut un acord provizoriu în cadrul Comitetului mai au nevoie de acordul interinstituțional dintre Consiliu și Parlament, iar dosarele privind chestiuni sectoriale legate de Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 pot fi finalizate doar atunci când va exista un acord general asupra Regulamentului privind bugetul pe șapte ani al UE. Până atunci, negociatorii din partea Consiliului și Parlamentului European pot să convină doar asupra chestiunilor care nu fac obiectul deiciziilor orizontale. 

Vă invităm să consultați infograficul publicat de Consiliul UE aici.

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului a ajuns la o interpretare comună cu PE pentru prelungirea programului LIFE după 2020, principalul instrument de finanțare al UE pentru proiectele derulate în domeniul naturii și al climei

Published

on

@ European Commission/ Twitter

UE își actualizează principalul instrument de finanțare a proiectelor derulate în domeniul naturii, al biodiversității, al acțiunilor climatice și al energiei curate. Comitetul Reprezentanților Permanenți al Consiliului (COREPER) a confirmat astăzi că președinția română și Parlamentul European au ajuns la o interpretare comună cu privire la prelungirea programului LIFE după 2020, potrivit unui comunicat al Consiliului UE. 

Interpretarea comună confirmată astăzi nu include aspectele bugetare, nici pe cele orizontale, acestea fiind discutate în prezent în cadrul negocierilor privind următorul cadru financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2021-2027.

,,Sunt foarte bucuroasă că statele membre ale UE au confirmat îmbunătățirile aduse programului LIFE, pe care le-am negociat cu Parlamentul European. LIFE este programul emblematic al UE pentru protecția naturii și a biodiversității. De asemenea, programul servește la finanțarea de proiecte care ne ajută să combatem schimbările climatice. Începând cu 2021, de finanțarea prin intermediul programului LIFE vor putea beneficia și proiectele având ca obiect eficiența energetică și sursele regenerabile de energie”,  a declarat Grațiela Leocadia Gavrilescu, vice prim-ministru și ministrul mediului al României

Principalul criteriu pentru acordarea de finanțare din programul LIFE continuă să fie calitatea înaltă a cererilor de finanțare a proiectelor. Va exista o categorie specială de proiecte de asistență tehnică axate pe crearea capacităților necesare pentru participarea efectivă la programul LIFE. Obiectivul este de a se îmbunătăți serviciile oferite de punctele de contact naționale din toată UE și de a se ridica nivelul de calitate al propunerilor de proiecte, mărindu-se astfel posibilitatea ca statele membre cu o rată scăzută de participare să obțină finanțare din programul LIFE. Granturile de creare a capacităților vor fi plafonate. Comisia Europeană va urmări realizarea unei acoperiri geografice efective și bazate pe calitate în toată Uniunea.

Colegiuitorii au subliniat importanța programului LIFE pentru protejarea speciilor sălbatice și a ecosistemelor europene și pentru realizarea trecerii UE la o economie durabilă, circulară și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei. Grație unui nou subprogram de energie curată, care va exista în cadrul programului LIFE începând cu 2021, vor fi create soluții concrete pentru tranziția către surse regenerabile de energie și o eficiență energetică sporită. Până în 2020, proiectele din domeniul energiei curate sunt finanțate în cadrul programului Orizont.

Lansat în 1992, programul LIFE este singurul fond pe care UE îl consacră integral obiectivelor privind mediul și clima. Obiectivul general al programului LIFE propus pentru perioada 2021-2027 este de a contribui la tranziția către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid carbon și rezilientă la schimbările climatice – inclusiv prin tranziția către o energie curată –, de a proteja mediul și de a mări nivelul de calitate al acestuia și de a opri și a inversa declinul biodiversității. Prin programul LIFE au fost cofinanțate, până în prezent, peste 4500 de proiecte.

Parlamentul European și-a adoptat poziția în ceea ce privește regulamentul la 11 decembrie 2018. Consiliul a ajuns la o abordare generală parțială la 20 decembrie 2018. Negocierile dintre colegiuitori au început la 9 ianuarie și au condus la o interpretare comună în primele ore ale zilei de 12 martie.

Consiliul se așteaptă ca negocierile cu următorul Parlament European să înceapă cât de curând posibil, în scopul de a fi finalizate pe baza progreselor înregistrate și consemnate în interpretarea comună. De asemenea, în cadrul negocierilor va trebui luat în considerare acordul general privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Pachetul financiar total propus de Comisie pentru programul LIFE este de 5,45 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, din care 3,5 miliarde EUR pentru domeniul mediului și 1,95 miliarde EUR pentru domeniul politicilor climatice. Sumele finale depind de acordul la care se va ajunge asupra următorului cadru financiar multianual.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending