Connect with us

INTERNAȚIONAL

86 de ONG-uri din cadrul Platformei Naționale a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic cer demisia judecătorilor Curții Constituționale a Republicii Moldova, pe care îi acuză că au acționat în interesul exclusiv al PDM

Published

on

Platforma Naţională a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic, din care fac parte 86 de organizaţii neguvernamentale din Republica Moldova, condamnă ultimele decizii ale Curţii Constituţionale din 7, 8 şi 9 iunie 2019 şi cere demisia judecătorilor Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, acuzaţi că au acţionat exclusiv în interesul unui partid politic, relatează Radio Chișinău, care citează o declarație comună a ONG-urilor.

Interpretare defectuoasă a termenului de 3 luni în care președintele poate dizolva Parlamentul

Potrivit declarației, Curtea Constituţională a interpretat termenul de trei luni de la care preşedintele ţării poate dizolva parlamentul ca echivalând cu 90 de zile, deşi orice termen exprimat în luni, potrivit regulii juridice generale, echivalează cu luna calendaristică. De facto, prin această interpretare, termenul în care parlamentul poate vota legi şi numi guvernul a fost redus de la 9 iunie la 7 iunie 2019.

ONG-urile mai subliniază că decizia Curţii Constituţionale a fost emisă spre sfârşitul zilei de lucru de 7 iunie 2019, adică chiar în ziua în care, potrivit Curţii, a expirat acest termen. Curtea Constituţională fusese sesizată cu privire la această chestiune încă din 22 mai 2019 cu solicitarea ca sesizarea să fie examinată cu prioritate.

Anularea hotărârilor de numire a premierului și președintelui parlamentului contravin legii

De asemenea, Curtea a interpretat dreptul preşedintelui ţării de dizolvare a parlamentului drept obligaţie, fără să analizeze dacă au fost întrunite celelalte condiţii impuse de Constituţie (consultarea fracţiunilor parlamentare) pentru dizolvarea parlamentului. Pe parcursul zilei de 8 iunie 2019, Curtea Constituţională a emis două hotărâri, declarând neconstituţionale hotărârile parlamentului de alegere a preşedintelui parlamentului şi de nominalizare a premierului. Hotărârile au fost emise în mai puţin de o oră de la adoptarea actelor în cauză, care încă nu fuseseră semnate şi publicate. Niciun judecător independent nu poate anula un act pe care nu îl are în faţa sa. Mai mult, hotărârile Curţii Constituţionale din 8 iunie 2018 au fost adoptate fără audieri şi fără consultarea autorităţilor, cerinţe impuse chiar de Codul Jurisdicţiei Constituţionale.

Curtea Constituțională, decizii date la solicitarea și în interesul PDM

În textul declarației se mai explică că, la 9 iunie 2019, la solicitarea PDM din 8 iunie 2019, Curtea Constituţională l-a suspendat pe preşedintele în funcţie al ţării, acordându-i dreptul ex-premierului şi vicepreşedinte al PDM, Pavel Filip, să dizolve parlamentul. Această hotărâre a fost adoptată până la ora 10.30 dimineaţa, în lipsa autorităţilor şi a autorilor sesizării, într-o şedinţă care a durat mai puţin de cinci minute. Şedinţa nu a fost anunţată din timp şi nu se ştia nici despre depunerea acestei sesizări. Curtea Constituţională l-a suspendat pe preşedintele ţării, chiar dacă o solicitare oficială de dizolvare a parlamentului nu a fost depusă la Preşedinţie şi nu există un refuz oficial în acest sens. Anterior, preşedintele Igor Dodon a anunţat convocarea fracţiunilor parlamentare pentru 10 iunie 2019, pentru a discuta dizolvarea parlamentului.

Prin urmare, comportamentul Curţii Constituţionale din 7, 8 şi 9 iunie 2019 confirmă că aceasta şi-a compromis rolul constituţional, acţionând exclusiv în interesul unui partid politic, subliniază semnatarii.

În acest context, Platforma Naţională a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic îndeamnă Curtea Constituţională să-şi revizuiască urgent hotărârile adoptate pe 7, 8 şi 9 iunie 2019 şi să revină în legalitate. Mai mult, ca măsură reparatorie, acestea cer judecătorilor constituționali să demisioneze.

,,În scopul restabilirii încrederii în Curtea Constituţională şi pentru stabilizarea situaţiei din ţară, îi îndemnăm toţi judecătorii constituţionali să demisioneze”, adaugă autorii declaraţiei.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

Published

on

© MAE

Reuniunea şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, desfăşurată la Bucureşti, înseamnă “foarte mult” pentru prestigiul României, dar şi pentru securitatea ei, a declarat ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, subliniind că reuniunea ministerială aliată este unul dintre “cele mai importante evenimente” care au avut loc la Bucureşti în ultimii ani, fiind primul eveniment la nivel înalt pe care România îl găzduieşte după Summitul NATO din 2008, prima reuniune a miniştrilor de externe după Summitul de la Madrid, prima reuniune la care participă miniştrii de externe din Finlanda şi din Suedia, în calitate de state care urmează să adere la NATO, iar o altă premieră a reprezentat-o participarea ministrului de externe din Republica Moldova și găzduirea de către România a unei reuniuni G7 pentru prima dată.

“România îşi vede recunoscut la nivel internaţional profilul pe care îl are în Alianţa Nord-Atlantică şi care este un profil foarte bine conturat. România este un aliat foarte apreciat în interiorul NATO. În al doilea rând, este recunoscut angajamentul nostru puternic pentru valorile Alianţei Nord-Atlantice şi pentru obiectivele Alianţei. Aşa cum spunea şi domnul preşedinte, România a fost un participant extrem de activ, extrem de substanţial la foarte multe operaţii ale Alianţei, la foarte multe misiuni. România este un aliat pe care se poate conta. Aceasta este percepţia pe care în acest moment aliaţii o au faţă de România. (…) Eu cred că această reuniune înseamnă foarte mult pentru prestigiul României, dar înseamnă foarte mult, în termeni concreţi, pentru securitatea României. Eu cred că această reuniune aduce şi a adus deja mai multă securitate pentru România şi cetăţenii români”, a precizat Aurescu, în conferinţa de presă susţinută la finalul reuniunii miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO, desfăşurată marţi şi miercuri la Bucureşti, informează Agerpres.

El a subliniat că România se află “sub umbrela de securitate” a NATO, care este “cea mai puternică alianţă politico-militară” din istorie.

Aurescu a menţionat că, după agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, prezenţa aliată s-a consolidat atât în nordul, cât şi în sudul Flancului Estic şi că au fost create grupurile de luptă. Pe teritoriul României există în jur de 5.000 de militari aliaţi, atât în cadrul Grupului de Luptă, cât şi prin prezenţa americană, subiecte despre care șeful diplomației române a discutat și cu omologul american Antony Blinken, aflat pentru prima dată într-o vizită în România.

“Summitul de la Madrid a adus în plus faţă de asta posibilitatea creşterii la nivel de brigadă, de la nivel de batalion, a Grupului de Luptă din România, în general a grupurilor de luptă de pe Flancul Estic, precum şi necesitatea de a avea trupe de reîntărire precis alocate fiecărui grup de luptă, deci fiecărui stat de pe Flancul Estic, la care se adaugă pre-poziţionarea de echipamente în statele din Flancul Estic. Noi trebuie în continuare să lucrăm – şi asta am atras atenţia în aceste zile colegilor din alianţă – trebuie să lucrăm pentru implementarea acestor decizii. Iar această implementare trebuie să aibă loc într-un ritm accelerat, având în vedere evoluţia de securitate din zonă, în aşa fel încât la Summitul de la Vilnius să putem înregistra cât mai multe progrese”, a spus Bogdan Aurescu.

Bogdan Aurescu a făcut referire şi la modul în care România a “obţinut” desfăşurarea acestei reuniuni la Bucureşti, menţionând că NATO are practica organizării “din când în când a unor reuniuni ministeriale şi în afara sediului” de la Bruxelles, iar aceste reuniuni “au întotdeauna o anumită semnificaţie” prin locul ales.

“Încă de la începutul lui 2021 am înaintat candidatura României pentru a găzdui această reuniune ministerială. Au existat demersuri diplomatice la nivelul statelor membre, demersuri diplomatice la nivelul Secretariatului internaţional, au existat demersuri pe care le-am făcut şi la nivel de ministru şi la nivel de ambasadori şi, într-un final, am reuşit să securizăm organizarea acestei reuniuni în România, în timpul anului 2022. După care a izbucnit războiul din Ucraina, atacul Federaţiei Ruse împotriva statului vecin, care a determinat luarea unei decizii în primăvara acestui an cu privire la desfăşurarea Ministerialei în România”, a afirmat el.

Conform şefului diplomaţiei române, a existat la un moment dat şi varianta organizării Ministerialei din România înaintea Summitului de la Madrid, însă “după o reflecţie mai serioasă” s-a considerat că este mai importantă organizarea acestei reuniuni în implementarea deciziilor Summitului de la Madrid. 

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO.

Continue Reading

NATO

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Published

on

© Republic of Turkey Ministry of Foreign Affairs/ Facebook

Suedia și Finlanda au făcut ”pași pozitivi” în lupta împotriva terorismului, o condiție pusă de Ankara pentru a da undă verde aderării lor la NATO, a apreciat miercuri ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, transmit AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Noul guvern din Suedia este mai determinat decât precedentul şi noi primim acest lucru cu satisfacţie (…) Au făcut schimbări legislative şi toate acestea constituie paşi pozitivi”, a declarat Cavusoglu într-o conferinţă de presă la Bucureşti, la finalul reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO.

Acesta a amintit și de întâlnirea pe care a avut-o cu omologii suedez și finlandez în contextul ministerialei NATO de la București.

”Am avut o întâlnire foarte bună ieri (…) Trebuie să spun că, după această reuniune, am simţit progrese”, a dat asigurări ministrul suedez Tobias Billstrom, precizând că se va deplasa în curând la Ankara pentru a pleda din nou în favoarea primirii ţării sale în NATO.

Cavusoglu a adăugat totuşi că, în pofida ”declaraţiilor frumoase şi a unei bune determinări” din partea celor două ţări nordice, Turcia aşteaptă în continuare ”măsuri concrete”.

”Nu am văzut încă măsuri concrete în domenii precum extrădarea criminalilor, îngheţarea activelor grupărilor teroriste şi stoparea activităţilor lor. Da, au existat paşi pozitivi, precum schimbări legislative, dar trebuie să vedem aplicarea lor”, a spus ministrul turc.

Schimbările legislative la care face trimitere oficialul de la Ankara sunt cele adoptate recent de Suedia, care a decis să-și modifice Constituția prin introducerea a unor măsuri mai dure împotriva terorismului, pentru a debloca astfel intrarea sa în NATO.

Să nu uităm că Suedia și Finlanda aspiră să devină membre ale Alianței, dar parcursul către atingerea acestui obiectiv a fost inițial blocal de Ankara, invocând presupusul sprijin al celor două țări nordice pentru ”organizaţii teroriste”.

Helsinki şi Stockholm au respins aceste acuzaţii şi, la sfârşitul lui iunie, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere pentru a aborda această problemă, astfel că, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Citiți și: 
Erdogan: Turcia își “dorește sincer” ca Suedia să adere la NATO. Premierul suedez asigură că va respecta toate obligațiile asumate față de Turcia

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia.

Dacă Ankara șovăie, Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului viitor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației americane, mesaj de la București: SUA colaborează cu parteneri din întreaga lume pentru a ”contracara influența malignă a Rusiei”

Published

on

© [State Department photo by Ronny Przysucha/Public Domain]

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a susținut o conferință de presă la București în urma reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, prilej cu care a trasmis ferm că SUA vor susține în continuare sprijinul colectiv pentru Ucraina, pledând pentru o colaborare consolidată cu parteneri din întreaga lume pentru a ”contracara influența malignă a Rusiei.”

„Vom continua să dovedim că Putin greşeşte. Asta vreau să spun tare şi aşa au spus toate ţările aliate, aici, la Bucureşti, în mod tare şi ferm. Stăm alături de poporul ucrainean. Susţinem Ucraina cu orice preţ pentru aliaţi, pentru că inacţiunea ar avea un cost şi mai ridicat dacă am ceda în faţa agresiunii Rusiei, care vrea să redeseneze frontierele cu forţa, să intervină brutal, ne ameninţă securitatea tuturor, ceea ce va avea consecinţe în Europa şi în întreaga lume”, a subliniat şeful diplomaţiei americane, potrivit Agerpres.

De asemenea, acesta a subliniat că sprijinul nu va continua doar pe parcursul acestei ierni: „Aşa că mesajul care reiese din întâlnirile noastre de până acum este acesta: hotărârea noastră colectivă de a sprijini Ucraina este şi va continua să fie de fier acum, pe parcursul întregii ierni şi atât timp cât va fi nevoie până când Ucraina va învinge”.

Totodată, oficialul american a reamintit că rămâne esențial conceptul strategic, adoptat la summitul de la Madrid: „Este proiectul NATO pentru a face față provocărilor unei noi realități de securitate. Colaborăm cu parteneri din întreaga lume pentru a contracara influența malignă a Rusiei și pentru a da putere guvernelor și societății civile să construiască societăți reziliente”, a mai transmis Blinken într-un mesaj pe contul de Twitter. 


Citiți și: Bogdan Aurescu: Vizita lui Antony Blinken în România este “istorică”. Parteneriatul Strategic cu SUA, pilon-cheie al politicii externe și de securitate a României

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazdă a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România găzduiește o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München are loc pe flancul estic al NATO.

Citiți și: Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

 

 

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

ROMÂNIA12 hours ago

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

NATO12 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Șeful diplomației americane, mesaj de la București: SUA colaborează cu parteneri din întreaga lume pentru a ”contracara influența malignă a Rusiei”

NATO12 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO13 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

U.E.13 hours ago

Josep Borrell participă în Polonia la Consiliul ministerial al OSCE, unde va vizita și Misiunea de asistență militară a UE pentru Ucraina

CONSILIUL UE13 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, mulțumește președinției cehe a Consiliului UE pentru sprijinul acordat aderării țării noastre la Schengen

NATO13 hours ago

Mircea Geoană: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București, o nouă piatră la proiectul unei Românii aflate în centrul și nu la periferia Europei

NATO8 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO12 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO12 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO13 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO14 hours ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 day ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO1 day ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending