Connect with us

ROMÂNIA

9 mai, semnificații istorice pentru România Occidentală: De la “suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare” la “Spiritul de la Sibiu”

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Ziua de 9 mai are o semnificație aparte pentru România. La 9 mai, sărbătorim proclamarea Independenței de Stat a României, dar și Ziua Europei.

După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat. Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa, iar implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.

Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: ‘Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa’.

A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I a acceptat-o proclamând Independenţa de Stat a României.

Citiți și Ziua Europei: Ce propunea Declarația Schuman de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

©️ European Commission

Astăzi se împlinesc 70 de ani de când ministrul de Externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației care îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei. La șapte decenii distanță și la o zi distanță după ce Europa și Occidentul legat de valori au comemorat clipa istorică a celor 75 de ani scurși de când armele au tăcut în Europa, Germania nazistă a capitulat necondiționat, iar cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat pe bătrânul continent, Uniunea Europeană marchează această zi într-un moment inedit și dificil, confruntându-se cu o provocare fără precedent în istoria sa.

La 9 mai 1950, la cinci ani după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, în cadrul unui discurs ţinut la Paris, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută şi ca Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcţie europeană i s-a alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria, în 2007, Bulgaria şi România şi în 2013, Croaţia. Între timp, Uniunea Europeană a revenit la 27 de state membre, după ce, la 1 februarie 2020, Regatul Unit a devenit membru stat membru din istorie care a părăsit proiectul european.

Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985.

Citiți și Ziua Europei. Acum un an, România a primit Europa la ea acasă, liderii UE turnând cerneală peste “Spiritul de la Sibiu” și făgăduind să apere “o singură Europă”

©️ EU Council

Tot astăzi, la 70 de ani de la Declarația Schuman, piatra de temelie a proiectului european, se împlinește și un an de când România a primit Europa la ea acasă. La 9 mai 2019, sub auspiciile primei președinții române la Consiliul Uniunii Europene, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au adoptat cu mare entuziasm Declarația de la Sibiu, documentul solemn care a concretizat Summitul de la Sibiu, prima astfel de reuniune a liderilor care a avut loc de Ziua Europei. La un an distanță de când șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană s-au reunit în România, la Sibiu, Europa celebrează în mare parte virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei COVID-19.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au făgăduit 27 de lideri europeni, la 9 mai 2019, în cadrul unei sesiuni de lucru ce a urmat fotografiei de familie din Piața Mare din Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ONU

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Published

on

© Administrația Prezidențială

România susține rolul de lider pe care și l-a asumat Uniunea Europeană în materie de schimbări climatice și ambiția Uniunii Europene de a conduce efortul de restaurare a naturii, atât pe plan național, cât și pe plan internațional, a transmis preşedintele Klaus Iohannis, miercuri, în cadrul evenimentului “Acţiune transformatoare pentru natură şi oameni”, organizat în marja Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

“Colaborarea internaţională este esenţială în combaterea schimbărilor climatice şi a pierderii biodiversităţii. Haideţi să acţionăm împreună pentru a proteja biodiversitatea, împărtăşind cunoştinţe, tehnologie şi resurse financiare. Vă invit să mobilizăm noi surse de finanţare pentru natură, să sprijinim şi să recompensăm furnizorii de servicii ecosistemice. Protejarea şi conservarea biodiversităţii trebuie să se realizeze în strânsă legătură cu dezvoltarea socială şi economică a oamenilor şi a comunităţilor”, a spus Klaus Iohannis în cadrul intervenției susținute.

Șeful statului a punctat că România se implică şi ia măsuri pentru protejarea biodiversității

“Împreună vom inversa tendinţa de pierdere a biodiversităţii până în anul 2030. Acum este momentul să acţionăm! Împreună putem opri schimbările climatice. COP26 este o etapă importantă în acest parcurs. România susţine rolul de lider pe care şi l-a asumat Uniunea Europeană în materie de schimbări climatice şi ambiţia UE de a conduce efortul de restaurare a naturii, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional”, a susţinut Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că biodiversitatea României se remarcă datorită bogăţiei sale, punctând că Delta Dunării este un reper al biodiversităţii mondiale, găzduind peste 5.000 de specii de floră şi faună.

“Biodiversitatea ţării noastre generează servicii ecosistemice pentru România, Europa şi întreaga lume. Acestea includ controlul inundaţiilor, tratarea apelor uzate, purificarea aerului sau captarea carbonului, toate esenţiale pentru calitatea vieţii, prosperitatea economică şi socială”, a explicat şeful statului.

 

Iohannis a reamintit că există o legătură strânsă între biodiversitate şi schimbările climatice.

“Pierderea biodiversităţii agravează schimbările climatice, iar acestea au, la rândul lor, un impact negativ asupra ecosistemelor şi speciilor. Creşte astfel riscul de incendii de vegetaţie şi de pierdere a biodiversităţii asociate lor”, a declarat Iohannis, subliniind că pompierii români au fost în prima linie a efortului internaţional de a opri incendiile de vegetaţie şi de a proteja natura în Grecia anul acesta.

Președintele Klaus Iohannis a început marți participarea sa la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, acolo unde conduce delegația României și unde a susținut un discurs de la tribuna ONU.

Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 21-23 septembrie 2021, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii. Alături de şeful statului este prezent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale și va lua parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte patru rânduri, până în prezent, în 2015, 2017, 2018 și 2019.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017)aici (2018) și aici (2019).

Continue Reading

MEDIU

Octavian Berceanu: Prioritatea mea nu se schimbă. Voi milita în continuare pentru protejarea mediului

Published

on

© Octavian Berceanu/Facebook

Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, a declarat în exluscivitate pentru CaleaEuropeană.ro că va continua să se implice activ și să militeze pentru protejarea mediului în care trăim. 

După ce a fost demis de premierul României, Florin Cîțu, după doar șase luni de mandat în care a reușit să finalizeze peste 1.800 de controale privind transferurile de deșeuri și combaterea introducerii acestora în țară, însoțite de sesizări penale în cazul mai multor importatori ilegali de deșeuri, în timp ce în 2020 au existat doar 143 astfel de acțiuni, Octavian Berceanu a menționat că rămâne dedicat protejării mediului.

„Înainte să fiu șeful Gărzii Naționale de Mediu am avut activitate în societatea civilă dedicată protecției mediului și nu intenționez să îmi schimb această prioritate, ca atare, deși nu mai sunt șeful Gărzii Naționale de Mediu, voi continua să militez pentru protejarea mediului în care trăim”, a declarat acesta pentru CaleaEuropeană.ro.

Citiți și: Octavian Berceanu, bilanț după 6 luni de mandat: Peste 1.800 de controale privind transferurile de deșeuri și dublarea venitului din amenzile aplicate

Activistul de mediu Octavian Berceanu, propus de USR, a fost numit în luna martie, în funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu.

În acest sens, alianța USR PLUS i-a mulțumit acestuia pentru activitatea din fruntea GNM, care ar fi obținut în ultimele 6 luni „cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani”.

„Premierul Florin Cîțu continuă să elimine profesioniștii aduși de USR PLUS. În 6 luni, Garda de Mediu a obținut cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani. Pentru prima dată, un șef al Gărzii de Mediu a abordat problema arderilor și transporturilor ilegale de deșeuri, bucureștenii au putut respira un aer mai curat și mii de tone de deșeuri au fost oprite la granița României. Mulțumim, Octavian Berceanu, pentru activitatea din fruntea Gărzii Naționale de Mediu”, se arată în declarația oficială a USR PLUS.

Continue Reading

MEDIU

Florin Cîțu, întâlnire cu activistul de mediu și unul dintre jurnaliștii agresați în pădurea din Suceava: SUMAL-ul trebuie îmbunătățit

Published

on

Premierul Florin Cîțu s-a întâlnit în această dimineață cu activistul de mediu și unul dintre jurnaliștii agresați într-o pădure din Suceava săptămâna trecută. 

„E clar că nu putem lăsa lucrurile așa, nu putem tolera violența în nicio situație. Autoritățile trebuie să își facă treaba și să se asigure că cetățenii români sunt în siguranță, iar cei care greșesc trebuie să plătească”, a scris prim-ministrul într-un mesaj pe pagina de Facebook. 

De asemenea, acesta a menționat că SUMAL-ul trebuie îmbunătățit: „În urma discuției de astăzi, am stabilit că SUMAL-ul, acel sistem de urmărire a lemnului tăiat, trebuie îmbunătățit astfel încât să asigure eficiență și transparență totală. Prin urmare, va fi format un grup de lucru la ministerul Mediului, iar reprezentanții ONG-urilor vor lua parte la tot procesul.”

Un jurnalist care filma un documentar despre tăierile ilegale de lemn din Suceava a fost agresat, alături de un coleg și un activist de mediu, de un grup de 20 de indivizi, scrie Digi24.

Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută o recomandare de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-media, în condițiile în care jurnaliștii au fost ținta tot mai multor atacuri, în ultimii ani, iar unii au fost chiar victimele unor asasinate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU7 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

SUA7 hours ago

SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Criza submarinelor. De la Washington, Boris Johnson încearcă să-l calmeze pe Emmanuel Macron în “frangleză”: “E timpul să își revină. Donnez-moi un break”

ONU11 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

CHINA12 hours ago

Sondaj ECFR: Europenii cred că un nou Război Rece este în desfășurare între SUA și rivalii China și Rusia și văd “UE drept cel mai de nădejde aliat al Americii”

Daniel Buda12 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda privind sprijinirea turismului în UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană a adoptat propunerea privind îmbunătățirea instrumentului comercial unilateral care facilitează accesul la piața unică a produselor din țările cu venituri mici

MEDIU13 hours ago

Octavian Berceanu: Prioritatea mea nu se schimbă. Voi milita în continuare pentru protejarea mediului

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană propune revizuirea normelor UE în materie de asigurări pentru a favoriza investițiile pe termen lung ale societăților de asigurări în redresarea Europei

ONU7 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU11 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI13 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU20 hours ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL1 day ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending