Connect with us

ROMÂNIA

9 mai, semnificații istorice pentru România Occidentală: De la “suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare” la “Spiritul de la Sibiu”

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Ziua de 9 mai are o semnificație aparte pentru România. La 9 mai, sărbătorim proclamarea Independenței de Stat a României, dar și Ziua Europei.

După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat. Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa, iar implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.

Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: “Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.

A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I a acceptat-o proclamând Independenţa de Stat a României.

Citiți și Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

©️ European Commission

Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

La 9 mai 1950, la cinci ani după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, în cadrul unui discurs ţinut la Paris, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi pentru a înlătura posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută şi ca Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcţie europeană i s-a alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria, în 2007, Bulgaria şi România şi în 2013, Croaţia. Între timp, Uniunea Europeană a revenit la 27 de state membre, după ce, la 1 februarie 2020, Regatul Unit a devenit primul stat membru din istorie care a părăsit proiectul european.

Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985.

Citiți și Ziua Europei. Acum un an, România a primit Europa la ea acasă, liderii UE turnând cerneală peste “Spiritul de la Sibiu” și făgăduind să apere “o singură Europă”

©️ EU Council

Astăzi, la 71 de ani de la Declarația Schuman, piatra de temelie a proiectului european, se împlinește și un an de când România a primit Europa la ea acasă. La 9 mai 2019, sub auspiciile primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au adoptat cu mare entuziasm Declarația de la Sibiu, documentul solemn care a concretizat Summitul de la Sibiu, prima astfel de reuniune a liderilor care a avut loc de Ziua Europei, dând naștere “Spiritului de la Sibiu”.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au făgăduit 27 de lideri europeni, la 9 mai 2019, în cadrul unei sesiuni de lucru ce a urmat fotografiei de familie din Piața Mare din Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Lucian Bode: România contribuie consistent la securitatea UE, de aceea aderarea țării noastre la spațiul Schengen reprezintă o „urmare firească”

Published

on

© MAI

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, arată, într-un mesaj transmis de Ziua Marinei, că România contribuie consistent la securitatea Uniunii Europene, motiv pentru care aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, în cel mai scurt timp, reprezintă o „urmare firească” a acţiunilor de până acum, potrivit Agerpres

„Faptul că Garda de Coastă, alături de celelalte structuri din arhitectura sistemului de ordine publică şi securitate naţională, îşi face datoria la cele mai înalte standarde este un fapt îmbucurător în perspectiva atingerii unuia dintre obiectivele strategice ale României: aderarea la spaţiul Schengen. Ţara noastră contribuie consistent la securitatea Uniunii Europene, de aceea aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, în cel mai scurt timp, reprezintă urmarea firească a acţiunilor noastre de până acum”, a scris ministrul, pe Facebook.

Potrivit acestuia, Garda de Coastă este o structură europeană, „matură”, pe care România şi partenerii săi se pot baza în situaţii dificile.

„Avem încredere în profesionalismul de care dau dovadă angajaţii acestei structuri în misiunile încredinţate, care au ca unic obiectiv asigurarea securităţii spaţiului maritim naţional, dar şi regional. Le mulţumesc şi îi felicit pentru modul în care îşi fac datoria faţă de România, şi pentru eforturile depuse în sprijinul apărării valorilor şi al principiilor democratice pe care se clădeşte suveranitatea, independenţa şi libertatea statelor”, a mai precizat Bode.

Ministrul a fost prezent luni la Constanţa, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă, la festivităţile dedicate zilei de 15 august.

„Marinarii de pretutindeni sunt asociaţi cu patriotismul şi curajul, trezind admiraţie şi respect, cu atât mai mult într-un context geopolitic complicat, când importanţa strategică a Mării Negre, atât din punct de vedere militar cât şi economic, este şi mai evidentă. România este parte a alianţei Nord-Atlantice, statut care ne onorează şi ne responsabilizează deopotrivă, iar din această perspectivă România are un rol important în mecanismul comun al NATO pentru asigurarea securităţii statelor membre şi stabilităţii regionale”, a adăugat Lucian Bode.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, a afirmat, cu ocazia discursului susținut de Ziua Marinei, că bugetul Apărării va crește din 2023 cu 0,5%, de la 2% din PIB la 2,5%, urmând ca fondurile să fie folosite pentru înzestrarea înzestrarea și modernizarea Armatei României, inclusiv a Forțelor Navale, și pentru a crește nivelul de pregătire a militarilor la standarde NATO.

„Astăzi, mai mult decât oricând în ultimele decenii, este necesar un nivel superior de ambiție, inclusiv în domeniul apărării, pentru a face față provocărilor multiple în actualul context extrem de complicat. De aceea, începând cu anul 2023, vom face un efort în plus pentru a crește alocarea bugetară pentru Apărare de la 2% din PIB, cât este în prezent, la 2,5%. Vom utiliza aceste fonduri pentru a accelera înzestrarea și modernizarea Armatei României, inclusiv a Forțelor Navale, și pentru a crește nivelul de pregătire a militarilor noștri, astfel încât să dispunem de o structură de forțe interoperabilă cu cele aliate și mai eficientă, capabilă să asigure apărarea națională și să contribuie la apărarea colectivă, împreună cu aliații noștri din NATO”, a afirmat președintele României.

Klaus Iohannis a amintit că Marea Neagră a devenit o „zonă de interes strategic pentru securitatea euroatlantică”, fapt recunoscut în noul Concept Strategic al NATO, recent adoptat la Madrid, iar România a devenit un „simbol al unității, solidarității și coeziunii care caracterizează Alianța Nord-Atlantică” în contextul războiului ilegal desfășurat de Rusia în Ucraina. De asemenea, vizibilitatea fără precedent a acestei zone este dată și de „prezența celor peste 5.000 de militari aliați în România”, precum și de găzduirea unei „palete largi de structuri ale Alianței, de la Unitatea pentru Integrarea Forțelor aliate și Grupul de luptă NATO, recent înființat, având Franța ca națiune-cadru, la Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentele Multinaționale de nivel Divizie și Corp de la București și Sibiu”.

Astfel, șeful statului a dat asigurări că țara noastră „va continua să își îndeplinească cu responsabilitate rolul de pilon de stabilitate regional și rămânem ferm și deplin implicați în realizarea angajamentelor asumate în cadrul Alianței Nord-Atlantice”.

În context, președintele României a adus un omagiu „eroilor mărilor și oceanelor care și-au dedicat viața apărării României și s-au jertfit sub pavilionul național”, încurajându-i totodată pe marinarii aflați în serviciu activ. 

„Forțele Navale contribuie semnificativ la securitatea națională, regională și la cea euroatlantică. Prin misiunile dificile pe care le desfășurați alături de aliații și partenerii noștri din NATO și din Uniunea Europeană, faceți ca apele teritoriale ale României, dar și mările lumii să fie mai sigure. Sunteți expresia profesionalismului și a dăruirii și vă mulțumim pentru sacrificiile pe care le faceți pentru ca noi toți să trăim în siguranță! Fie ca Sfânta Fecioară Maria, protectoarea Marinei României, să vă aibă în pază și ocrotire!”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Apărării, convins că anul viitor Forțele Navale Române vor fi mai bine echipate la nivelul provocărilor de securitate actuale și viitoare

Published

on

© MApN

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, și-a exprimat convingerea că, începând de anul viitor, Ziua Marinei va găsi Forțele Navale Române mai bine echipate și pregătite, la nivelul provocărilor de securitate actuale și viitoare. 

Într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Marinei, sărbătorită la 15 august, Dîncu a punctat că războiul din Ucraina arată cât de importantă este pentru România, ţară cu ieşire la Marea Neagră, capacitatea de a-şi proteja apele teritoriale şi zona economică exclusivă.

„Forţele Navale sunt vârful nostru de lance în acest spaţiu şi vreau să vă felicit pe fiecare dintre dumneavoastră pentru profesionalismul şi dedicarea de care daţi dovadă în fiecare zi, cu fiecare misiune îndeplinită la standarde excelente. Vă asigur că la nivelul echipei pe care o conduc la vârful Ministerului Apărării Naţionale cunoaştem în detaliu situaţia înzestrării Forţelor Navale şi înţelegem urgenţa cu care trebuie implementate programele esenţiale de achiziţii care să vă ofere instrumentele moderne, eficiente şi interoperabile cu care să vă puteţi îndeplini misiunile încredinţate”, se arată în mesajul transmis de Vasile Dîncu marinarilor.

Ministrul menţionează o serie de echipamente de care Forţele Navale au nevoie, adăugând că majorarea bugetului Apărării va permite accelerarea ritmului de achiziţie.

„Vorbim aici despre sistemele de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă (SIML), program aflat în derulare, de corvetele multifuncţionale, a căror procedură de achiziţie sperăm să o finalizam în cel mai scurt timp, dar şi de alte proiecte care vizează modernizarea capacităţilor şi infrastructurii şi asigurarea unei dotări corespunzătoare forţelor noastre navale, la nivelul provocărilor de securitate actuale şi viitoare. Ridicarea nivelului de alocare pentru bugetul apărării de către Guvernul României de la 2 la 2,5% din PIB ne va permite alocarea unor resurse suplimentare pentru înzestrarea cu echipamente noi şi accelerarea ritmului achiziţiilor. Îmi exprim convingerea că, începând chiar de anul viitor, Ziua Marinei Române va găsi Forţele Navale mai bine echipate şi pregătite decât în acest an, iar în fiecare an care va trece vom putea adăuga noi şi noi realizări”, afirmă ministrul Vasile Dîncu.

În context, oficialul a mai transmis „aprecierea şi recunoştinţa mea tuturor celor care ați ales să serviți Patria în cadrul Forțelor Navale, atât celor aflați în activitate, cât și celor care au trecut în rezervă sau în retragere, precum și tuturor celor care activează sau și-au desfășurat activitatea ca marinari civili, lucrători portuari sau constructori de nave”. 

„Gânduri bune și urări de sănătate transmit și familiilor dumneavoastră, care vă sunt alături și vă sprijină necondiționat. Fie ca Sfânta Fecioară Maria, protectoarea marinarilor români, să vă însoțească și să vă ocrotească, oriunde vă vor purta misiunile, oriunde veți naviga având la catarg mândrul drapel al României!”, a adăugat ministrul Apărării.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA5 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending