Connect with us


A message for Ms. Nuland and Mr Biden: We need money to fight corruption!



The following article examines the fight against corruption, focusing on the need to involve civil society and media, locally and regionally. This involvement should be supported by international Donors and the U.S. could engage with the EU in the fight against corruption in Romania.

Gratian-Mihailescu-2-214x300 In 2014, Romania is managed by the interests of “oligarchs” and local barons. According to the methodology used by The Economist, the colleagues from Adevarul determined that 80% of the wealth of the 100 richest Romanians, which represents 10% of GDP, was built on business with the Romanian state.  Fighting the big corruption is and will be for the future a hot topic for Romania, and this article is focused on how we can engage in anti-corruption programmes at the local and regional level.

In his visit U.S. Vice President Joe Biden said: “Countries that doesn’t have a strong rule of law, an independent judiciary system and strong democratic institutions are vulnerable to the kind of actions that carries Russia in Ukraine …. Stability, transparency and rule of law are essential for investment and we want our economic relations to continue, to develop and grow.”

In a statement in Washington DC from 10th of April, the Assistant Secretary of State for European and Eurasian Affairs at the United States Department of State, Victoria Nuland was emphasizing the danger of institutionalized corruption, and the mixture between oligarchs, media and political class:

“…..we are seeing a similar disturbing trend in too many parts of Central and Eastern Europe and the Balkans now “where the aspirations of citizens are … being trampled beneath corrupt, oligarchic interests” who “use their money and influence to stifle political opposition and dissent, to buy politicians and media outlets, weaken judicial independence and the rights on NGOs.”

 We are also seeing a growing league of oligarchs and corrupt politicians work together, including across national lines, to protect and help each other maintain that influence, and keep the cash flowing that feeds their preferred system. Corruption of this kind doesn’t just rot democracies from the inside, it also makes them vulnerable to corrupting influences outside country who seek undue economic and political influence over state policies and decision-making. In other words, in many parts of Europe, fighting corruption needs to be a higher national priority in order to protect and defend democracy AND state sovereignty.”

 In a statement in Bucharest from 30th of April, Victoria Nuland’s Assistant, Mr. Hoyt Yee, was saying: “Romania, Bulgaria and other countries in this part of Europe should  be able to withstand the oligarchs, corporations or wealthy individuals who, in the absence of strong institutions,  may use to buy the vital infrastructure or media, or politicians in order to influence and to gain control of the institutions or the state. “

We firmly believe that working together, the EU, the USA and Romania, we can strengthen institutions and prevent this type of corruption, organized crime, this type of influence on the democratic state

 Democracy assistance offered by U.S helped us in the past. From the statement given by Ms. Nuland and Mr. Hoyt we understand that the U.S. is directly interested in fighting corruption in Eastern Europe and therefore, also in Romania. Unfortunately, with some small exceptions, these activities at local and regional level are non-existent and there are few donors who are funding the anti-corruption fight at local and regional level. If the U.S. Department of State is so focused in fighting corruption in Romania, it should open grants which would help to achieve these goals.

Actual situation

Nuland’s declaration comes after a visit to Bucharest, when Prime Minister Ponta failed to meet her, perhaps suspecting that “corruption” could be one of the topics on the table. Media suggested that PM Ponta was afraid that he would be held accountable after last year’s “Black Tuesday”. That was a minus for diplomatic relations between Romania and USA. However, it seems that justice is becoming more active and the number of investigations and convictions is rising. The problem is that the anti-corruption fight is seen more on television and many people say it is motivated by political fights. In a TV interview, former head of European Commission Delegation in Romania, Jonathan Scheele, was saying about television justice: I think it’s a risky thing, because this kind of justice does not allow to know all the details. The stories presented are more complicated. And on TV there is a tendency to focus on certain aspects.

It is true that the anti-corruption officers seem to target especially from the PNL or PSD parties, carefully avoiding some political figures. In the case of PNL, the party complains that it is a target of both its former coalition partner the PSD, a blackmail attempt to keep the PNL under PSD’s hold, and of the president Basescu. In what concerns the arrests in PSD ranks the Romanian journalists point out at the Prime Minister’s attempt to reform his own party and to reduce the power of the local oligarchs.

Corruption at the regional and local level – local barons

The foundation of current political system in Romania is built on the strength of the local barons. Romania is controlled and governed by local barons, influential people in the party which helped the rise of prime ministers or presidents so far. They pull the strings in the party, they bring votes for parties, they call the presidents of the party, they make the rules.

At local and regional level there is already a vicious circle, a mixture of political decisions with state investments funds or European funds: this is called political clientelism. Local and regional companies pump money in the electoral campaign of one or several parties, and after elections the elected politician must return the money to the companies, plus extra gain which is shared with the politician. This is a a corruption scheme established years ago that is now regarded as normality. The lack of watchdogs and whistleblowers at regional level, the absence of an independent media and NGOs active in the field of anti-corruption, will encourage these practices to continue.

The events of the “Black Tuesday” in December 2013, when the Parliament wanted “to legalize the embezzlement” is an indicative of power of the local barons. Since that attempt failed, the local barons are now trying other ways: Romanian Vice-president Dragnea would like politicians – mayors, presidents of county councils and ministers -to avoid accountability for the acts they sign. A legal imbroglio adopted by the Romanian Parliament recently opens the possibility for all these high officials to delegate their power of signature to other public officials.

Victor Ponta is governing the country listening to what the West is saying, but he is aware that he owes his power to PSD barons. And now, he needs to thank them too. Otherwise it will cost him the elections from this year.


 The need of civil society involvement & mass media

The fight against corruption should be fought not only by state institutions like National Anticorruption Directorate (DNA) or National Integrity Agency (ANI). Even if DNA has territorial services and regional offices, the lack of human and administrative resources, reduces the capacity of anti-corruption fight. This fight must be waged also by the media and NGOs, especially at regional level. Unfortunately, our country ranks on the last places at effective regional governance and this is happening because of the lack of independent media and lack of NGOs activities.



With few exceptions, NGOs are underfunded and don’t have an active interest anymore in conducting projects to fight corruption. Recently, my efforts to gather support for an anti-corruption project were met with dryness because NGOs in Romania do not have financial resources to support theis kind of projects in a sustainable way. Also, the NGOs are reluctant to fight against the local barons, the people who have controlled Romania for the last 15 years.

International support has also disappeared after the European accession. USAID doesn’t finance activities in Romania anymore, and when they did, it had few funds for the fight against corruption. European funds are not suitable for such projects and government funding even less so. The only available funds for such projects were provided by European Commission,NGO fund for Romania, and other small calls provided by FDSC.



The fight against corruption at the local and regional level is not made by the journalists which Ms. Nuland called at the press conference from Romania: Mircea Marian (EVZ), Dan Tapalaga (Hotnews), Sabina Fati (RL), Florin Negrutiu (Gandul), Alina Gheorghe (TVR), Catalin Prisacariu (B1). They are just the tip of the spear because of their access to national media. We are thankful to them! The battle against corruption is carried by dozens of local and regional journalists who don’t appear on television and which face daily the power of local political leaders who have all the resources in the region. So I think that they should be the first to be shown support and to be recognized!


A project idea for better governance at local and regional level

 The fight against corruption will  not be effective, if the system will not be improved. The convictions made will not do anything than to let other corrupt politicians to take the position of arrested politicians. Therefore it requires the monitoring of politician activities at local and regional level.

If in the near future the administrative regionalization will be shaped, the financial resources will be closer to the local barons. Even without the regionalization, local barons have the absolute power at local and regional level. I want to present you the project idea I wanted the Romanian NGOs to support but could not get support because of the reasons which I advocate above.

I think that in order to fight corruption at local or regional level, the Romanian state should establish special teams of anti-corruption watchdogs to work at local level. These watchdogs should be trained in good governance issues in order to monitor the activity of local and regional politicians and public administration. Romania has 8 development regions and 41 Counties. For each county should be elected one person, from the civil sector, among activists, among investigative journalists. The watchdogs should be organized by regions, each team coordinated by a regional coordinator.

A website dedicated to the work of the watchdogs and local whistleblowers will be created.

The results of monitoring local and regional administration by the 41 specialists will be available on this site. ANI and DNA will benefit from the work of these local watchdogs, having access to more information.

The cost of such a project for a year is of about 300,000 euros Is it too much? Is it too little? Some will say it is too much for a project run by civil society, but if this would effectively fight corruption at regional and local level, it is not a big sum. Similar sums are diverted regularly by the local barons.

This shows that we have initiatives and there are projects that could implement your reccommendations. However, we need  the will and financial resources to support those ideas. And here is where the U.S. State Department could come into action, Ms. Nuland, because the government or the Romanian politicians will never cut the branch under themselves by funding such type of projects. If the U.S. is still interested in promoting democracy in Eastern Europe, it should finance its objectives!


Gratian Mihailescu graduated journalism. He specializes in European Affairs and Regional Development, studying in Germany, Belgium, Italy and Hungary, at prestigious institutions in those countries. He worked for a period as a consultant in Brussels, and in 2012 he returned in Romania and works as a freelancer. He is concerned about European policies, the absorption of EU funds, regionalization, good governance, subsidiarity and democracy.



**The opinions expressed in this article are those of the author.





Editorial Dan Cărbunaru: Omul Nou



Editorial semnat de Dan Cărbunaru 

Rămași la coada Europei, încă de când au intrat în Uniune, românii au ieșit la vot sperand să iasă din ultimul vagon al garniturii. Înapoi nu e loc, așa că singura șansă pentru a avansa a devenit schimbarea liderilor care blochează culoarul. Cei rămași acasă, singurii care pot vota la alegerile locale, au transmis răspicat acest mesaj, în multe județe, mai ales în orașele mari. Cei care nu doar că au blocat culoarul, dar au și grăbit avansul, cum e cazul primarului Emil Boc, și-au primit relaxat dar responsabil revalidarea.

Noul mod de a face politică cere, în zonele care nu au beneficiat încă de această viziune, oameni noi. Prin mandat democratic încredințat de un electorat care și-a pierdut răbdarea cu politicienii vechi dar nu și speranța în politicieni.

Noua politică, noua administrație, are nevoie de Omul Nou. Care este ales fără discriminare de gen, etnie sau partid. Care se bazează pe dorința schimbării, dar și pe propriile resurse intelectuale și politice pentru a furniza soluțiile pe care comunitatea le așteaptă. A treia cale în România politică de mâine se simte deja de azi. USR-PLUS își fixează rădăcini locale, după ce le-a prins deja în Parlamentul național și cel european.

În timp ce unele țări occidentale cochetează cu populismele și extremismele ca alternativă la politicienii mainstream, în România se consolidează un nou mod responsabil de a face politică locală, națională și europeană. Împărțirea puterii, până de curând o mai mult sau mai puțin tensionată afacere electorală între dreapta și stânga, între PSD și PNL, devine mai complexă și mai dinamică.

Politicienii care vor crede și vor acționa în consecință vor fi cei care vor duce România în secolul XXI cu adevărat, într-o Uniune dominată, în oglindă, de cele trei mari familii politice – PPE, S&D și Renew Europe.

Continue Reading


Mesaj postelectoral pentru aleșii locali

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt.



de Dan Cărbunaru

După 27 septembrie, puterea va merge la voi. Deciziile politice, administrative si bugetare pe care le veti lua vor aduce mai multa prosperitate în comunitățile dumneavoastră sau o vor consuma. Consiliile voastre, primăriile voastre vor împărți resursele locale, naționale și europene, după cum ați promis în campanie sau după alte criterii. Va fi pentru prima oară când veți avea cu adevărat acces la o comoară ferecată, până de curând, la București.

Din cele 80 de miliarde de euro – bani europeni pentru România următorilor 7 ani – plus trei de grație la cheltuit, mulți vor putea fi accesați și de comunitățile locale, altfel decât doar prin dirijare de la centru, cum se întâmpla de obicei. Adăugați încă aproape 20 de miliarde de euro din fondurile din păcate încă necheltuite din alocările pentru perioada 2014-2020. 

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt. Dacă vom scăpa de WC uri în curtea școlii și de spitale în paragină, transformate în anticamere ale morții. Dacă vom avea internet de bandă largă și acces la rețeaua de gaze naturale sau ne vom încălzi, ca în Evul Mediu, cu lemne. Dacă oamenii vor respira un aer mai curat sau se vor sufoca pe străzile pline de mașini. Dacă orașele voastre vor avea centură ocolitoare modernă sau se vor lăsa traversate în comntinuare de cei care le tranzitează. 

Există, deja, comunități unde schimbarea s-a produs. Orașele, comunele, satele care au folosit banii europeni cu viziune și continuitate fac din România, în acele zone, egala multor state occidentale. Deci, se poate. Resurse financiare există. Avem nevoie de viziune, înțelegere, devotament față de comunități și muncă în echipă. 

Șansa modernizării României europene începe de pe ulițele abandonate din săracele noastre sate și se poate vedea până și de la înălțimea unui penthouse din orașul lui Bucur. Altă cale nu e.

Continue Reading


Oportunitatea revigorării unui Parteneriat Strategic: România și Marea Britanie în faza reașezării relației lor post-Brexit



© Administrația Prezidențială

Marea Britanie a devenit la 1 februarie 2020 primul stat membru din istorie care a părăsit construcția europeană. După aproape patru ani de la referendumul care a accentuat paradigma de transformare a relațiilor internaționale și în urma unei perioade de negocieri lungi și complicate britanicii și europenii și-au atins țelurile: Regatul Unit a ajuns de principiu un stat terț, până când finalul perioadei de tranziție va statua viitoarea relație UK – UE, iar țările membre ale Uniunii Europene și instituțiile UE au trecut proba unității și a principiului “o singură voce” în negocieri.

Simultan cu ultimele zilei ale apartenenței britanice la UE, președintele Klaus Iohannis a adus un element de noutate în discursul său anual susținut în fața ambasadorilor străini acreditați la București. Șeful statului a anunțat atunci că România și Marea Britanie lucrează la modernizarea parteneriatului strategic bilateral.

Parteneriatul Strategic dintre Londra și București a fost lansat în anul 2003, înaintea aderării României la NATO și la Uniunea Europeană, și a fost reînnoit în 2011. Însă, în ultimii ani, majoritatea parteneriatelor strategice cruciale ale României au primit noi impulsuri. În noiembrie 2018, înainte de Centenarul Marii Uniri, președinții Iohannis și Macron au semnat la Paris o foaie actualizată a Parteneriatului Strategic dintre România și Franța. În august 2019, președinții Iohannis și Trump au adoptat la Casa Albă o declarație comună care se adaugă suitei de documente strategice care dau un nou contur dinamicii relației strategice dintre România și SUA.

Anunțul președintelui Klaus Iohannis a fost reafirmat recent și de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro în care șeful diplomației române a precizat că Bucureștiul și Londra sunt în faza de negociere a unui document al Parteneriatului Strategic bilateral care să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit.

România a jucat în toată această perioadă a negocierilor privind Brexit ca un aliat și un partener fidel valorilor pe care și le-a asumat prin aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. La nivel european, Bucureștiul a urmărit să se asigure că drepturile cetățenilor europeni, implicit români, din Marea Britanie vor fi respectate după Brexit, inclusiv în cursul președinției române la Consiliul UE, termenul inițial când ieșirea Marii Britanii din UE ar fi trebuit să se producă. La nivelul emancipării strategice europene, îndeosebi în planul apărării, România a articulat o poziție echilibrată care să nu determină o dublare a eforturilor NATO și o concurență pentru Alianța Nord-Atlantică, în condițiile în care, după Brexit, 80% din cheltuielile militare din cadrul Alianței sunt realizate de aliați non-UE. Pe plan aliat, România a beneficiat de relația sa strategică cu Marea Britanie, forțele aeriene britanice fiind printre primele ramuri militare aliate care au trimis avioane de luptă la Marea Neagră în cadrul misiunilor de poliție aeriană ale NATO realizate în contextul anexării Crimeei de către Federația Rusă. Pe același plan, România s-a raliat gesturilor de solidaritate cu Marea Britanie în cazul Skripal, și a declarat la rândul său “persona non grata” un membru al corpului diplomatic al Rusiei acreditat la București. De asemenea, România și Marea Britanie fac parte, împreună, din grupul de aliați NATO care respectă principiul alocării a minim 2% din PIB pentru apărare.

Cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

Oportunitatea revigorării parteneriatului dintre București și Londra își are importanța, în mod special, în planul cooperării militare și în domeniul apărării. Marea Britanie are al doilea cel mai mare buget al apărării din cadrul NATO. România își continuă procesul de consolidare a poziției de pol de stabilitate regional, așa cum reiese și din Strategia Națională de Apărare a Țării.

Planurile de modernizare a Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră și viitorul Corp multinațional de Sud-est pe care România îl va găzdui la Sibiu sunt câteva dintre elementele concrete ale obiectivelor de securitate ale României care vor avea nevoie de susținere și de prezență militară aliată.

Într-o pondere la fel de ridicată în ecuația parteneriatului bilateral este plasată și cooperarea judiciară și în materie penală sau valoarea adăugată pe care schimbul de informații o aduce securității comune.

Nu va trebui lăsată deoparte nici componenta economică. Riscul încheierii unei perioade de tranziție post-Brexit fără un acord de liber schimb între UE și Regatul Unit este ridicat, caz în care raporturile comerciale dintre cele două blocuri vor fi reglementate de prevederile Organizației Mondiale a Comerțului.  În prezent, Marea Britanie este al 6-lea partener comercial al României din Europa, iar țara noastră înregistrează un excedent comercial în raport cu Regatul Unit, care este a 5-a piață de destinație a exporturilor românești.

Pandemia cu noul coronavirus a modificat substanțial ordinea priorităților imediate, însă a acutizat și tensiunile transatlantice. De aceea, vorbim și de o necesitate politică a revigorării Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit, mai ales că atât București, cât și Londra sunt actori pledanți ai unei relații transatlantice solide între Europa și America de Nord.

Relațiile dintre România și Marea Britanie au și o puternică istorie recentă. Londra s-a numărat printre primele voci politice occidentale care și-au manifestat sprijinul pentru aderarea României la Uniunea Europeană și la NATO. În pofida Brexit-ului, Marea Britanie nu părăsește Europa, iar Londra nu își poate permite o izolare, care în actualul climat global ar acutiza ideea de faliment geopolitic al Occidentului. Or, o ranforsare a Parteneriatului Strategic Londra-București ar fi o veste bună pentru întreaga arhitectură de securitate euro-atlantică.

Continue Reading


Europe Talks 2020 – Survey

NATO9 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU10 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA12 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA14 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu15 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru15 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă


Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA17 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA5 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană


Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale