U.E.
9 MAI – ZIUA EUROPEI. Ce înseamnă să fii cetăţean european şi ce drepturi avem
Published
11 years agoon
“Stiti cine sunt eu? Sunt cetatean european si am drepturi”, este sloganul unei campanii pe care o stim cu totii de la tv si la auzul caruia, macar o data, am zambit (ironic).
Am aflat atunci, din reclama, ca putem returna produsele defecte sau ca putem schimba o rochie care nu ne place, iar odata cu trecerea timpului am descoperit ca putem calatori liber si chiar lucra intr-o tara membra a UE.
Insa cati dintre noi ne stim drepturile? Cati stim,spre exemplu, ca putem adresa o intrebare unei institutii europene in oricare dintre cele 23 de limbi oficiale si avem DREPTUL la un raspuns in acea limba?
Cu ocazia Zilei Europei, echipa redactionala caleaeuropeana.ro le face un cadou cititorilor si va prezinta cele mai importante drepturi pe care le avem ca cetateni europeni:
CE INSEAMNA SA FII CETATEAN EUROPEAN
A fi cetatean european inseamna a avea cetatenia Uniunii Europene. Ca cetateni, indivizii au anumite drepturi fundamentale, precum cel de a lua parte la procesul de decizie alegandu-si reprezentantii.
Cetatenia europeana se adauga cetateniei nationale si nu o inlocuieste pe aceasta. Cetatenia europeana se dobandeste automat de toti cetatenii statelor membre UE si ofera indivizilor anumite drepturi si privilegii in UE:
– dreptul la libera circulatie in celelalte state membre ale Uniunii
Fiecare cetatean european are dreptul de a calatori si de a se stabili liber pe teritoriul oricarui stat membru pe o perioada de maxim trei luni, doar prezentand pasaportul sau cartea de identitate nationala; nu este nevoie de nici o alta formalitate. Masuri temporare ce se aplica imediat dupa aderarea unui stat cer ca persoanele care doresc sa ramana intr-un alt stat membru pe o perioada care depaseste trei luni, pentru a munci, de exemplu, sa aiba nevoie de un permis de resedinta.
– dreptul la vot si dreptul de a candida la alegerile pentru Parlamentul European si la alegerile locale in statul de rezidenta
Cetatenii europeni au dreptul sa voteze si sa candideze in alegerile locale in statul de rezidenta. Deoarece autoritatile locale joaca un rol fundamental in dezvoltarea cetateniei europene, fiind cele mai apropiate de cetateni, acest lucru este o realizare majora pentru democratia europeana.
Cetatenii Uniunii au si dreptul de a participa la alegerile pentru Parlamentul european in statul de rezidenta. Fiecare stat membru hotaraste asupra formulei in care au loc alegerile, dar toate respecta aceleasi principii democratice de baza (varsta de votare de 18 ani, egalitatea intre sexe, votul secret, mandat de cinci ani reinnoibil etc.). Ultimele alegeri europene au avut loc in 2004, iar urmatoarele vor avea loc in 2009. Intre timp, cu ocazia aderarii a doua noi state membre, anul acesta vor avea loc alegeri doar in acestea: in Bulgaria pe 20 mai si in Romania in toamna.
– dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat tert de protectie consulara din partea autoritatilor diplomatice ale unui alt stat membru, in cazul in care statul din care provine nu are reprezentanta diplomatica sau consulara in statul tert respectiv
Daca propriul lor guvern nu are o misiune intr-o tara terta pe care o viziteaza, cetatenii europeni beneficiaza de protectie din partea consulatului sau ambasadei oricarui alt stat membru UE. Aceasta protectie consta in ajutor in cazuri de deces, boala sau accident, arest sau detentie, ajutorarea victimelor delictelor grave etc. Ambasada trebuie sa trateze cetateanul european ca si cum ar fi cetatean al statului pe care il reprezinta; aceasta actioneaza ca un canal de comunicare intre cetatean si statul sau.
– dreptul de petitie in fata Parlamentului European si dreptul de a apela la Mediatorul european (European Ombudsman)
Cetatenii si rezidentii UE beneficiaza de o modalitate simpla de a contacta institutiile europene cu o cerere sau plangere: trimiterea unei petitii la Parlamentul european. O petitie trebuie sa se refere la un subiect din sfera de activitate a Comunitatii Europene si sa priveasca direct pe autorul ei.
Orice locuitor al unui stat membru poate sa trimita o plangere la Mediatorul european in caz de „administrare defectuoasa“ din partea institutiilor si organismelor comunitare. Spre deosebire de petitiile trimise Parlamentului european, cetateanul nu trebuie sa fie neaparat afectat personal de problema ce face subiectul plangerii catre Mediator.
Cetatenii europeni mai au dreptul de a scrie institutiilor europene in oricare din cele 23 de limbi oficiale ale UE si sa i se raspunda in acea limba.
Carta drepturilor fundamentale a UE
Elaborata de o conventie ce a reunit institutiile europene, reprezentati ai parlamentelor nationale, juristi, cadre universitare si reprezentanti ai societatii civile, Carta Europeana a fost adoptata ca recomandare si text de referinta de catre Consiliul European de la Nisa in decembrie 2000.
Aceasta urmareste exclusiv protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor in raport cu actiunile intreprinse de institutiile Uniunii Europene si de statele membre in aplicarea tratatelor Uniunii.
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene regrupeaza intr-un text unic, pentru prima oara in istoria Uniunii Europene, ansamblul drepturilor civice, politice, economice si sociale ale cetatenilor europeni si ale tuturor persoanelor ce traiesc pe teritoriul Uniunii.
Carta Drepturilor Fundamentale contine un preambul si 54 de articole, grupate in sapte capitole:
capitolul I: demnitatea (demnitate umana, dreptul la viata, dreptul la integritate al persoanei, interzicerea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, interzicerea sclaviei si a muncii fortate);
capitolul II: libertatile (dreptul la libertate si la siguranta, respectarea vietii private si de familie, protectia datelor, dreptul la casatorie si dreptul de a intemeia o familie, libertatea de gandire, de constiinta si de religie, libertatea de exprimare si de informare, libertatea de intrunire si de asociere, libertatea artelor si stiintelor, dreptul la educatie, libertatea de alegere a ocupatiei si dreptul la munca, libertatea de a desfasura o activitate comerciala, dreptul de proprietate, dreptul de azil, protectia in caz de stramutare, expulzare sau extradare);
capitolul III: egalitatea (egalitatea in fata legii, nediscriminarea, diversitatea culturala, religioasa si lingvistica, egalitatea intre barbati si femei, drepturile copilului, drepturile persoanelor in varsta, integrarea persoanelor cu handicap);
capitolul IV: solidaritatea (dreptul lucratorilor la informare si la consultare in cadrul intreprinderii, dreptul de negociere si de actiune colectiva, dreptul de acces la serviciile de plasament, protectia in cadrul concedierii nejustificate, conditii de munca echitabile si corecte, interzicerea muncii copiilor si protectia tinerilor la locul de munca, viata de familie si viata profesionala, securitatea sociala si asistenta sociala, protectia sanatatii, accesul la serviciile de interes economic general, protectia mediului, protectia consumatorilor);
capitolul V: drepturile cetatenilor (dreptul de a alege si de a fi ales in Parlamentul European, dreptul de a alege si de a fi ales in cadrul alegerilor locale, dreptul la buna administrare, dreptul de acces la documente, Ombudsmanul European, dreptul de petitionare, libertatea de circulatie si de sedere, protectia diplomatica si consulara);
capitolul VI: justitia (dreptul la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil, prezumtia de nevinovatie si dreptul la aparare, principiile legalitatii si proportionalitatii infractiunilor si pedepselor, dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de doua ori pentru aceeasi infractiune);
capitolul VII: dispozitii generale.
Odata cu tratatul de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale dobandeste caracter juridic obligatoriu pentru 25 de state membre, Regatul Unit si Polonia obtinand o derogare de la aplicarea Cartei.
You may like
Călător în UE. Comisia Europeană propune digitalizarea pașapoartelor și cărților de identitate pentru a facilita libera circulație a cetățenilor și pentru a reduce sarcinile administrative
Eurobarometru înainte de Consiliul JAI: 61% dintre români și 79% dintre întreprinderile din țara noastră consideră că Schengen prezintă mai multe avantaje decât dezavantaje pentru România, respectiv afacerea lor
PE se reunește în sesiune plenară. Principalele teme: implicațiile reintroducerii controalelor la frontieră pentru viitorul Schengen, prioritățile președinției ungare a Consiliului UE, ingerința Rusiei în R. Moldova
Nicolae Ciucă a prezentat, la summitul RePatriot, planul liberal de a aduce românii din diaspora înapoi în țară: România s-a schimbat și are oportunități
Victor Negrescu consideră necesar ca instituțiile UE din domeniul polițienesc și al justiției să funcționeze „fără greșeală și în deplin acord cu valorile europene”
De Ziua Internațională a Democrației, UE reiterează angajamentul său de a consolida și apăra democrația, atât în interiorul, cât și în afara granițelor sale
1 Comment
Leave a Reply
Cancel reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Comisarul desemnat al României, Roxana Mînzatu, despre portofoliul pe care îl primește: Răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al UE
Published
9 hours agoon
November 5, 2024By
Andreea RaduRoxana Mînzatu, comisarul european desemnat de România, a declarat, marţi, la audierile din comisiile parlamentare de specialitate, că portofoliul pe care îl primește răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene, menţionând că, în calitate de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, va avea şi coordonarea pe zona de pregătire pentru situaţii de urgenţă, potrivit Agerpres.
„România primeşte – şi eu vorbesc despre România nu neapărat despre persoana mea, deşi candidatul este cel evaluat şi cel căruia îi este încredinţat portofoliul – pe zona de est a Uniunii Europene un rol cheie, rolul de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, alături de Spania, Finlanda, Italia, Franţa şi, sigur, alături de Înalta reprezentantă pentru politică externă din Estonia. România este foarte bine poziţionată din perspectiva acestei poziţii de vicepreşedinte, care are mare legătură cu modul în care se iniţiază şi adoptă propuneri de legislaţie europeană la nivelul Comisiei Europene”, a afirmat Mînzatu, la audieri.
Ea a adăugat că, suplimentar, rolul pe care îl va îndeplini în calitate de comisar european se referă la „o cumulare de portofolii din exerciţiile trecute”, menţionând că va răspunde de politicile sociale, locuri de muncă, măsurile anti-sărăcie, dar şi de politicile legate de educaţie şi competenţe pe tot parcursul vieţii, la nivelul întregii Uniuni Europene.
„În plus, ca vicepreşedinte, voi avea coordonarea pe zona de pregătire pentru situaţii de urgenţă, o competenţă sau o prioritate pentru care pentru prima dată vedem în componenţa Colegiului comisarilor roluri cheie desemnate. Avem un comisar pentru pregătire pentru situaţii de criză şi avem un vicepreşedinte care coordonează pe zona civilă pregătirea pentru situaţii de urgenţă, pentru situaţii de criză şi acest rol este în mandatul meu”, a mai spus Mînzatu.
Citiți și:
Ursula von der Leyen dezvăluie componența Comisiei Europene 2024-2029: Cum arată arhitectura primei Comisii care va avea România în conducerea ei
Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE
Comisarul desemnat pentru stat de drept promite să apere ”valorile fundamentale ale UE”: ”Scutul democrației” va fi ceva extrem de tangibil
Apostolos Tzitzikostas, comisarul desemnat al Greciei pentru transport durabil și turism se angajează să prezinte un plan de investiții pentru transporturi sustenabile în 2025
Christophe Hansen, comisarul desemnat pentru Agricultură, promite în comisia de specialitate a PE să acorde o atenție deosebită unui venit echitabil pentru tinerii fermieri
Maroš Šefčovič, comisarul desemnat al Slovaciei, promite o abordare strategică în comerț și relații interinstituționale în cadrul audierii din PE
Glenn Micallef, comisarul desemnat al Maltei, audiat în PE pentru portofoliul „Echitate Intergenerațională, Tineret, Cultură și Sport”
De asemenea, Roxana Mînzatu a subliniat că portofoliul pentru care este propusă răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene.
„Este un portofoliu care răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene: Fondul social european Plus, aproape 145 de miliarde de euro, cu tot cu contribuţia naţională, Erasmus plus, cel mai popular instrument cunoscut de atâtea tineri, de cadre didactice – 26 de miliarde euro şi Fondul social pentru climă care va intra în implementare din 2026, pentru care facem programarea acum şi de care vor beneficia şi gospodării şi persoane fizice şi IMM-uri şi transportatori. Acestea sunt instrumente financiare, finanţări nerambursabile, care se află în directa coordonare a portofoliului pe care l-am primit”, a adăugat Roxana Mînzatu.
Ea a mai spus că va coordona, de asemenea, „două structuri importante ale Comisiei Europene, două directorate generale”, cel dedicat ocupării şi politicilor sociale şi cel dedicat educaţiei şi culturii.
Luni, 4 noiembrie, au început audierile în Parlamentul European pentru cei 26 de comisari europeni potențiali anunțați de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la mijlocul lunii septembrie, în contextul primei plenare a Legislativului de la Strasbourg după vacanța de vară.
Fiecare comisar este audiat timp de trei ore în fața comisiilor parlamentare responsabile, ce pot aproba sau respinge candidaturile, și în fața altor comisii invitate, care își vor exprima un aviz consultativ.
Audierea Roxanei Mînzatu o să înceapă marţi, 12 noiembrie, la ora locală 14.30. La audierea reprezentantei României, Roxana Mînzatu, desemnată vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru Oameni, competenţe şi pregătire, vor participa eurodeputaţi din două comisii de specialitate, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi Comisia pentru cultură şi educaţie (CULT). Alte două comisii – Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) – vor avea statutul de invitate la audierea Roxanei Mînzatu, având dreptul de a adresa şi ele o întrebare scrisă comisarului-desemnat al României.
ROMÂNIA
Luminița Odobescu a discutat cu omologul francez despre domeniul apărării și a reiterat aprecierea României pentru contribuția Franței la consolidarea securității Flancului Estic
Published
10 hours agoon
November 5, 2024By
Andreea RaduMinistrul afacerilor externe Luminița Odobescu a avut luni, 4 noiembrie 2024, la Paris, o întrevedere cu ministrul pentru Europa și afaceri externe al Franței, Jean-Noël Barrot. Întrevederea a avut loc în marja vizitei de lucru întreprinse la Paris de premierul Marcel Ciolacu, informează comunicatul oficial.
În cadrul discuției cu omologul francez, Luminița Odobescu a salutat nivelul excelent al relației româno-franceze, reflectate într-un Parteneriat Strategic solid. Au fost, totodată, abordate prioritățile de acțiune pe linia celor două diplomații, în perspectiva anului viitor, când se vor împlini 145 de ani de la stabilirea relațiilor bilaterale.
Șefa diplomației române a punctat caracterul dinamic al cooperării economice, reflectat în creșterea constantă a schimburilor comerciale bilaterale, precum și cooperarea eficientă în numeroase sectoare, inclusiv în planul educației și cel cultural.
De asemenea, Luminița Odobescu a evidențiat relevanța specială a cooperării celor două țări în domeniul apărării, reiterând aprecierea părții române pentru contribuția solidă a Franței la consolidarea securității Flancului Estic, îndeosebi prin asumarea rolului de națiune-cadru a Grupului de Luptă al NATO dislocat la Cincu. A subliniat, totodată, importanța pe care România o acordă conturării unei abordări strategice a UE la Marea Neagră, în complementaritate cu viziunea NATO, având în vedere importanța strategică a regiunii sub aspect securitar, energetic și al conectivității.
Ministrul român de externe a evidențiat importanța continuării acțiunii unitare și solidare la nivelul Uniunii Europene, România și Franța fiind ambele susținătoare ferme ale avansării Uniunii pe aceste baze.
Mai mult, oficialul român a adresat mulțumiri pentru sprijinul Franței atât pentru finalizarea procesului de aderare a României la spațiul Schengen, cât și în vederea obținerii de către țara noastră a statutului de membru al OCDE.
În cadrul discuțiilor, a fost reiterat sprijinul solid al celor două țări pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Totodată, a fost acordată o atenție specială evoluțiilor din Republica Moldova, inclusiv în contextul post-electoral de la Chișinău, fiind salutată victoria președintei Maia Sandu în recentele alegeri prezidențiale. În context, a fost convenită continuarea cooperării și coordonării strânse în sprijinul Chișinăului într-o etapă esențială pentru democrația, reziliența și viitorul european al Republicii Moldova.
COMISIA EUROPEANA
Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE
Published
10 hours agoon
November 5, 2024Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentului European a audiat-o, marți, pe Ekaterina Zaharieva, candidată la funcția de comisar din partea Bulgariei pentru portofoliul „Start-upuri, Cercetare și Inovare”.
Zaharieva și-a exprimat dorința de a plasa cercetarea și inovarea (C&I) în centrul agendei de competitivitate a Uniunii Europene. Aceasta a subliniat că investițiile în cercetare și inovare din Europa sunt mai scăzute comparativ cu SUA, China și Japonia și a promis propunerea unei Legi Europene a Inovării pentru a stimula statele membre să atingă ținta de 3% din PIB pentru R&I, să reducă exodul de creiere și să apere libertatea de cercetare.
Sprijin pentru start-up-uri și IMM-uri
În cadrul audierii, Zaharieva a pledat pentru o strategie extinsă care să sprijine start-up-urile și întreprinderile mici și mijlocii, facilitând accesul la capital și reducând birocrația. Ea a subliniat, de asemenea, importanța unei strategii europene pentru științele vieții, utilizarea inteligenței artificiale în cercetare și crearea unui act legislativ pentru materiale avansate.
Pentru promovarea egalității de șanse, Zaharieva a solicitat un plan de acțiune dedicat promovării femeilor în domeniul cercetării și inovării și a pledat pentru un buget ambițios pentru C&I în următorul cadru financiar multianual. În ceea ce privește relațiile internaționale, aceasta a susținut principiul reciprocității și autonomia strategică, promițând colaborarea strânsă cu cercetătorii și inovatorii din Ucraina.
Reducerea birocrației pentru IMM-uri și sporirea finanțării pentru cercetare
În timpul discuțiilor, mai mulți eurodeputați au cerut Comisiei să determine statele membre să îndeplinească în sfârșit ținta de 3% din PIB pentru C&I și să aloce mai multe fonduri pentru cercetare la nivelul UE. Zaharieva s-a angajat să lupte pentru un Program-Cadru independent și întărit și a propus o creștere a țintei de C&I la 4% până în 2030.
Mai mulți eurodeputați au solicitat și reducerea birocrației pentru IMM-urile care aplică pentru finanțare europeană în domeniul cercetării. Zaharieva a declarat că susține o simplificare majoră, propunând un proces de aplicare în două etape pentru a reduce birocrația. Totodată, unii deputați au cerut o atenție mai mare pentru cercetarea nucleară în cadrul tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon.
Etapele următoare
Pe baza recomandărilor comisiilor, Conferința președinților (președintele PE, Roberta Metsola, și președinții grupurilor politice) urmează să efectueze evaluarea finală și să declare audierile încheiate la 21 noiembrie. După ce Conferința președinților va declara închise toate audierile, vor fi publicate scrisorile de evaluare.
Alegerea de către deputații europeni a colegiului complet de comisari (cu o majoritate a voturilor exprimate, prin apel nominal) este în prezent programată să aibă loc în timpul sesiunii plenare din 25-28 noiembrie de la Strasbourg.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Nicolae Ciucă: Indiferent de rezultatul alegerilor americane, parteneriatul România-SUA va continua să se dezvolte și răspundă provocărilor comune
LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2024 | Donald Trump vs. Kamala Harris: Americanii își aleg președintele într-o cursă considerată existențială pentru viitorul țării
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
Luca Niculescu: Dacă lucrurile evoluează în ritmul actual, România ar trebui să fie membră a OCDE în 2026. Nu avem nicio întârziere, până acum suntem în grafic
ARPIM: Pentru o Românie productivă și competitivă în UE și OCDE, autoritățile și industria farmaceutică inovatoare trebuie să implementeze modele de stimulare a investițiilor
Ministrul Bogdan Ivan: Spitalele inteligente vor deveni realitate în România de anul viitor, cu 207 unități digitalizate și interconectate
Comisarul desemnat al României, Roxana Mînzatu, despre portofoliul pe care îl primește: Răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al UE
Digitalizarea sistemului medical nu înseamnă doar investiţii, ci şi pregătirea personalului medical, subliniază ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Luminița Odobescu a discutat cu omologul francez despre domeniul apărării și a reiterat aprecierea României pentru contribuția Franței la consolidarea securității Flancului Estic
Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
Alegeri R. Moldova: Maia Sandu le mulțumește cetățenilor, în special tinerilor și moldovenilor din diaspora, pentru participarea record la vot și face apel la numărarea corectă a voturilor
Premierul Marcel Ciolacu anunță o vizită în Valencia în următoarele zile: Vom avea un centru logistic pentru a-i ajuta pe românii din Spania care au suferit în urma inundațiilor
Trending
- EDITORIALE2 days ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- ROMÂNIA2 days ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 days ago
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
- SĂNĂTATE5 days ago
ARPIM aduce în prim-plan România inovatoare: Drumul către un stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE prin parteneriat cu industria farmaceutică
- SĂNĂTATE1 day ago
MS propune o strategie pentru creșterea la 3% din PIB a producției de medicamente: Un parteneriat cu industria farmaceutică în intereselor oamenilor, necesar
Pingback: 9 MAI – ZIUA EUROPEI. Ce înseamnă să fii cetăţean european şi ce drepturi avem | Fii un cetățean european activ !