Deputatul PSD și chirurgul Patriciu Achimaș-Cadariu i-a îndemnat pe alegători să o sprijine fără echivoc pe Elena Lasconi în turul doi al alegerilor prezidențiale pentru că nu mai este timp pentru ”poziții partizane”.

”Opțiunea mea fermă pentru al doilea tur este doamna Elena Lasconi. Și aș spune că nu mai este timp de poziții partizane. E nevoie chiar acum de un pact al forțelor democratice. Alternativa e un candidat care promovează anti-vaccinismul și alte teorii ale conspirației îndreptate împotriva medicinii alopate, fără să aibă studii, de parcă ar vrea să ne tragă înapoi în timp, în perioada inchiziției. Ca medic, cred că cel care face apologia legionarismului sau a altor extreme de acest tip, care au omorât oameni, se plasează în zodia criminalilor”, a subliniat deputatul Patriciu Achimaș-Cadariu într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Chirurgul Institutului Oncologic din Cluj a atras atenția că ”doar cu Elena Lasconi președinte este garantată păstrarea apartenenței noastre la Uniunea Europeană și NATO, dezideratele românilor au plătit cu sânge la Revoluție pentru a scăpa de dictatură și de influența nefastă a Rusiei”.

Ultranaționalistul Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi își vor disputa turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru data de 8 decembrie, relevă datele centralizate ale Autorității Electorale Permanente după numărarea a 100% din voturi.

Citiți și: Rezultate prezidențiale 2024: Suveranistul Călin Georgescu și pro-europeana Elena Lasconi își dispută finala pentru Cotroceni. Pentru prima dată, candidatul PSD nu intră în turul 2

Potrivit datelor AEP după centralizarea voturilor din cele 20.059 de secții de vot, Călin Georgescu a obținut 22,94% din voturi, urmat de Elena Lasconi cu 19,18% și de Marcel Ciolacu, la o distanță mică de 2.746 de voturi, cu 19,15%.

Ministrul afacerilor interne Cătălin Predoiu a declarat, vineri, la Budapesta, după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.

”Îi mulţumesc ministrului Sandor Pinter pentru ospitalitatea cu care ne-a primit şi a organizat această importantă întâlnire. Desigur, aş dori să mulţumesc colegilor şi prietenilor miniştri, Sandor Pinter, Gerhard Karner, Atanas Ilkov. Bineînţeles, doresc să mulţumesc comisarei Ilva Johansson, pentru că am făcut cu toţii posibilă această întâlnire. Era foarte important pentru noi toţi ca această întâlnire să rezulte într-un acord şi să fie un succes pe calea noastră către lărgirea Spaţiului Schengen cu graniţele terestre ale României şi Bulgariei. Şi după discuţii substanţiale, aşa cum a spus şi colegul şi prietenul Sandor Pinter, am ajuns la un acord. Întâlnirea este un succes”, a spus Cătălin Predoiu, cel care a ocupat funcția de ministru al justiției în precedentul guvern ce a obținut ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare în 2022, o pre-condiție pentru deblocarea inițială a aderării României la spațiul Schengen.

Ministrul de interne a precizat că obiectivul României la această întâlnire a fost să creăm condiţiile pentru o decizie pozitivă la Consiliul JAI din luna decembrie.

”A fost să creăm condiţiile pentru ca veto-ul austriac să poată fi ridicat, astfel încât să avem o decizie în acest an, 2024. Şi cred că a fost un obiectiv comun, inclusiv al colegului şi prietenului Gerhard Karner. Era important ca toată lumea să fie confortabilă, că munca foarte bună depusă de poliţiştii de frontieră români şi bulgari, alături de colegii lor din Serbia, Ungaria, Austria, munca aceasta foarte bună care a stat la baza drumului pe care l-am parcurs, va continua şi după intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen cu frontierele terestre”, a arătat Predoiu.

Vicepremierul liberal a menţionat că ”România este un furnizor de siguranţă în Europa şi intrarea României în Spaţiul Schengen va consolida spaţiul Schengen”.

Miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit joi și vineri la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. România a fost reprezentată de ministrul de interne Cătălin Predoiu, care s-a aflat luni la Viena pentru discuții cu omologul austriac, Gerhard Karner, și care a purtat discuții bilaterale și cu omologii bulgar și maghiar.

Ulterior discuțiilor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen privind ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024.

În acest context, premierul Marcel Ciolacu s-a aflat vineri într-o vizită de lucru la Budapesta şi a avut o întrevedere cu omologul său ungar.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat vineri că România, Bulgaria, Ungaria şi Austria au convenit “să muncească necontenit” pentru ca de la 1 ianuarie 2025 România şi Bulgaria să adere la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre, o decizie finală în acest sens este aşteptată în decembrie, când va avea loc reuniunea miniştrilor de interne ai UE.

La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că România va reuși o aderare completă la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre.

De altfel, premierul Marcel Ciolacu a avut marți o discuție telefonică cu Karl Nehammer, cancelarul austriac. Discuția a avut loc la o zi după ce preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă s-a întâlnit la Viena cu Nehammer, declarându-se încrezător că deciziile finale privind Schengen vor fi luate în curând la nivel tehnic.

Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene va pune subiectul ridicării controalelor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Interne din 12 decembrie, declarase ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, în cadrul unei conferințe de presă, după întâlnirea cu omologii săi din UE care a avut loc la Luxemburg la începutul lunii octombrie.

România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesită o decizie ulterioară.

Forțele extremiste trebuie izolate, a afirmat vineri premierul Marcel Ciolacu, președintele și candidatul PSD la funcția de președinte al României, într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard.

Premierul român are șanse mari să devină noul șef de stat, iar în cazul victoriei sale, promite să lupte împotriva destabilizării democrației, subliniază Der Standard în articolul destinat interviului.

România se pregătește pentru trei duminici electorale consecutive: pe 24 noiembrie au loc alegerile prezidențiale, un eventual tur doi va avea loc pe 8 decembrie, iar între acestea, pe 1 decembrie, vor avea loc alegerile parlamentare. Printre temele de discuție se numără și politica externă, inclusiv războiul din Ucraina și, momentan, veto-ul Austriei privind aderarea la spațiul Schengen.

Marcel Ciolacu a declarat că că aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen ar putea deveni realitate începând cu 1 ianuarie 2025. Decizia finală este așteptată pe 12-13 decembrie, în cadrul Consiliului Miniștrilor de Interne al UE.

“Am avut mai multe discuții cu cancelarul Karl Nehammer, ultima dintre ele marți. Când miniștrii de interne ai României, Bulgariei și Austriei se vor întâlni vineri la Budapesta, se va lua o decizie pentru data de 13 decembrie, când are loc Consiliul Miniștrilor de Interne ai UE. Este important să așteptăm și ce se întâmplă în Țările de Jos, unde coaliția guvernamentală s-a schimbat. În ceea ce privește Austria, sunt încrezător că, în cazul unei coaliții care să includă și Partidul Social-Democrat, se va ajunge mult mai ușor la o înțelegere. Va fi o mare victorie pentru poporul român și pentru guvernul României. Așteptăm ca România să adere pe deplin la spațiul Schengen începând din 2025. Acesta este momentan obiectivul României”, a declarat el, în contextul în care vineri se află la Budapesta pentru discuții cu omologul maghiar Viktor Orban, în marja reuniunii miniștrilor de interne României, Bulgariei și Austriei, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului UE și a Comisiei Europene, reprezentată de comisarul european pentru afaceri interne.

Ciolacu a subliniat că veto-ul Austriei, deși a provocat tensiuni, a fost o decizie de politică internă. Totuși, premierul este încrezător că relațiile bilaterale și dialogul politic constructiv vor contribui la deblocarea situației.

În ceea ce privește politica internă, premierul a reafirmat dorința de a continua coaliția PSD-PNL după alegerile din 2024, excluzând categoric orice parteneriat guvernamental cu partidul extremist AUR.

Pe plan extern, Ciolacu a reafirmat sprijinul ferm al României pentru Ucraina și angajamentul de a consolida resursele pentru apărare. Referindu-se la declarațiile președintelui american Donald Trump despre un posibil acord de pace cu Rusia, Ciolacu a subliniat că România va sprijini întotdeauna o pace justă, care să respecte granițele recunoscute internațional.

“Ucraina a fost atacată pe nedrept, au fost încălcate granițe recunoscute internațional, iar acest lucru este inacceptabil. Avem nevoie de o coordonare mai puternică și de o alocare mai eficientă a resurselor în cadrul UE și NATO pentru a descuraja în mod eficient Rusia și pentru a transmite un mesaj clar: orice încercare de a crea probleme membrilor UE sau NATO nu va fi tolerată. România va continua să sprijine sută la sută Ucraina”, a precizat Marcel Ciolacu.

Premierul a punctat, de asemenea, necesitatea întăririi instituțiilor pentru a combate extremismul și tacticile de război hibrid, mai ales în contextul creșterii influenței populismului în Europa.