Connect with us

U.E.

9 referendumuri în ultimii 24 de ani în care cetățenii statelor membre au spus NU Europei

Published

on

EuropeanParliamentFlagsDezideratul Uniunii Europene apărute prin Tratatul de la Maastricht nu se află în aceste zile, ca urmare a rezultatelor plebiscitului din Marea Britanie, la prima formă populară în care este respinsă de cetățeni, indiferent că vorbim despre ratificarea tratatelor, aderarea la zona euro sau planul de salvare propus Greciei.

Astfel, din 1992 încoace, de la negocierea Tratatului de la Maastricht și până la referendumul privind apartenența Regatului Unit la Uniunea Europeană, nouă consultări populare ce au fost inițiate pe teritoriul Uniunii Europene au primit un răspuns negativ din partea populațiilor statelor membre

CaleaEuropeana.ro vă propune o scurtă clasificare a acestora, în ordine cronologică:

1) Danemarca – 1992

Danemarca a organizat după negocierea Tratatului de la Maastricht un referendum cu privire la ratificarea noului act de funcționare al UE. Atunci, 50.7% din populația daneză prezentă la urne (82.9%) au votat pentru respingerea tratatului. 

Ca urmare a acestui rezultat, danezii și-au negociat patru opt-out-uri cu privire la Uniunea Economică și Monetară, cetățenia UE, justiție și afaceri interne și apărare comună. Ulterior, un nou referendum a fost organizat în 1993, la care 56.8% dintre cetățenii prezenți la vot (85.5%) au votat în favoarea tratatului și a opt-out-urilor.

2) Danemarca – 2000

Deși îi fusese inclus prin tratat un opt-out în ceea ce privește dimensiunea monetară a Uniunii, Danemarca a organizat un referendum cu privire la adoptarea monedei Euro în 2000. Atunci, 53.2% dintre danezi au votat pentru respingerea monedei unice europene.

3) Irlanda – 2001

Cetățenii irlandezi au respins, prin referendum, cu 53.9% forma inițială a Tratatului de la Nisa. Apoi, un referendum organizat în 2002 prin care Irlanda urma să nu fie nevoită să se alăture politicii de apărare comună, a determinat populația să accepte Tratatul de la Nisa într-un procent de 62.9%.

4) Suedia – 2003

La fel ca și Danemarca, Suedia a organizat un referendum privind aderarea sa la moneda comună. 56.1% dintre cetățenii suedezi au votat pentru respingerea aderării la euro.

5) Franța – 2005

Tratatul Constituțional negociat de statele membre ale UE acum un deceniu a fost supus unei consultări populare în patru state membre, dintre care două l-au respins. Astfel, populația franceză a votat în proporție de 54.9% împotriva ratificării Tratatului stabilind o constituție pentru Europa.

6) Olanda – 2005

Olanda, un alt stat membru fondator al UE, a fost cea de-a doua țară care a respins acest tratat, un procent de 61.5% votând împotriva ratificării noului de acord de funcționare europeană.

7) Irlanda – 2008

Alături de Danemarca, Irlanda este țara care a organizat cele mai multe referendumuri privind ratificarea unor decizii fundamentale pentru viitorul Uniunii Europene precum tratate de funcționare sau adoptarea monedei comune. În plebiscitul din 2008, irlandezii au respins cu 53.2% ratificarea Tratatului de la Lisabona.

Apoi, ca urmare a unei declarații din partea Consiliului European prin care Irlandei nu urma să îi fie amenințată neutralitatea militară, regulile privind avortul, iar numărul permanent de comisari nu va suferi modificări în dauna unui sistem rotațional cu mai puțin comisari, poporul irlandez a votat cu 67.1% pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona.

8) Grecia – 2015

Ca urmare a intenselor negocieri privind planurile de salvare ale Greciei, aflată în incapacitate de plată, guvernul populist condus de la Alexis Tsipras a convocat un referendum prin care a solicitat populației să accepte sau să respingă condițiile impuse de creditorii internaționali. O majoritate de 61% dintre cetățeni au respins aceste condiții, însă referendumul nu a fost pus în aplicare.

9) Marea Britanie – 2016

Reprezintă plebiscitul cu cel mai larg ecou din Uniunea Europeană, după ce 51.9% dintre cetățenii britanici au optat pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, o decizie al cărei impact încă este evaluat și ale cărei evoluții sunt încă în plină derulare.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vasile Blaga: Republica Moldova are toate premisele pentru a se înscrie definitiv pe drumul european

Published

on

©Vasile Blaga/ Facebook

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) salută desemnarea noului premier al Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, de către președinta Maia Sandu.

„Republica Moldova are, în acest moment, toate condițiile pentru reușită: conducători deschiși cu opțiuni pro-europene, un vot popular majoritar care le asigură susținere, Uniunea Europeană și România alături. Putem visa că vom fi din nou împreună sub umbrela UE în viitor. Urez succes fraților moldoveni și conducătorilor lor!”, a transmis eurodeputatul PPE, într-o declarația pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit europarlamentarului, „rezultatul alegerilor din Republica Moldova și viitorul guvern, alături de președintele Maia Sandu, reprezintă exact premisele de care frații noștri de peste Prut aveau nevoie pentru o reală dezvoltare și modernizare. De-a lungul istoriei ultimilor ani, de prea multe ori, din păcate, politicienii care au condus Moldova mai mult au simulat modernizarea țării. De regulă totul s-a rezumat la discursuri frumoase care nu s-au materializat”.

Citiți și: Președinta Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavrilița să formeze un nou Guvern în Republica Moldova

Fost ministru al finanţelor în guvernul condus de Maia Sandu (8 iunie-14 noiembrie 2019), Natalia Gavriliţă fusese propusă de două ori în februarie pentru funcţia de prim-ministru de către preşedintele Republicii Moldova în ideea respingerii candidaturii sale de către majoritatea parlamentară condusă de socialiştii lui Igor Dodon pe fondul bătăliei duse de Maia Sandu pentru declanşarea alegerilor legislative anticipate, potrivit Agerpres.

Continue Reading

INTERVIURI

Eurodeputatul Vlad Nistor, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din PE: În ultimii ani, România a dobândit o poziție mult mai clară și mult mai apreciată la nivelul UE

Published

on

© Vlad Nistor/Facebook

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Andreea Radu

România a dobândit în ultimii ani o poziție mult mai clară și mult mai apreciată la nivelul Uniunii Europene, mai ales prin reprezentarea României la nivelul Consiliului UE și prin prezența președintelui Klaus Iohannis acolo, care este o voce recunoscută și acceptată de partenerii europeni, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru Afaceri Externe și membru în Subcomisia pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Făcând trimitere la Comisiile din care face parte, europarlamentarul a transmis că, din punctul Parlamentului European de vedere, în Comisii există personalități extrem de competente și cât se poate de coerente, care fac un efort foarte important de multe ori pentru a participa și pentru a încerca să influențeze deciziile. 

„De foarte multe ori mi s-a întâmplat să vad executivi, la rang foarte înalt care abordau subiecte pe care nu trebuiau să le expună. Cred că gradul de competență și de coerență a acestor oameni aleși este mai mare în multe ocazii decât al așa experților birocrați ai Uniunii Europene. Speranța mea este ca influența dezbaterilor din aceste Comisii să crească și efectele dezbaterilor. Sper ca punctele de vedere exprimate să capete o mai mare relevanță”, a spus europarlamentarul liberal.

În contextul în care Uniunea Europeană se pregătește să își ia la revedere de la Angela Merkel din funcția de cancelar al Germaniei, Vlad Nistor și-a exprimat regretul pentru retragerea acesteia. 

Mai mult, întrebat de liderii europeni care ar pute fi relevanți pentru jocul de putere european, eurodeputatul a dat exemplul lui Emmanuel Macron și al lui Mario Draghi. 

„În Franța, președintele nu mai este foarte credibil, dar face o parte din jocuri în bună măsură datorită importanței și relevanței Republicii Franceze. Dincolo de asta însă, jucătorii pot fi relevanți, cum e cazul premierului Italiei, dar Italia are o problemă. Italia schimbă prea des personalitățile reprezentative și acesta este motivul pentru care rezerva poate fi mai mare. Țările mici sunt țări cu pretenții mari, dar care nu au neapărat influența pe care o cred ele că o au. Mă refer la Regatul Olandei, care prin reprezentanții săi crede întotdeauna că e mai mult decât este în realitate”, a explicat Vlad Nistor.

„E foarte greu să găsești astăzi, după Angela Merkel, lideri pregnanți. Vom vedea ce ne va rezervă viitorul”, a conchis eurodeputatul.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană continuă să sprijine financiar România și alte 5 state UE în transportul echipamentelor medicale esențiale în combaterea pandemiei de COVID-19

Published

on

© Comisia Europeana în România/ Facebook

Comisia Europeană continuă să ofere sprijin financiar suplimentar pentru șase state membre prin intermediul pachetului de mobilitate din cadrul Instrumentului de sprijin de urgență, în valoare de peste 14 milioane de euro, pentru transportul echipamentelor medicale esențiale în combaterea pandemiei de COVID-19, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Această sumă se adaugă la cele 150 de milioane de euro puse deja la dispoziție pentru transportul de echipamente medicale esențiale începând de anul trecut.

Printre transporturile finanțate prin pachetul de mobilitate se numără transportul de medicamente pentru terapie intensivă către Belgia și de seringi și ace către Italia. Ceilalți beneficiari ai fondurilor UE sunt Austria, Cehia, România și Slovenia. În total, au fost finanțate peste 1.000 de zboruri și 500 de livrări.

Comisarul pentru gestionarea situațiilor de criză, Janez Lenarčič, a declarat: „Lanțurile de aprovizionare și livrările de echipamente medicale au continuat să fie sprijinite de UE. Încă de la începutul pandemiei, Instrumentul de sprijin în situații de urgență s-a dovedit a fi un instrument valoros în lupta noastră comună împotriva COVID-19. Prin intermediul acestui ultim pachet, am finanțat transportul de bunuri esențiale, pentru a contribui la salvarea vieților pacienților și pentru a impulsiona campaniile naționale de vaccinare.”


Instrumentul de sprijin pentru situații de urgență (ESI) face parte dintr-o gamă mai largă de instrumente care oferă asistență din partea UE, cum ar fi mecanismul de protecție civilă al UE, inclusiv rescEU; procedurile comune de achiziții publice și inițiativa de investiții în răspunsul la coronavirus, în timp ce completează, de asemenea, eforturile naționale ale statelor membre.

ESI permite Uniunii Europene să sprijine statele sale membre atunci când o criză atinge o amploare și un impact excepționale, cu consecințe de amploare asupra vieții cetățenilor. În aprilie 2020, ESI a fost activată pentru a ajuta țările UE să facă față pandemiei de coronavirus. ESI continuă să ofere asistență fundamentală.

În perioada aprilie-septembrie 2020, în cadrul primei cereri de finanțare a transportului de mărfuri, ESI a pus la dispoziția a 18 state membre și a Regatului Unit 150 de milioane de euro pentru transportul de articole medicale esențiale. Această finanțare a sprijinit peste 1.000 de zboruri și 500 de livrări pe cale rutieră și maritimă, conținând echipamente de protecție personală, medicamente și echipamente medicale care salvează vieți. Până la sfârșitul lunii iunie 2021, au fost acordate în total 1,15 milioane de euro pentru transportul a 293 de membri ai personalului medical și 35 de pacienți.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN2 mins ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Republica Moldova are toate premisele pentru a se înscrie definitiv pe drumul european

NATO2 hours ago

IMAGINEA ZILEI Detașamentul românesc de Apărare Antiaeriană “Sky Guardians”, în acțiune în cadrul unor exerciții la nivelul batalionului NATO din Polonia

ENERGIE3 hours ago

Ambasada SUA: Acordul privind dezvoltarea capacității energiei nucleare a României face parte din abordarea strategică a administrației Biden de a combate schimbările climatice

INTERVIURI3 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din PE: În ultimii ani, România a dobândit o poziție mult mai clară și mult mai apreciată la nivelul UE

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană continuă să sprijine financiar România și alte 5 state UE în transportul echipamentelor medicale esențiale în combaterea pandemiei de COVID-19

ROMÂNIA4 hours ago

Noul ambasador al României la Washington, primit la Departamentul de Stat în prima zi a mandatului său: Este expresia clară a importanței deosebite pe care SUA o acordă relației cu România

Corina Crețu4 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu se va adresa Comisiei Europene pentru combaterea traficului de persoane: România rămâne o zonă din care sunt recrutate victimele acestui trafic infam

Dacian Cioloș4 hours ago

Dacian Cioloș: Desființarea Secției Speciale este un element cheie pentru prezența USR PLUS la guvernare. Sper ca până la toamnă să găsim formula

FONDURI EUROPENE5 hours ago

Cătălin Drulă: Ministerul Transporturilor deține recordul absolut la absorbţia fondurilor europene. 623 de milioane de euro au intrat în România de la Comisia Europeană

Dan Motreanu5 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a primit confirmarea Comisiei Europene: Au fost întrerupte plățile din programul ITI Delta Dunării datorită unor acuzații de fraudă

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL6 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA1 week ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending