Connect with us

EVENIMENTE

A șasea sesiune a Dialogului Cultural Europa-China

Published

on

de Stila – Nicholas Puerava

Conferința  „The 6th European – Chinese Cultural Dialogue” a adus în vedere relaţiile Uniunea Europeană – China şi a unit vorbitori şi experţi în artă şi cultură în cadrul unei conferinţe specifice dialogului transnaţional România – China şi implicit UE – China.

Moderator al conferinţei a fost dl. DAN CĂRBUNARU, din partea caleaeuropeană.ro.

16442_0_1

Dl. VALERIU ZGONEA, Preşedinte al Camerei Deputaţilor, a fost prim vorbitor din partea statului român. Zgonea a declarat că este „onorat de a fi astăzi la această conferinţă şi că este onorat şi datorită relaţiei pe care România o are cu China”. Acesta a mărturisit şi că: “Este un privilegiu pentru Parlamentul National de a uni aceste culturi de pe doua continente. Convigerea mea este că va aduce apropiere”.

Conferinţa a amintit că, în acest an împlinim 65 ani de cooperare diplomatică şi că un punct important în dezvoltarea sustenabilă trebuie sa fie parteneriatul UE – China. Zgonea a amintit şi importanta înalţilor reprezentanţi chinezi, evaluând importanţa ca “paşi concreţi la nivelul diplomaţiei, care demonstrează că România doreşte să fie cel mai bun prieten al Chinei în această parte a Europei”.

“Închei prin a spune, Parlamentul României, prin misunea sa publica, este şi va rămâne un loc privilegiat pentru arta si pentru artişti”, a mai menţionat Preşedintele Camerei Deputaţilor.

Dl. LILIAN ZAMFIROIU, Preşedintele Institutului Cultural Român, a prezentat evenimentul ca unul “de tradiţie care a pornit de la fapte simple… În urma cu 6 ani avea loc primul dialog, la Shanghai (2008). Apoi Copenhaga (2009), Shanghai (2010), Luxemburg (2011), Xi’an (2012). De anul trecut ICR are onoarea de a organiza”. Acesta mai menţionează că: “Dialogurile anterioare au fost benefice. Europa are loc să fie bine înţeleasă în China precum şi China are loc să fie bine înţeleasa în Europa”.

Viitorul incert şi trecutul istoric nu au fost aspecte uitate de Zamfiroiu: “Dezvoltarea urbană este probabil cea mai mare dezvoltare socială a sec XXI. Până în 2030: trei persoane din 4 vor trăi la oraş. Oraşele prezentului şi cele ale viitorului trebuie să asigure deopotriva bucuria de a trăi şi face parte dintr-o comunitate. Ce a însemnat şi ce va însemna mâine a face parte dintr-o comunitate?”

Amintind despre trecutul oraşului Bucureşti, ca Micul Paris, reprezentantul ICR, şi-a manifestat încrederea şi “bucuria de a fi victima unui oraş care are un farmec de care nu mai poţi scăpa” completând cu patos “m-aş bucura să cădeţi şi voi victime”.

Dl. Cărbunaru a reluat cuvântul completând că: “Astăzi suntem uniţi în diversitate, dar în România suntem dincolo de această diversitate”.

Ca membru organizator, prin ICR, EUNIC (European Union National Institutes for Culture), dna. ANNIKA REMBE (președinte – EUNIC) continuă ideea diversităţii, argumentând: Trăim într-o zonă a schimbării. Nu este nedorit a experimenta alte culturi. Cu abilităţi nelimitate vin posibuilitati nelimitate. Suntem conştienti de amenintăţile comune”.

“Noi suntem conştienţi de ameninţările comune.Este o situație unde abordarea amenițărilor este déjà realizată. Aceasta este arta. Capabilitățile artei de a abilita o persoană în a achiziționa. Arta deja vorbește în limbajul comun și universal. Inspectaţi viziunile, răspundeţi la lecţii şi reîncepeţi”.

Dna. IULIA DEUTSCH, şef-adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, spune că:

“China este componenta numărul doi pentru UE şi EU este prima componentă a Chinei”. Se referă aici la faptul că China este principalul furnizor de bunuri pentru UE şi UE este cea mai mare piaţă de deschidere pentru China, dar şi că există organizarea externă ce poziţionează această relaţie asemeni mediului de colaborare: “Organizarea externă pune China pe acelaşi punct de vedere. UE 2020 recunoaşte importanţa urbanizării în China”.

 “UE va utilize benefic acestă organizare. Programul Erasmus Plus deschide oportunitatea pentru toate părţile din lume, inclusiv China. Am aşteptări mai clare prentru o abordare mai mare pentru UE – China“.

 

Intervenţii şi prezentări

 Conferinţa a continuat timp de 2 zile, 15 – 17 octombrie, şi a arătat opţiunea părţilor (europeană şi chineză) viziunile despre artă, cultură şi viitor.

În continuare voi enumera intervenţiile şi prezentările experţilor invitaţi, iar apoi voi conclude cu unele idei cheie ale experţilor.

  1. Gerald Bast (EU), rector, Universitatea de Arte Aplicate, Viena, Austria, Public space beyond architecture.
  2. Zhu Legeng (CN), director al Institutului de Creație Artistică, Academia Națională de Arte a Chinei, Integrarea artei cermaice în spaţiul urban.
  3. Gruia Bădescu (EU), doctorand la Universitatea din Cambridge, expert în dezvoltare și design urban, România.
  4. Liu Tuo (CN), director al Institutului de Artă și Arhitectură, Academia Națională de Arte a Chinei / Natura publică a spațiului public.
  5. Viestarts Gailitis (EU), director de creație, Skaņu Mežs, Letonia / Animarea orașului cu ajutorul sunetului.
  6. Zhi Min (CN), Institutul de sculptură, Academia Națională de Arte a Chinei / Aplicarea și extensia sculpturii în spațiul public.
  7. Hideaki Ogawa (EU), artist și curator, Ars Electronica / Arta drept catalizator pentru bunăstarea socială.
  8. Li He (CN), director adjunct al Departamentului de Sculptură al Academiei de Arte Frumoase, Universitatea Qinghua / Cum pot artiștii anima spațiile publice?.

 

GERHARD BAST (EU) / Public space beyond architecture.

“În Barcelona statuia lui Cristofor Columb este în stdionul echipei Barcelona, Nike plăteşte oraşul pentru utilizare…  Nu discutăm despre orice spaţiu care nu este public pentru cetăţeni, ci discutăm despre spaţiu urban… Spaţiul public poate fi utilizat în varii modalităţi”.

“Spaţiul public va fi înlocuit cu spaţiul virtual? Accesul la spaţiul virtual este limitat, spaţiul public este la fel de limitat? Nu cred asta… ştiinţa nu este datoare spaţiului public”.

„În secolul XXI este vorba despre a schimba şi crea cunoaştere… Arta este o construcţie socială. Arta este rezultatul observării rezoluţiei feed-back–ului, astfel că observatorul este preocupat de rezultatul feed-back–ului”

„Arta în spațiul public este expusă la schimbul public predominant mai mult decât celelalte .. Cu toate acestea artă publică devine democratică în cazul în care societatea devine democratică. Istoria este conversia unui anumit tip de democraţie”.

 

ZU LEGENG, (CN), Integrarea artei ceramice in spaţiul urban.

“Pentru dezvoltarea oraşelor trebuie sa vedem la ce probleme suntem expuşi şi să găsim un limbaj comun pentru a veni în întampinarea lor”.

“Ştim că dezvoltarea societăţii noastre actuale şi industriale face ca spaţiul urban să se schimbe neîncetat. Din punctul de vedere al unui artist de înfrumusetare a spaţiilor publice din marile metropole… voi prezenta unele aspecte cu care marile oraşe se confrunta în zilele noastre şi câteva creaţii de ceramică:

  • Starea de ceramică de la Seul. Colaborarea cu specialiştii din Coreea, ne-am focusat asupra ideii de a face un concept de expoziţie, o sala din ceramic.. iar, în aceasta sala am încercat sa dezvoltăm în spaţiu unde să prezentăm istoria in imagini, în ceramică. Numit si Palatul de Ceramică (http://www.cphall.org/english.htm).
  • o statie de metrou din China (o parte din spaţiul public, nu staţia în totalitate);
  • Galleria de arta ceramică din cadrul Teatrului National din Beijing.
  • atelierul personal al dl. Legeng”.

Pe lângă creaţiile statice există şi spaţii publice unde se creaţiile de ceramic se pot expune, la expoziţii sau târguri:

  • o zona din orasul Tianmen (al treilea oraş din China);
  • Clădirea Himalaya Centrală (din Shanghai).

 

LIU TUO (CN), Natura publică a spațiului public.

“Caracterul public e un concept vital şi trebuie sa îl cultivăm. În ultimii ani dezvoltarea oraşelor din China cunosc un ritm foarte intens şi se produc foarte multe schimbări în spaţiul pulbic. Această modificare permanentă ne face să ne gandim mai bine cum putem manageria mai bine aceste spaţii”.

“Trebuie sa facem cercetarii despre cum să deschidem spaţii noi sau cum să deschidem unele clădiri către public. Trebuie să ne gândim şi la caracteristicile de bază ale spaţiului public şi modealitatea de deschidere. Spaţiul public are valoarea de apartanenţă şi identitate. Trebuie să le oferim oamenilor oportunitatea de a se simţi bine”.

“Sunt multe provocării pentru reabilitarea vechilor clădiri. Forma acestor cladiri este una spirituală, deoarece ne-am gândit sa folosim aceste spaţii pentru diverse activităţi precum expoziţii, să îi facem pe oameni conştienţi de caracterul public şi caracterul combinat al spaţiuluii public dar şi de caracterul artisitic”.

Noi oferim oamenilor spatii publice si de expozitii, trebuie sa vedem cum sa ii facem pe oameni constienti de caracterul lor artistic.

 

Prof. Dr. Carlos Fortuna (EU), Rolul artelor în orașele viitorului

 “Discutăm despre oraşe pentru că oraşele sunt importante. Nimeni nu merge în România sau China… mergem în Bucureşti sau Bucureşti. Asta ne arată cum vor arăta oraşele viitorului”.

“Într-un fel am involuat la nivelul atmosferei culturale. Noi nu suntem cei care dezvoltă arta ci arta ne dezvoltă pe noi. Artiştii sunt aduşi public prea târziu… Cred că artiştii trebuie să fie implicaţi în evoluţia oraşelor, nu după… sensul artei este cu uşurinţă înţeles”.

 

Dong Ya (CN), “Moştenire şi regenerare – Evoluţia Formelor Arhitecturale”.

“În urmă cu câţiva ani am primit o temă din partea autorităţilor china: tradiţie şi cunoaştere în cultură. Cum să schimbăm forma? China nouă este China noastră, este ceea ce a apărut după 1949 şi noi am făcut studii de amploare despre cum să ne folosim de tradiţie şi cum să imbinăm aceste tradiţii in practică şi să încercam să ne dezvoltam împreună”.

“În discuţiile noastre este vorba despre ce aspecte culturale apar în spaţiile publice”.

“Consider că un oraş ce se dezvoltă atât de repede are identitatea sa si nu este neaparat opera de artă. Când ne uitam la un oraş vedem fundalul său cultural si istoria. O problemă dificilă cu care ne confruntăm azi pentru că ţara în sine are o imagine caracteristică”.

Specialistul chinez a menţionat că au existat două direcţii în care a merge arhitectura chineză: “trebuie să extragem esenţa din tradiţia cultural şi să o materializăm în arhitectură”.  Asemenea exemple sunt: clădirea Beijing Yintai Center (seamănă cu o lanternă tradiţională chinezească), clădirea Muzeului Suzhou (formă de sineizare chineză); iar, în privinţa variantele modernizare:  Xiangshan Mingyuan Hotel din Beijing, Gara din Shanghai şi Lhasa (aceste clădiri se armonizează cu mediul înconjurător).

“Clădirea nu există dacă nu are în jur şi un oraş frumos. Dacă nu se armonizează cu mediul înconjurator înseamna că nu e o cladire reuşită. Noi acordăm şi atenţie mare şi mediului natural”.

 

 

.

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: A șasea sesiune a Dialogului Cultural Europa-China | stilanicholas

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EVENIMENTE

Premiile LSRS pentru Excelență Academică în Străinătate. Cine sunt studenții câștigători ai celei de-a XI-a ediții a Galei LSRS

Published

on

Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) a organizat cea de-a 11-a ediție a Galei LSRS, pe 7 ianuarie 2020 la Palatul Parlamentului și totodată, a marcat atât intrarea în cea de-a 2-a decadă de existență a Ligii, cât și abordarea unei noi viziuni și direcții strategice pentru viitorul comunității LSRS.

Întregul eveniment a fost transmis live pe pagina de Facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro

#galaLSRS premiază,  pe baza unei competiții  deschise, studenţii şi absolvenţii din diaspora românească ce are ca scop recunoașterea performanțelor academice și extracurriculare. Acesta este singurul eveniment național destinat promovării meritelor și valorilor studenților români de pretutindeni. LSRS crede într-o nouă viziune și premiază oamenii care inspiră o nouă generație!

 

Gala Studenţilor Români din Străinătate 2020 a premiat următoarele categorii:

Studentul Român al Anului din Europa – Nivel Universitar Licență

Dumitru Elena Roxana – mențiune
Ionete Delia Roxana – premiul câștigător

Studentul Anului în Europa Universitar – Nivel Universitar Master

Lupu Ana – premiul câștigător
Lazăr Teodora – mențiune

Categoria Studentul Anului în Europa Postuniversitar:

Ciupăgeanu Dana Alexandra – mențiune
Farcaș Ionuț Gabriel – premiul câștigător

Studentul Român al Anului de pe alte Continente:

Radulescu Andreea – mențiune
Lepadatu Florina – premiul câștigător

Studentul Român al Anului din America de Nord

Manoliu Ioana Alexandra – mențiune
Suciu Diana Maria – premiul câștigător

Categoria Studentul Anului categoria Erasmus:

Margaras Andreea Sorana – premiul câștigător
Cotrau Ioana Daria – mențiune 

Categoria Studentul Anului categoria Arte:

Buzila Ciprian Ilie – mențiune
Scripcariu Ochiai Ana – premiul câștigător

Categoria Studentul Anului în România – Universitar:

Boț Mădălina – mențiune
Grigore Mădălina Elena – premiul câștigător

Categoria Studentul Anului în România – Postuniversitar:

Moisoiu Vlad – premiul câștigător
Brandibur Oana
Rusu Mircea Călin
Dogariu Laura Maria – mențiune 

Marele premiu al Galei LSRS 2020 a fost câștigat de Daniel Prelipcean.


”Știința m-a modelat în persoana care sunt astăzi, iar în semn de recunoștință am decis să-mi dedic viața acestei curiozități umane. În particular, entuziasmul de a descoperi ceva nou pentru beneficiul întregii lumi este unul dintre principalele motive pentru care mă trezesc în fiecare dimineață. Masterand în Fizică Aplicată la Universitatea Tehnică din Miinchen, Germania, am descoperit în această alegere de a aborda lumea într-un mod rațional că măsura tuturor lucrurilor este fericirea omului. Astfel, ca olimpic național la fizică și matematică, am avut un vis de peste un deceniu: să ajung la granițele cunoașterii umane și să încerc să le împing și mai departe. Vara aceasta mi-am trăit visul, ca student practicant la CERN (Consiliul European pentru Cercetare Nucleară), iar din Aprilie 2019 mă voi întoarce pentru a-mi scrie dizertația de Master.”


 

 

Continue Reading

EVENIMENTE

LSRS premiază studenţii şi absolvenţii din diaspora românească în cea de-a 11-a ediție a Galei LSRS. LIVE – 7 ianuarie, la Palatul Parlamentului

Published

on

© LSRS

Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) organizează cea de-a 11-a ediție a Galei LSRS, care va avea loc pe 7 ianuarie 2020 la Palatul Parlamentului și va marca atât intrarea în cea de-a 2-a decadă de existență a Ligii, cât și abordarea unei noi viziuni și direcții strategice pentru viitorul comunității LSRS.

Gala LSRS va fi tranmisă LIVE pe pagina de Facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro.

Ce reprezintă Gala LSRS?


#galaLSRS premiază,  pe baza unei competiții  deschise, studenţii şi absolvenţii din diaspora românească ce are ca scop recunoașterea performanțelor academice și extracurriculare. Acesta este singurul eveniment național destinat promovării meritelor și valorilor studenților români de pretutindeni. LSRS crede într-o nouă viziune și premiază oamenii care inspiră o nouă generație!


În cadrul Galei, ca în fiecare an, se decernează Premiile LSRS pentru Excelență Academică în Străinătate.

Gala Studenţilor Români din Străinătate 2019 a reprezentat o ocazie de a aduce alături reprezentanți de valoare ai diasporei academice și personalități recunoscute din mediul public, privat și non-guvernamental românesc. La împlinirea a 10 ani de #LSRS, la gală s-au înscris peste 800 de participanți și au fost acordate 7 premii.

Gala Studenţilor Români din Străinătate 2o20 va premia următoarele categorii:

Studentul Român al Anului din Europa – Nivel Universitar Licență

Vlad Cătălina
Dumitru Elena Roxana
Ionete Delia Roxana
Pernea Marius
Balmez Andrada Ioana

 Studentul Anului în Europa Universitar – Nivel Universitar Master

Prelipcean Daniel
Pavel Ștefania Felicia
Lupu Ana
Lazăr Teodora
Zamfira Denisa Adina

Categoria Studentul Anului în Europa Postuniversitar:

Ciupăgeanu Dana Alexandra
Paladi Irina
Farcaș Ionuț Gabriel
Naciu Anda
Lungu Daniel Adrian

Studentul Român al Anului din America de Nord

Zait Ruxandra
Manoliu Ioana Alexandra
Suciu Diana Maria
Mihalache Oana Cosmina

Categoria Studentul Anului în România – Universitar:

Busioc Costin
Burlacu Maria Monica
Boț Mădălina
Mohan Aurelian Dragoș
Grigore Mădălina Elena

Categoria Studentul Anului în România – Postuniversitar:

Moisoiu Vlad
Brandibur Oana
Rusu Mircea Călin
Dogariu Laura Maria

Categoria Studentul Anului categoria Arte:

Buzila Ciprian Ilie
Jitariu Tudor
Scripcariu Ochiai Ana
Rusu Lia
Spataru Cristian

Categoria Studentul Anului categoria Erasmus:

Margaras Andreea Sorana
Neculau Diana Cosmina
Zota Laura Stefania
Diaconescu Ioana Catalina
Cotrau Ioana Daria

Studentul Român al Anului de pe alte Continente:

Radulescu Andreea
Lepadatu Florina
Ungureanu Raducu Gabriel

 

Continue Reading

EVENIMENTE

LSRS organizează ”Future Skills & Future of Work”, al doilea eveniment dintr-o serie de conferințe menite să pună pe agenda tinerilor provocările viitorului

Published

on

© LSRS

Liga Studenților Români din Străinătate organizează ”Future Skills & Future of Work”, al doilea eveniment dintr-o serie de conferințe menite să pună pe agenda tinerilor provocările viitorului.

Evenimentul se desfășoară pe 28 noiembrie, de la ora 18:00 la teatrul de revistă Constantin Tănase și va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook a redacției CaleaEuropeană.ro. 

© LSRS

Evenimentul are ca tematică o dilemă actuală pentru studenții și societatea de astăzi, și anume job-urile viitorului precum și skill-urile de care vom avea nevoie pe piața muncii.

Printre invitați se află și Fost Ministru al Educației, Dezvoltării și Inovării Adrian Curaj, Marcel Foca Președintele Intergraph Computer Services și Francois Aldeguer Director General Adjunct BRD. Discuțiile vor fi coordonate de Dragoș L. Preda, Co-fondator & VP de onoare al Ligii Studenților Români din Străinătate, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Evenimentul dă startul unei serii de conferințe, cu scopul întocmirii unui raport care va conține concluzii și propuneri menite să fie înaintate Ministerului Educației Naționale. Totodată, prin aceste conferințe se dorește și conștientizarea nevoii de schimbare și adaptare a abilităților și competențelor deținute de tineri la viitoarele cerințe ale pieței muncii.

Dacă vrei mai multe detalii despre eveniment, poți să urmărești actualizările organizatorilor pe Facebook

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending