22 de medici și asistenți din Republica Moldova pleacă luni spre România pentru a ajuta personalul medical de la spitalul modular de la Leţcani, a anunțat ministrul moldovean al Sănătății, Ala Nemerenco.

Aceasta a amintit de ajutorul pe care țara noastră l-a oferit Republicii Moldova în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

”Acum România e într-o situație critică. Cu indicatori mai gravi de 2 ori ca la noi. Pe un val care bate ucigător. Și e o onoare și o cinste pentru noi să putem răspunde la fel. Fiindcă sângele apă nu se face. Luni trimitem la Lețcani, Iași o echipă din 22 medici și asistenți, care vor interveni în misiunea de ajutor umanitar în cadrul spitalului modular pentru care este critic necesar personal medical”, a transmis aceasta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Țara noastră a ajutat Republica Moldova cu medici și echipamente medicale anul trecut, când aceasta din urmă se confrunta cu o situație critică din cauza pandemiei.

O echipă medicală formată din 42 de medici și asistenți medicali a plecat la finalul lunii aprilie într-o “misiune umanitară fraternă” în Republica Moldova. România și-a continuat sprijinul, astfel că, la începutul lunii mai, un convoi de 20 de camioane cu echipamente sanitare a trecut Prutul.

Să nu uităm că președintele Klaus Iohannis a anunțat la finalul lunii decembrie că țara noastră va ajuta Republica Moldova să-și imunizeze cetățenii împotriva COVID-19 prin donarea a 200.000 de doze de vaccin și trimiterea unei echipe de experți români, care să împărtășească din experiența României și să ajute la pregătirea Strategiei de vaccinare. Prima tranșă de 21.600 de doze a fost livrată la 27 februarie, dublată de o nouă tranșă formată din 50.400 de doze de vaccin, livrată la finalul lunii martie. 

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE (Consiliul Afaceri Externe – CAE), care se va desfășura la Luxemburg.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, principalele subiecte de pe agenda acestei reuniuni CAE vor fi relațiile Uniunii Europene cu statele din regiunea Golfului, precum și perspectivele Parteneriatului Estic (PaE), inclusiv din perspectiva rezultatelor Summitului PaE care va avea loc în luna decembrie.

De asemenea, în cadrul unui dejun de lucru, vor fi discutate evoluțiile recente din Etiopia și Nicaragua. În egală măsură, vor fi abordate subiecte de interes precum situația din Afganistan, Tunisia, Balcanii de Vest, diplomația climatică, dosarul cipriot, situația din Belarus și Mali.

În marja reuniunii, miniștrii de externe europeni vor participa la un mic dejun de lucru cu ministrul de externe libian, Nayla El-Mangoush.

În cadrul discuției privind regiunea Golfului, ministrul Bogdan Aurescu se va pronunța pentru o acțiune conjugată a UE pentru sporirea interacțiunii cu partenerii din Golf și cu ceilalți actori regionali și internaționali, în vederea menținerii stabilității și securității, inclusiv în ceea ce privește securitatea traficului maritim în regiune.

În cadrul CAE, miniștrii europeni de externe vor avea și un prim schimb de opinii cu privire la viitorul Summit al PaE, care va avea loc la 15 decembrie 2021.

Cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu va sublinia importanța strategică a reuniunii, în cadrul căreia vor avea loc discuții aprofundate cu privire la viziunea de dezvoltare post-2020 a PaE și provocările la care trebuie să răspundă statele partenere din Vecinătatea Estică, în contextul pandemiei și al situației de securitate din regiune. 

De asemenea, șeful diplomației române va arăta importanța susținerii perspectivei europene a partenerilor, cu luarea în considerare a voinței exprimate de cele trei state asociate (Republica Moldova, Georgia, Ucraina) pentru o cooperare avansată cu UE, fără a afecta caracterul incluziv al Parteneriatului Estic.

În contextul existenței unor conflicte prelungite pe teritoriul a cinci din șase state partenere, va sublinia sprijinul țării noastre pentru dezvoltarea dialogului și cooperării în domeniul securitar cu acești parteneri.

În cadrul dejunului de lucru pe tema situației din Etiopia, ministrul Bogdan Aurescu va exprima îngrijorarea României față de deteriorarea situației umanitare și decizia autorităților etiopiene de a expulza șapte membri ai personalului ONU din această țară.

Totodată, va exprima sprijinul pentru declarația Înaltului Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell, în numele UE, prin care se solicită autorităților etiopiene revenirea asupra deciziei, precum și pentru impunerea de sancțiuni UE în conexiune cu situația din regiunea Tigray, care să nu afecteze populația civilă.

Discuția privind situația din Nicaragua va avea loc pe fondul deteriorării rapide a situației politice interne, înaintea alegerilor din 7 noiembrie, precum și al efectelor pandemiei de COVID-19. În acest context, miniștrii europeni vor analiza modul în care UE se va raporta la aceste evoluții și propunerile de acțiune din partea UE, în coordonare cu actori like-minded, pentru a contribui la prevenirea deteriorării suplimentare a situației din această țară.

În cadrul micului dejun de lucru cu ministrul de externe libian, ministrul Bogdan Aurescu va exprima sprijin pentru procesul politic derulat sub egida ONU, asumat de Libia, precum și pentru punerea în aplicare a Concluziilor celor două Conferințe de la Berlin privind Libia (din ianuarie 2020 și iunie 2021).

Ministrul român de externe va încuraja autoritățile libiene să organizeze alegerile generale, ca pas esențial pentru stabilizarea țării și va sublinia importanța ca întreaga comunitate internațională să sprijine respectarea embargoului asupra armelor și inițiativele libiene privind retragerea mercenarilor și forțelor străine de pe teritoriul Libiei.

Agenţiile de rating Standard &Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, ci baza de evaluare sunt rezultatele economice din trimestrul II și III, când România a funcționat pe consum, apreciază președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu.

”Agenţia americană de rating Moody’s a modificat perspectiva ratingului de ţară al României privind datoria suverană pe termen lung şi scurt, de la “negativă” la “stabilă”. Dar România rămâne pe ULTIMA TREAPTĂ de rating recomandat investiţiilor. Agenţia de rating Standard &Poor’s a anunţat că menţine ratingul suveran al României, la acelaşi nivel, cu perspectiva stabilă. Aceste evaluări sunt fundamentate pe baza unei singure premise: DACĂ VOR VENI BANII EUROPENI. Banii din PNRR nu îi avem. Sunt promişi. A doua etapă de aprobare, în Consiliul Uniunii Europene, se va finaliza pe 28 octombrie după care TOATĂ responsabilitatea revine autorităţilor de la Bucureşti. Care <<autorităţi>>? Guvern legitim? Nu sunt şanse. Funcţionarii în ministere stau şi aşteaptă; şefii comunităţilor locale spun că <<nu e treaba lor să se ocupe de dezastrul sanitar>>, iar propaganda criminală zburdă”, și-a exprimat revolta Diaconescu într-un mesaj publicat pe Facebook în care critică ”politicienii din Guvern şi Parlament care se presupune că administrează un stat civilizat cum povestesc ei ce bine se trăieşte în ţara noastră <<dacă ar fi luate nişte măsuri>>.”

Președintele PMP a explicat că ”Guvernul interimar, care o fi acesta, are atribuţii numai de administrare iar primele măsuri care trebuie luate sunt legate de adoptarea sau modificarea cadrului legislativ aplicabil accesării banilor europeni.”

”Unele dintre acestea au termen final până la sfârşitul anului 2021. Exemplu: cadrul administrativ concret prin care fondurile din PNRR vor ajunge la UAT-uri, cum se vor accesa, ce tip de cereri/proiecte trebuie să depună UAT-urile, termene de depunere, implementare etc. Toate aceste propuneri legislative se lucrează în ministere şi se aprobă de guverne compuse din profesionişti. Proiectele, care se finanţează european, sunt interconectate iar eşecul privind un obiectiv promis atrage imposibilitatea demarării altora. NU ai reformă, amâni investiţia şi rişti să se piardă banii. Agenţiile de mai sus nu laudă Guvernul, ratingul stabil nu este datorat unor politici deştepte, strategii de investiţii sau perspective de administrare a României care să genereze aşteptări miraculoase. Baza de evaluare sunt rezultatele economice din trimestrele II şi III, când România a funcţionat pe consum. Deci, despre ce vorbim astăzi?”, s-a întrebat retoric Cristian Diaconescu.

”În sensul mesajului pozitiv, aspiraţional, am aflat astăzi de la prim-ministrul ţării că <<SECTORUL SANITAR a fost o prioritate!>>. Ce <<a fost>> şi nu mai este, sectorul sanitar sau prioritatea? Pentru că ştim şi simţim un singur lucru: ROMÂNIA se află pe PRIMUL LOC în lume în ceea ce priveşte numărul de morţi din cauza Covid raportat la numărul de locuitori. TRIST record. Probabil că prim-ministrul ţării are o scară de valori inversată”, a continuat Cristian Diaconescu.

Adresându-se premierului interimar Florin Cîțu, președintele PMP l-a întrebat când va vedea și analiza ”realitatea României în gravitatea ei din aceste zile? Cât timp vă mai trebuie pentru a nu lăsa acest popor să se scufunde la un nivel de unde probabil îi vor mai trebui alte decenii ca să îşi revină?”

Agenția internațională de evaluare financiară Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în moneda naţională la BBB minus/A-3, perspectiva fiind una stabilă, arată un comunicat publicat de agenție, citat de Agerpres.

În pofida optimismului, aceasta semnalează că revenirea economiei se confruntă încă cu obstacole, avertizând că ar putea retrograda România dacă eforturile sale de echilibrare a bugetului vor deraia din cauza blocajului politic.

Și agenția de rating Moody’s a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/P-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în monedă locală și valută și a îmbunătățit perspectiva din negativă în stabilă, informează Ministerul Finanțelor într-un comunicat.

Cei doi factori-cheie care stau la baza deciziei Moody’s sunt perspectivele solide de creștere economică bazate pe sectorul privat dinamic și pe utilizarea fondurilor NGEU și așteptările ca procedura de deficit excesiv să acționeze ca o ancoră-cheie a strategiei de consolidare fiscală consistentă și susținută în următorii trei ani.