Connect with us

U.E.

9 MAI – ZIUA EUROPEI. Ce înseamnă să fii cetăţean european şi ce drepturi avem

Published

on

“Stiti cine sunt eu? Sunt cetatean european si am drepturi”, este sloganul unei campanii pe care o stim cu totii de la tv si la auzul caruia, macar o data, am zambit (ironic).

Am aflat atunci, din reclama, ca putem returna produsele defecte sau ca putem schimba o rochie care nu ne place, iar odata cu trecerea timpului am descoperit ca putem calatori liber si chiar lucra intr-o tara membra a UE.

Insa cati dintre noi ne stim drepturile? Cati stim,spre exemplu, ca putem adresa o intrebare unei institutii europene in oricare dintre cele 23 de limbi oficiale si avem DREPTUL la un raspuns in acea limba?

Cu ocazia Zilei Europei, echipa redactionala caleaeuropeana.ro le face un cadou cititorilor si va prezinta cele mai importante drepturi pe care le avem ca cetateni europeni:

CE INSEAMNA SA FII CETATEAN EUROPEAN

A fi cetatean european inseamna a avea cetatenia Uniunii Europene. Ca cetateni, indivizii au anumite drepturi fundamentale, precum cel de a lua parte la procesul de decizie alegandu-si reprezentantii.

Cetatenia europeana se adauga cetateniei nationale si nu o inlocuieste pe aceasta. Cetatenia europeana se dobandeste automat de toti cetatenii statelor membre UE si ofera indivizilor anumite drepturi si privilegii in UE:

–          dreptul la libera circulatie in celelalte state membre ale Uniunii

Fiecare cetatean european are dreptul de a calatori si de a se stabili liber pe teritoriul oricarui stat membru pe o perioada de maxim trei luni, doar prezentand pasaportul sau cartea de identitate nationala; nu este nevoie de nici o alta formalitate. Masuri temporare ce se aplica imediat dupa aderarea unui stat cer ca persoanele care doresc sa ramana intr-un alt stat membru pe o perioada care depaseste trei luni, pentru a munci, de exemplu, sa aiba nevoie de un permis de cetatean europeanresedinta.

–          dreptul la vot si dreptul de a candida la alegerile pentru Parlamentul European si la alegerile locale in statul de rezidenta

Cetatenii europeni au dreptul sa voteze si sa candideze in alegerile locale in statul de rezidenta. Deoarece autoritatile locale joaca un rol fundamental in dezvoltarea cetateniei europene, fiind cele mai apropiate de cetateni, acest lucru este o realizare majora pentru democratia europeana.

Cetatenii Uniunii au si dreptul de a participa la alegerile pentru Parlamentul european in statul de rezidenta. Fiecare stat membru hotaraste asupra formulei in care au loc alegerile, dar toate respecta aceleasi principii democratice de baza (varsta de votare de 18 ani, egalitatea intre sexe, votul secret, mandat de cinci ani reinnoibil etc.). Ultimele alegeri europene au avut loc in 2004, iar urmatoarele vor avea loc in 2009. Intre timp, cu ocazia aderarii a doua noi state membre, anul acesta vor avea loc alegeri doar in acestea: in Bulgaria pe 20 mai si in Romania in toamna.

–          dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat tert de protectie consulara din partea autoritatilor diplomatice ale unui alt stat membru, in cazul in care statul din care provine nu are reprezentanta diplomatica sau consulara in statul tert respectiv

Daca propriul lor guvern nu are o misiune intr-o tara terta pe care o viziteaza, cetatenii europeni beneficiaza de protectie din partea consulatului sau ambasadei oricarui alt stat membru UE. Aceasta protectie consta in ajutor in cazuri de deces, boala sau accident, arest sau detentie, ajutorarea victimelor delictelor grave etc. Ambasada trebuie sa trateze cetateanul european ca si cum ar fi cetatean al statului pe care il reprezinta; aceasta actioneaza ca un canal de comunicare intre cetatean si statul sau.

–          dreptul de petitie in fata Parlamentului European si dreptul de a apela la Mediatorul european (European Ombudsman)

Cetatenii si rezidentii UE beneficiaza de o modalitate simpla de a contacta institutiile europene cu o cerere sau plangere: trimiterea unei petitii la Parlamentul european. O petitie trebuie sa se refere la un subiect din sfera de activitate a Comunitatii Europene si sa priveasca direct pe autorul ei.

 Orice locuitor al unui stat membru poate sa trimita o plangere la Mediatorul european in caz de „administrare defectuoasa“ din partea institutiilor si organismelor comunitare. Spre deosebire de petitiile trimise Parlamentului european, cetateanul nu trebuie sa fie neaparat afectat personal de problema ce face subiectul plangerii catre Mediator.

 Cetatenii europeni mai au dreptul de a scrie institutiilor europene in oricare din cele 23 de limbi oficiale ale UE si sa i se raspunda in acea limba.

 Carta drepturilor fundamentale a UE

Elaborata de o conventie ce a reunit institutiile europene, reprezentati ai parlamentelor nationale, juristi, cadre universitare si reprezentanti ai societatii civile, Carta Europeana a fost adoptata ca recomandare si text de referinta de catre Consiliul European de la Nisa in decembrie 2000.

Aceasta urmareste exclusiv protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor in raport cu actiunile intreprinse de institutiile Uniunii Europene si de statele membre in aplicarea tratatelor Uniunii.

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene regrupeaza intr-un text unic, pentru prima oara in istoria Uniunii Europene, ansamblul drepturilor civice, politice, economice si sociale ale cetatenilor europeni si ale tuturor persoanelor ce traiesc pe teritoriul Uniunii.

Treaty of Lisbon

Carta Drepturilor Fundamentale contine un preambul si 54 de articole, grupate in sapte capitole:

capitolul I: demnitatea (demnitate umana, dreptul la viata, dreptul la integritate al persoanei, interzicerea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, interzicerea sclaviei si a muncii fortate);

capitolul II: libertatile (dreptul la libertate si la siguranta, respectarea vietii private si de familie, protectia datelor, dreptul la casatorie si dreptul de a intemeia o familie, libertatea de gandire, de constiinta si de religie, libertatea de exprimare si de informare, libertatea de intrunire si de asociere, libertatea artelor si stiintelor, dreptul la educatie, libertatea de alegere a ocupatiei si dreptul la munca, libertatea de a desfasura o activitate comerciala, dreptul de proprietate, dreptul de azil, protectia in caz de stramutare, expulzare sau extradare);

capitolul III: egalitatea (egalitatea in fata legii, nediscriminarea, diversitatea culturala, religioasa si lingvistica, egalitatea intre barbati si femei, drepturile copilului, drepturile persoanelor in varsta, integrarea persoanelor cu handicap);

capitolul IV: solidaritatea (dreptul lucratorilor la informare si la consultare in cadrul intreprinderii, dreptul de negociere si de actiune colectiva, dreptul de acces la serviciile de plasament, protectia in cadrul concedierii nejustificate, conditii de munca echitabile si corecte, interzicerea muncii copiilor si protectia tinerilor la locul de munca, viata de familie si viata profesionala, securitatea sociala si asistenta sociala, protectia sanatatii, accesul la serviciile de interes economic general, protectia mediului, protectia consumatorilor);

capitolul V: drepturile cetatenilor (dreptul de a alege si de a fi ales in Parlamentul European, dreptul de a alege si de a fi ales in cadrul alegerilor locale, dreptul la buna administrare, dreptul de acces la documente, Ombudsmanul European, dreptul de petitionare, libertatea de circulatie si de sedere, protectia diplomatica si consulara);

capitolul VI: justitia (dreptul la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil, prezumtia de nevinovatie si dreptul la aparare, principiile legalitatii si proportionalitatii infractiunilor si pedepselor, dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de doua ori pentru aceeasi infractiune);

capitolul VII: dispozitii generale.

Odata cu tratatul de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale dobandeste caracter juridic obligatoriu pentru 25 de state membre, Regatul Unit si Polonia obtinand o derogare de la aplicarea Cartei.

 

 

 

CONSILIUL EUROPEAN

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Olaf Scholz îl va primi marți, la Berlin, pe preşedintele francez Emmanuel Macron, cu care va discuta despre situația de securitate din Europa și tensiunile cu Rusia, în contextul în care puterile occidentale încearcă să detensioneze și să aplaneze un potențial conflict generat de o ofensivă militară a Rusiei în Ucraina.

Anunțul a fost făcut de un purtător de cuvânt al guvernului german, care nu a dorit să comenteze informaţiile din presă conform căreia Scholz a refuzat o invitaţie transmisă din scurt de preşedintele american Joe Biden pentru a discuta despre criza din Ucraina, notează Agerpres.

Biroul de presă al lui Macron a precizat vineri că întâlnirea de la 25 ianuarie de la Berlin cu Scholz va aborda securitatea internaţională şi alte subiecte, cum ar fi economia digitală, schimbările climatice, președinția franceză a Consiliului UE şi preşedinţia Germaniei asupra G7.

Aceasta va fi cea de-a treia interacțiune dintre Macron și Scholz, după ce liderul de la Elysee a fost gazda noului cancelar german în a treia zi de la preluarea funcției de către acesta din urmă, în decembrie anul trecut, și după o conferință comună de presă pe care liderii cuplului politic franco-german au susținut-o la finalul Consiliului European din decembrie.

De altfel, întâlnirea dintre cei doi va avea loc la trei zile distanță după ce Franța și Germania vor marca cea de-a 59-a aniversare a Tratatului de la Elysee, semnat la 22 ianuarie 1963 de președintele Charles de Gaulle și cancelarul Konrad Adeunauer, precum și a treia aniversare a Tratatului de la Aachen, semnat la 22 ianuarie 2019 de președintele Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel.

În ceea ce privește situația de securitate din Europa, Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în această săptămână, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei. O astfel de propunere a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.

În timp ce Macron se adresa eurodeputaților la Strasbourg, Scholz a vorbit în premieră la Forumul Economic Mondial de la Davos, acolo unde a subliniat că nu trebuie să i se permită Rusiei să schimbe granițele naționale prin forță în contextul unei iminente intervenții militare a Moscovei în Ucraina pe care SUA, NATO și Europa încearcă să o prevină și solicită Rusiei să aleagă calea diplomatică.

De asemenea, Scholz l-a primit joi, la Berlin, pe secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, alături de care a subliniat importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și împreună cu care a transmis Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei. Cu două zile în urmă, tot la Berlin, cancelarul german a găzduit anunțul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a invitat membrii NATO și Federația Rusă la o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Pe plan european, discuțiile dintre Scholz și Macron ar putea avea un punct de pornire divergent după vizita cancelarului german la Madrid. 

Pactul de stabilitate şi de creştere, care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria ţărilor membre ale zonei euro, trebuie să continue să servească drept “bază” bugetară în Europa, a apreciat luni cancelarul german Olaf Scholz, aflat într-o vizită la Madrid, într-o declarație prin care liderul de la Berlin se îndepărtează de viziunea expusă de Franța în obiectivele sale președinției sale la Consiliul UE.

Aceste afirmaţii survin în timp ce o dezbatere are loc în cadrul Uniunii Europene cu privire la viitorul acestor reguli comune, suspendate în prezent din cauza pandemiei şi pe care mai multe state membre, între care Franţa şi Italia, doresc să le reformeze. De altfel, Parisul și Roma au semnat la finele anului trecut Tratatul de la Quirinale, document ce ranforsează cooperarea europeană dintre Franța și Italia, în timp ce președintele Emmanuel Macron și premierul Mario Draghi au redactat împreună un editorial intitulat ”Regulile fiscale ale UE trebuie revizuite”, publicat în ediția online a Financial Times. În materialul de opinie, cei doi lideri subliniau că ”avem nevoie de mai mult spațiu de manevră și suficiente investiții cheie pentru viitor astfel încât să ne asigurăm suveranitatea”.

Macron și Draghi speră că dezbaterea nu va fi ”întunecată de ideologie” și că se va putea găsi o abordare ”comună” în prima jumătate a anului 2022, în timpul președinției rotative a Franței la Consiliul UE. Mai mult, șeful statului francez a propus, ca obiectiv al preşedinţiei franceze a Consiliului UE, reformarea criteriilor de la Maastricht pentru un nou cadru bugetar, precum și o posibilă suplimentare a fondului de redresare europeană post-COVID-19.

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, cu referire la propunerea președintelui francez Emmanuel Macron ca UE și aliații din NATO să elaboreze o propunere privind arhitectura de securitate europeană, pe care să o înainteze Rusiei.

„Franța a avut o poziție specială față de NATO de la Charles de Gaulle încoace și are în continuare veleități de mare putere și de mare putere militară. Pentru că, dacă principalul actor economic din Uniunea Europeană, Republica Federală Germania nu este neapărat și principalul actor militar, este probabil ca Franța să umple un vid apărut în noile condiții politice în care Regatul Unit a părăsit Uniunea. Probabil că aceasta este explicația pentru care Franța insistă cu tenacitate către constituirea unei armate europene”, a declarat Vlad Nistor. 

Președintele francez Emmanuel Macron a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut o „doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri.

Președintele francez a pledat astfel pentru o ordine europeană bazată pe reguli și principii astfel cum a fost convenită acum trei decenii împreună cu Rusia. De aceea, a promis Macron, Franța va continua cu Germania, în formatul Normandia, să caute un răspuns la conflictul din Ucraina și a lansat ideea unei propuneri comune europene pentru o ordine de securitate, care să fie discutată cu Rusia.

„Ne vom asigura că Europa își va face auzită vocea sa unică și când vine vorba de argumente strategice, de arme convenționale, de transparența activităților militare și de respectarea suveranității tuturor statelor europene, indiferent de istoria lor. În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate”, a punctat președintele Franței.

„Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia”, a conchis Emmanuel Macron un capitol al intervenției sale în care a reliefat și importanța busolei strategice a UE care va fi adoptată în luna martie, cooperarea cu NATO.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 140.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

Cu toate acestea, după aproape două săptămâni de discuții fără rezultat cu Rusia, aliații occidentali mențin o poziție unită asupra sprijinului pentru menținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și pentru deciziile suverane ale statelor de a-și forma propriile alianțe, precum și pentru un răspuns dur la adresa Moscovei dacă această face o nouă incursiune militară în Ucraina. De asemenea, aliații occidentali resping pretențiile Rusiei de a rescrie regulile pe care funcționează întreaga arhitectură de securitate europeană de mai bine de trei decenii. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Published

on

© captură de ecran/EbS

O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, este fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării din punct de vedere militar, politic și geostrategic, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), pentru caleaeuropeana.ro.

„România este într-o situație geografică extrem de proastă, cum a fost întotdeauna în istoria ei, dar astăzi este într-o situație politică avantajoasă, iar avantajul acestei situații ține de evoluțiile democratice din România și de faptul că este un aliat de nădejde al NATO. S-a dovedit a fi așa încă de pe vremea când nu era membru NATO și mă refer la războiul din Kosvo, atunci când România a fost cel mai cooperant aliat posibil al Alianței și al Statelor Unite; s-a dovedit cu prisosință în Afganistan și toate acestea sunt bile albe care se adaugă la palmaresul militar, politic și geostrategic al României”, este de părere Vlad Nistor.

Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. „Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

O astfel de decizie din partea Franței vine și pe fondul legăturii strategice tradiționale cu România, mai spune eurodeputatul Vlad Nistor.

„Punerea de-a valma a României și a Bulgariei de data aceasta nu este foarte bine aleasă, deoarece în România decidenții politici și societatea sunt mult mai favorabili NATO și cu mult mai puțin favorabili ca simpatii Federației Ruse. Amintesc aici declarațiile recente ale președintelui bulgar care afirma că Republica Bulgaria nu are nevoie de prezență NATO suplimentară pe teritoriul său. Iar în ceea ce privește anunțul lui Macron, lucrurile sunt mai clare decât atât: în primul rând, România este un aliat strategic tradițional important al Republicii Franceze și, în al doilea rând, în calitatea lui de cel mai vizibil și interesant lider politic european, își dorește de multă vreme și o afirmă cu multe ocazii, o formă de asociere militară suplimentară NATO, care să fie aceea a unei forțe militare de intervenție rapidă a Uniunii Europene. Contextul de la Strasbourg mă face să cred că despre asta este vorba”, a mai adăugat eurodeputatul PPE.

Rusia a masat 140.000 de trupe la granița cu Ucraina, sub pretextul unei mobilizări defensive în raport cu apropierea prea mare a NATO de teritoriul său, însă aliații occidentali acuză Moscova că pregătește o nouă incursiune militară în Ucraina, după anexarea Crimeei în 2014. 

De asemenea, forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile ‘Allied Resolve’, care se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO.

 

Continue Reading

Facebook

NATO4 hours ago

NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

NATO7 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Vlad Nistor8 hours ago

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

ONU9 hours ago

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Vlad Nistor9 hours ago

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Vlad Nistor10 hours ago

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERVIURI13 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 day ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending