Connect with us

U.E.

A treia economie UE se pregătește de o guvernare populistă. Cine este Giuseppe Conte, desemnat de președintele Italiei să formeze viitorul executiv

Published

on

Președintele italian Sergio Mattarella i-a acordat miercuri mandatul de premier lui Giuseppe Conte, nominalizat ca șef al guvernului de coaliția populistă, Mişcarea 5 stele (M5S, antisistem) şi partidul Liga (extrema dreapta), informează Politico Europe.

Foto: Wikipedia

Conte, în vârstă de 54 de ani, profesor de drept în Florența, fără experiență politică și de conducere, nemaiocupând până acum nicio funcție publică, a precizat în cadrul primelor sale declarații după numire că dorește să fie ”avocatul apărării” pentru toți italienii și că ”sunt conștient de provocările pe care le avem de înfruntat”.

În scurta sa intervenție care se pare că a fost îndreptată și spre investitorii agitați, dar și spre Uniunea Europeană, care este îngrijorată de parcursul pe care îl va avea a treia economie din zona euro, Conte a spus că ”sunt conștient de nevoia de a confirma locul Italiei în Europa și în lume”.

Se pare însă că profesorul de drept va trebui să depună mai multe eforturi pentru a oferi asigurări, având în vedere că Bruxelles-ul se pregătește pentru un scenariu de coșmar, luând în calcul faptul că la conducerea Italiei se va afla un guvern eurosceptic.

Coaliția populistă, Mişcărea 5 stele (M5S, antisistem) şi partidul Liga (extrema dreapta) va reprezenta cea mai mare provocare pe care o va avea de înfruntat Uniunea Europeană, după Brexit. Printre propunerile celor două partide care vor forma coaliția de guvernare se află și renegocierea datoriei publice masine, dar și redeschiderea tratatelor Uniunii Europene pentru a reduce puterea blocului comunitar. De asemenea, afirmă că Rusia nu este ”o amenințare militară”.

Conte a abordat însă un ton mai conciliator miercuri seara, invocând negocierile în curs privind bugetul UE, normele privind azilul și încheierea uniunii bancare drept cele mai urgente chestiuni pe care trebuie să le facă pentru Europa.

”Există o țară care așteaptă răspunsuri și nașterea unui nou guvern”, a precizat Conte după prima sa întrevedere cu președintele italian la Palatul Quirinal, care a durat două ore. ”Guvernul care va fi format va fi un guvern pentru schimbare”, a completat acesta.

Următoarea etapă este aceea ca viitorul prim-ministru să vină cu propunerile de nume pentru viitorul Cabinet, care trebuie aprobate de președinte înainte ca aceștia să preia portofoliul.

Votul de încredere acordat de Sergio Mattarella lui Giuseppe Conte a fost unul care a provocat surprindere, având în vedere lipsa de experință politică a celui din urmă.

Un proces greoi

După aproximativ trei luni de la alegerile care au avut loc pe data de 4 martie, Mişcărea 5 stele (M5S, antisistem) şi partidul Liga (extrema dreapta) au ajuns la un acord pentru formarea unei coaliții de guvernare, după ce președintele a amenințat că va forma un executiv ”neutru” pentru a scoate Italia din impas politic.

Mattarella, care și-a exprimat reținerile față de numirea unui profesor fără experiență politică în fruntea unui Cabinet populist, ar putea încă să influențeze procesul de formare a guvernului prin respingerea viitoarelor nume propunse pentru funcțiile de miniștri. Cea mai controversată posibilă numire este cea pentru portofoliul Finanțelor. Liga l-ar putea delega pe Paolo Savona, fost ministru, pentru această funcție, care este un critic acid al monedei euro.

Mass media italiene spun că și liderii partidelor de guvernare doresc deținerea unor portofolii în noul Cabinet. Matteo Salvini, liderul Ligii, vrea să preia portofoliul Ministerului de Interne, lucru care îi va permite să pună în aplicare măsurile dure referitoare la migrație – inclusiv reținerea migraților ilegali și trimiterea în statele de origine a peste un milion de persoane, dar și măsuri care vizează o securitate mai dură.

Și liderul M5S, luigi Di Maio, ar putea primi portofoliul Muncii, conform analiștilor politici.

Noul ”acord guvernamental” convenit de partide este un manifest ambițios bazat pe idei și promisiuni electorale pe care le-au susținut de ani de zile. Aceasta include reducerea impozitelor, modificarea unei reforme costisitoare a pensiilor din 2011 și introducerea unui ”venit de bază general”, un fel de asigurare pentru solicitanții de locuri de muncă. Cu toate acestea, analiștii consideră că planurile noului guvern se vor lovi de constrângerile instituționale și financiare și de inerția birocratică care a oprit deseori guvernele italiene.

Relația cu Bruxelles-ul

Acordul face trimitere directă la Uniunea Europeană, alianța de guvernare solicitând în document o reevaluare a bugetului european și o revizuire a ”guvernării economice europene”, făcând trimitere la normele Uniunii Euroepen care impun constrângeri fiscale asupra guvernelor naționale. Acestea, este stipulat în document, se bazează mai mult pe ”predominanța pieței” decât pe nevoile economice și sociale ale oamenilor.

Rusia ”nu reprezintă o amenințare militară”

În document încă se solicită ridicarea sancțiunilor europene impuse Rusiei, dar nu mai este menționat caracterul imperativ, și anume ca acest lucru să se producă ”imediat”, cum este precizat în precedenta variantă. Totuși, Rusia este descrisă în continuare ca un posibil partener și nu ca un ”inamic” al Europei, nefiind ”o amenințare militară”.

Migrația reprezintă o prioritate

Influența partidului Liga (extrema dreapta) este evindent în secțiunea dedicată migrației, în document fiind descrisă ca fiind ”nesustenabilă, finanțată din fonduri publice și, de cele mai multe ori, gestionate într-un mod netransparent, deschisă spre inflitrarea crimei organizate”.

Cele două partide populiste doresc o schemă obligatorie de relocare, la fel ca și guvernele italiene anterioare, însă inteționează, de asemenea, și să deporteze migranții ilegali. O altă caracteristică aparte este intenția viitorului guvern de a reține pentru o periodă de cel mult 18 luni migranții care au solicitat cerere de azil în Italia, până la soluționarea acestora. De asemenea, este precizat în document că cererile pentru obținerea azilului ar trebui procesate în statele de orgine sau în cele de tranzit.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței, care se confruntă cu incendii de vegetație.

„Mii de pompieri eroi lucrează neobosit împotriva incendiilor care fac ravagii pe întreg continentul nostru. UE a mobilizat ajutoare pentru Portugalia, Slovenia, Cehia, Albania și Franța prin intermediul instrumentului RescEU. Sunt recunoscătoare Greciei, Suediei, Italiei, Germaniei, Poloniei, Austriei și României care sprijină în prezent Franța”, a scris șefa Executivului European pe contul său de Twitter.

România vine în sprijinul Franței în lupta cu incendiile și trimite 17 mijloace de intervenție și personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Franța pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul acestora.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Franța.

Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, două aeronave aflate în dotarea Bazei PAPA de transport aerian strategic, utilizând resursele de zbor destinate Ministerului Apărării Naționale din România, vor efectua începând cu data de 11.08.2022 o misiune internațională de sprijin în Franța, în scopul limitării extinderii incendiilor de pădure, care au pus stăpânire pe teritoriul acestora.

Cele două aeronave, care vor pleca din București, respectiv Timișoara vor fi folosite pentru transport logistic ce constă în:

  • 17 mijloace de intervenție: 8 mașini cu capacitate de stingere, două cisterne de apă care vin în sprijinul lor și alte mijloace de intervenție necesare pompierilor;
  • personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori: 7 ofițeri și 70 de subofițeri pompieri.

Continue Reading

CHINA

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

Published

on

© European Union 2022

Letonia și Estonia s-au retras jos din grupul de cooperare format din China și din peste alte 12 țări din Europa Centrală și de Est, călcând astfel pe urmele Lituaniei, care a luat o decizie similară anul trecut, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Declarațiile Chinei de prietenie ”fără frontiere” cu președintele rus Vladimir Putin, care a pornit un război împotriva vecinului suveran și independent, Ucraina, sunt în antiteză cu principiile națiunilor baltice, care au un istoric traumatizant în relațiile cu Rusia, care aspiră la refacerea granițelor de dinainte de destrămarea Uniunii Sovietice.

În privința Lituaniei, decizia a venit și în urma hotărârii de a-și consolida relațiile diplomatice cu Taiwanul, fapt ce a dus la o ciocnire comercială, China luând decizia de a bloca mărfurile lituaniene la vamă.

Beijingul nu a comentat încă faptul că Tallinn și Riga au respins acest format, ce s-a aflat sub presiuni din ce în ce mai mari, China fiind criticată pentru faptul că urmărește să răspândească dezbinarea în Uniunea Europeană, informează Politico Europe.

”Estonia a decis că nu va mai participa la platforma de cooperare între țările din Europa Centrală și de Est și China. Estonia va continua să depună eforturi pentru a avea relații constructive și pragmatice cu China, ceea ce include promovarea relațiilor UE-China în conformitate cu ordinea internațională bazată pe reguli și cu valori precum drepturile omului”, a declarat guvernul de la Tallinn.

Acesta a adăugat că Estonia ”nu a participat la nicio reuniune a formatului după summitul din februarie, de anul trecut”.

”Având în vedere prioritățile actuale ale politicii externe și comerciale letone, Letonia a decis să înceteze participarea sa în cadrul grupului de cooperare dintre țările din Europa Centrală și de Est și China”, a anunțat, la rândul său, Ministerul leton de Externe, care a detaliat că participarea la acest grup ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”.

”Letonia va continua să depună eforturi pentru relații constructive și pragmatice cu China, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul cooperării UE-China bazate pe beneficii reciproce, pe respectarea dreptului internațional, a drepturilor omului și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, a adăugat acesta.

Nouă din cele 27 de țări ale UE au rămas în clubul pe care Beijingul l-a înființat în 2012: Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Cinci țări din afara UE sunt, de asemenea, membre: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

UE are, de asemenea, calitatea de observator în cadrul reuniunilor.

Continue Reading

U.E.

Germania propune construirea unui gazoduct care să lege Peninsula Iberică de Europa Centrală, sprijinind UE să-și reducă dependența energetică de Rusia

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german, Olaf Scholz, a pledat joi pentru construirea unui gazoduct între Portugalia și Europa Centrală, necesar în contextul actualei crize energetice provocate de războiul rus declanșat în Ucraina, sprijinind suplimentar Uniunea Europeană în eforturile sale de a-și reduce dependența energetică de Rusia.

”M-am interesat mult de o conducă care astăzi ne lipseşte enorm de mult, şi anume o conductă pe care ar fi trebuit să o construim între Portugalia, Spania, prin Franţa şi până în Europa Centrală”, a spus Scholz, potrivit AFP, la o conferinţă de presă la care a participat după ce şi-a încheiat vacanţa estivală, potrivit Agerpres

Acesta a anunțat că a propus abordarea acestui proiect cu omologii săi spaniol și portughez, Pedro Sanchez, respectiv Antonio Costa, dar și cu președintele francez, Emmanuel Macron, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fără a oferi însă detalii suplimentare cu privire la inițiativă.

Ideea unui gazoduct, denumit MidCat, a fost lansată în anul 2013 şi acesta ar fi urmat să lege regiunea spaniolă Catalonia de sud-estul Franţei. Dar în lipsa unui acord privind finanţarea şi a unui sprijin real din partea Franţei, care atunci nu era deplin convinsă de utilitatea proiectului, în 2019 acesta a fost în cele din urmă abandonat.

În plus, un studiu de fezabilitate comandat de Comisia Europeană concluzionase în 2018 că o asemenea infrastructură, cu un cost estimat de peste 440 de milioane euro, nu ar nici rentabilă şi nici necesară.

Ministrul spaniol al economiei, Nadia Calvito, s-a declarat anul acesta în martie favorabilă relansării proiectului, insistând însă că un asemenea interconector ar trebui să privească şi transportul ”hidrogenului verde”.

Germania ar putea intra într-o criză a gazelor în contextul în care Rusia își reduce livrările către această țară, astfel că ministrul german de finanțe, Christian Lindner, a solicitat încetarea producției de energie pe bază de gaz natural.

Acesta a cerut, de asemenea, ca ”centralele nucleare sigure și prietenoase cu mediul” să fie menţinute în exploatare în Germania până în anul 2024 dacă va fi nevoie şi a precizat că ministrul german al economiei, Robert Habeck, are prerogativele legale de a opri folosirea gazului pentru producţia de energie electrică.

Germania nu mai cumpără cărbune rusesc de la 1 august, iar achizițiile de petrol rusesc vor înceta la data de 31 decembrie, decizie ce reprezintă o schimbare majoră a surselor din care se aprovizionarează motorul economiei europene.

Să nu uităm că la finalul lunii iunie, Germania, prin ministrul său de externe, a semnat alături de Polonia, Ungaria, Austria, Slovacia și Cehia, țară care a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, un memorandum de înțelegere privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice.

Între timp, regulamentul privind reducerea cererii de gaze cu 15% iarna aceasta a intrat în vigoare.

Regulamentul prevede posibilitatea declanșării de către Consiliu a unei ”alerte a Uniunii” privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie.

Scopul reducerii cererii de gaze este de a face economii pentru această iarnă pentru a ne pregăti pentru posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia, care utilizează în permanență aprovizionarea cu energie ca armă.

Statele membre au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, cu măsuri alese de ele însele.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA8 mins ago

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

CHINA14 mins ago

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

U.E.1 hour ago

Germania propune construirea unui gazoduct care să lege Peninsula Iberică de Europa Centrală, sprijinind UE să-și reducă dependența energetică de Rusia

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, despre pompierii români care ajută Franța: Dovedim capacitatea noastră de a fi un partener pe care aliații se pot baza

U.E.2 hours ago

26 de țări promit un sprijin de peste 1,5 miliarde de euro pentru a spori capacitățile militare ale Ucrainei

ROMÂNIA18 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

U.E.19 hours ago

Parlamentul Letoniei face apel către UE să întrerupă acordarea de vize turistice cetățenilor ruși și belaruși

ROMÂNIA19 hours ago

Israelul are un nou ambasador în România. Reuven Azar a transmis un mesaj în limba română: Sunt foarte fericit să fiu aici în București

U.E.20 hours ago

Ucraina: UE a livrat peste 60. 000 de tone de asistență umanitară pentru salvarea de vieți omenești

ROMÂNIA18 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending