Connect with us

EVENIMENTE

A șasea sesiune a Dialogului Cultural Europa-China

Published

on

de Stila – Nicholas Puerava

Conferința  „The 6th European – Chinese Cultural Dialogue” a adus în vedere relaţiile Uniunea Europeană – China şi a unit vorbitori şi experţi în artă şi cultură în cadrul unei conferinţe specifice dialogului transnaţional România – China şi implicit UE – China.

Moderator al conferinţei a fost dl. DAN CĂRBUNARU, din partea caleaeuropeană.ro.

16442_0_1

Dl. VALERIU ZGONEA, Preşedinte al Camerei Deputaţilor, a fost prim vorbitor din partea statului român. Zgonea a declarat că este „onorat de a fi astăzi la această conferinţă şi că este onorat şi datorită relaţiei pe care România o are cu China”. Acesta a mărturisit şi că: “Este un privilegiu pentru Parlamentul National de a uni aceste culturi de pe doua continente. Convigerea mea este că va aduce apropiere”.

Conferinţa a amintit că, în acest an împlinim 65 ani de cooperare diplomatică şi că un punct important în dezvoltarea sustenabilă trebuie sa fie parteneriatul UE – China. Zgonea a amintit şi importanta înalţilor reprezentanţi chinezi, evaluând importanţa ca “paşi concreţi la nivelul diplomaţiei, care demonstrează că România doreşte să fie cel mai bun prieten al Chinei în această parte a Europei”.

“Închei prin a spune, Parlamentul României, prin misunea sa publica, este şi va rămâne un loc privilegiat pentru arta si pentru artişti”, a mai menţionat Preşedintele Camerei Deputaţilor.

Dl. LILIAN ZAMFIROIU, Preşedintele Institutului Cultural Român, a prezentat evenimentul ca unul “de tradiţie care a pornit de la fapte simple… În urma cu 6 ani avea loc primul dialog, la Shanghai (2008). Apoi Copenhaga (2009), Shanghai (2010), Luxemburg (2011), Xi’an (2012). De anul trecut ICR are onoarea de a organiza”. Acesta mai menţionează că: “Dialogurile anterioare au fost benefice. Europa are loc să fie bine înţeleasă în China precum şi China are loc să fie bine înţeleasa în Europa”.

Viitorul incert şi trecutul istoric nu au fost aspecte uitate de Zamfiroiu: “Dezvoltarea urbană este probabil cea mai mare dezvoltare socială a sec XXI. Până în 2030: trei persoane din 4 vor trăi la oraş. Oraşele prezentului şi cele ale viitorului trebuie să asigure deopotriva bucuria de a trăi şi face parte dintr-o comunitate. Ce a însemnat şi ce va însemna mâine a face parte dintr-o comunitate?”

Amintind despre trecutul oraşului Bucureşti, ca Micul Paris, reprezentantul ICR, şi-a manifestat încrederea şi “bucuria de a fi victima unui oraş care are un farmec de care nu mai poţi scăpa” completând cu patos “m-aş bucura să cădeţi şi voi victime”.

Dl. Cărbunaru a reluat cuvântul completând că: “Astăzi suntem uniţi în diversitate, dar în România suntem dincolo de această diversitate”.

Ca membru organizator, prin ICR, EUNIC (European Union National Institutes for Culture), dna. ANNIKA REMBE (președinte – EUNIC) continuă ideea diversităţii, argumentând: Trăim într-o zonă a schimbării. Nu este nedorit a experimenta alte culturi. Cu abilităţi nelimitate vin posibuilitati nelimitate. Suntem conştienti de amenintăţile comune”.

“Noi suntem conştienţi de ameninţările comune.Este o situație unde abordarea amenițărilor este déjà realizată. Aceasta este arta. Capabilitățile artei de a abilita o persoană în a achiziționa. Arta deja vorbește în limbajul comun și universal. Inspectaţi viziunile, răspundeţi la lecţii şi reîncepeţi”.

Dna. IULIA DEUTSCH, şef-adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, spune că:

“China este componenta numărul doi pentru UE şi EU este prima componentă a Chinei”. Se referă aici la faptul că China este principalul furnizor de bunuri pentru UE şi UE este cea mai mare piaţă de deschidere pentru China, dar şi că există organizarea externă ce poziţionează această relaţie asemeni mediului de colaborare: “Organizarea externă pune China pe acelaşi punct de vedere. UE 2020 recunoaşte importanţa urbanizării în China”.

 “UE va utilize benefic acestă organizare. Programul Erasmus Plus deschide oportunitatea pentru toate părţile din lume, inclusiv China. Am aşteptări mai clare prentru o abordare mai mare pentru UE – China“.

 

Intervenţii şi prezentări

 Conferinţa a continuat timp de 2 zile, 15 – 17 octombrie, şi a arătat opţiunea părţilor (europeană şi chineză) viziunile despre artă, cultură şi viitor.

În continuare voi enumera intervenţiile şi prezentările experţilor invitaţi, iar apoi voi conclude cu unele idei cheie ale experţilor.

  1. Gerald Bast (EU), rector, Universitatea de Arte Aplicate, Viena, Austria, Public space beyond architecture.
  2. Zhu Legeng (CN), director al Institutului de Creație Artistică, Academia Națională de Arte a Chinei, Integrarea artei cermaice în spaţiul urban.
  3. Gruia Bădescu (EU), doctorand la Universitatea din Cambridge, expert în dezvoltare și design urban, România.
  4. Liu Tuo (CN), director al Institutului de Artă și Arhitectură, Academia Națională de Arte a Chinei / Natura publică a spațiului public.
  5. Viestarts Gailitis (EU), director de creație, Skaņu Mežs, Letonia / Animarea orașului cu ajutorul sunetului.
  6. Zhi Min (CN), Institutul de sculptură, Academia Națională de Arte a Chinei / Aplicarea și extensia sculpturii în spațiul public.
  7. Hideaki Ogawa (EU), artist și curator, Ars Electronica / Arta drept catalizator pentru bunăstarea socială.
  8. Li He (CN), director adjunct al Departamentului de Sculptură al Academiei de Arte Frumoase, Universitatea Qinghua / Cum pot artiștii anima spațiile publice?.

 

GERHARD BAST (EU) / Public space beyond architecture.

“În Barcelona statuia lui Cristofor Columb este în stdionul echipei Barcelona, Nike plăteşte oraşul pentru utilizare…  Nu discutăm despre orice spaţiu care nu este public pentru cetăţeni, ci discutăm despre spaţiu urban… Spaţiul public poate fi utilizat în varii modalităţi”.

“Spaţiul public va fi înlocuit cu spaţiul virtual? Accesul la spaţiul virtual este limitat, spaţiul public este la fel de limitat? Nu cred asta… ştiinţa nu este datoare spaţiului public”.

„În secolul XXI este vorba despre a schimba şi crea cunoaştere… Arta este o construcţie socială. Arta este rezultatul observării rezoluţiei feed-back–ului, astfel că observatorul este preocupat de rezultatul feed-back–ului”

„Arta în spațiul public este expusă la schimbul public predominant mai mult decât celelalte .. Cu toate acestea artă publică devine democratică în cazul în care societatea devine democratică. Istoria este conversia unui anumit tip de democraţie”.

 

ZU LEGENG, (CN), Integrarea artei ceramice in spaţiul urban.

“Pentru dezvoltarea oraşelor trebuie sa vedem la ce probleme suntem expuşi şi să găsim un limbaj comun pentru a veni în întampinarea lor”.

“Ştim că dezvoltarea societăţii noastre actuale şi industriale face ca spaţiul urban să se schimbe neîncetat. Din punctul de vedere al unui artist de înfrumusetare a spaţiilor publice din marile metropole… voi prezenta unele aspecte cu care marile oraşe se confrunta în zilele noastre şi câteva creaţii de ceramică:

  • Starea de ceramică de la Seul. Colaborarea cu specialiştii din Coreea, ne-am focusat asupra ideii de a face un concept de expoziţie, o sala din ceramic.. iar, în aceasta sala am încercat sa dezvoltăm în spaţiu unde să prezentăm istoria in imagini, în ceramică. Numit si Palatul de Ceramică (http://www.cphall.org/english.htm).
  • o statie de metrou din China (o parte din spaţiul public, nu staţia în totalitate);
  • Galleria de arta ceramică din cadrul Teatrului National din Beijing.
  • atelierul personal al dl. Legeng”.

Pe lângă creaţiile statice există şi spaţii publice unde se creaţiile de ceramic se pot expune, la expoziţii sau târguri:

  • o zona din orasul Tianmen (al treilea oraş din China);
  • Clădirea Himalaya Centrală (din Shanghai).

 

LIU TUO (CN), Natura publică a spațiului public.

“Caracterul public e un concept vital şi trebuie sa îl cultivăm. În ultimii ani dezvoltarea oraşelor din China cunosc un ritm foarte intens şi se produc foarte multe schimbări în spaţiul pulbic. Această modificare permanentă ne face să ne gandim mai bine cum putem manageria mai bine aceste spaţii”.

“Trebuie sa facem cercetarii despre cum să deschidem spaţii noi sau cum să deschidem unele clădiri către public. Trebuie să ne gândim şi la caracteristicile de bază ale spaţiului public şi modealitatea de deschidere. Spaţiul public are valoarea de apartanenţă şi identitate. Trebuie să le oferim oamenilor oportunitatea de a se simţi bine”.

“Sunt multe provocării pentru reabilitarea vechilor clădiri. Forma acestor cladiri este una spirituală, deoarece ne-am gândit sa folosim aceste spaţii pentru diverse activităţi precum expoziţii, să îi facem pe oameni conştienţi de caracterul public şi caracterul combinat al spaţiuluii public dar şi de caracterul artisitic”.

Noi oferim oamenilor spatii publice si de expozitii, trebuie sa vedem cum sa ii facem pe oameni constienti de caracterul lor artistic.

 

Prof. Dr. Carlos Fortuna (EU), Rolul artelor în orașele viitorului

 “Discutăm despre oraşe pentru că oraşele sunt importante. Nimeni nu merge în România sau China… mergem în Bucureşti sau Bucureşti. Asta ne arată cum vor arăta oraşele viitorului”.

“Într-un fel am involuat la nivelul atmosferei culturale. Noi nu suntem cei care dezvoltă arta ci arta ne dezvoltă pe noi. Artiştii sunt aduşi public prea târziu… Cred că artiştii trebuie să fie implicaţi în evoluţia oraşelor, nu după… sensul artei este cu uşurinţă înţeles”.

 

Dong Ya (CN), “Moştenire şi regenerare – Evoluţia Formelor Arhitecturale”.

“În urmă cu câţiva ani am primit o temă din partea autorităţilor china: tradiţie şi cunoaştere în cultură. Cum să schimbăm forma? China nouă este China noastră, este ceea ce a apărut după 1949 şi noi am făcut studii de amploare despre cum să ne folosim de tradiţie şi cum să imbinăm aceste tradiţii in practică şi să încercam să ne dezvoltam împreună”.

“În discuţiile noastre este vorba despre ce aspecte culturale apar în spaţiile publice”.

“Consider că un oraş ce se dezvoltă atât de repede are identitatea sa si nu este neaparat opera de artă. Când ne uitam la un oraş vedem fundalul său cultural si istoria. O problemă dificilă cu care ne confruntăm azi pentru că ţara în sine are o imagine caracteristică”.

Specialistul chinez a menţionat că au existat două direcţii în care a merge arhitectura chineză: “trebuie să extragem esenţa din tradiţia cultural şi să o materializăm în arhitectură”.  Asemenea exemple sunt: clădirea Beijing Yintai Center (seamănă cu o lanternă tradiţională chinezească), clădirea Muzeului Suzhou (formă de sineizare chineză); iar, în privinţa variantele modernizare:  Xiangshan Mingyuan Hotel din Beijing, Gara din Shanghai şi Lhasa (aceste clădiri se armonizează cu mediul înconjurător).

“Clădirea nu există dacă nu are în jur şi un oraş frumos. Dacă nu se armonizează cu mediul înconjurator înseamna că nu e o cladire reuşită. Noi acordăm şi atenţie mare şi mediului natural”.

 

 

.

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: A șasea sesiune a Dialogului Cultural Europa-China | stilanicholas

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EVENIMENTE

LSRS organizează Conferința Future Skills & Future of Work. La eveniment participă și președintele Klaus Iohannis (LIVE ora 18:00)

Published

on

© LSRS

Liga Studenților Români din Străinătate organizează marți Conferința Future Skills & Future of Work, un eveniment dedicat studenților români și la care participă și președintele Klaus Iohannis.

Evenimentul are loc marți, la Romexpo, Pentagon Events, intrarea C, ora 18:00. Conferința va fi transmisă LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

Evenimentul are ca tematica o dilemă actuală pentru studenții și societatea de astăzi, și anume job-urile viitorului precum și skill-urile de care vom avea nevoie pe piața muncii.

Potrivit organizatorilor, la eveniment vor participa, în calitate vorbitori, președintele Klaus Iohannis, președintele Consiliului Național al Rectorilor Sorin Cîmpeanu și rectorul Universității de Vest din Timișoara Marilen Pirtea

Conform World Economic Forum, începând cu 2022, mai mult de 1/2 din persoanele angajate va trebui să capete mai multă expertiză pentru poziția pe care o dețin sau să își dezvolte noi abilități.

Evenimentul Future Skills & Future of Work dă startul unei serii de 3 conferințe, cu scopul întocmirii unui raport care va conține concluzii și propuneri menite să fie înaintate Ministerului Educației Naționale. Totodată, prin aceste conferințe se dorește și conștientizarea nevoii de schimbare și adaptare a abilităților și competențelor deținute de tineri la viitoarele cerințe ale pieței muncii.

Următoarele conferințe vor avea ca vorbitori reprezentanți ai Romanian Business Leaders, CNIPMMR, Repatriot, Lumea Geospațială, Patriot Fest.

Continue Reading

EVENIMENTE

ADR Nord-Est: Inovarea și creativitatea și-au dat mâna la Iași în cadrul Săptămânii Regiunilor Inovatoare din Europa la Conferința WIRE

Published

on

Sub deviza “Explorează. Creează. Inovează în regiunea ta!” Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est a organizat la finalul președinției României la Consiliul UE cea de-a X-a ediție a Conferinței internaționale WIRE – “Săptămâna Regiunilor Inovatoare din Europa”.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, peste 250 de participanți, reprezentând universități, centre de cercetare și inovare, clustere, ministere, agenții guvernamentale, organizații de dezvoltare regională și antreprenori din 33 de țări s-au întâlnit la Iași în perioada 26 – 28 iunie 2019 pentru a identifica soluții în vederea stimulării dezvoltării și consolidării ecosistemelor regionale de inovare și pentru a dezbate viitorul cercetării și inovării în perioada de programare 2021-2027.

Deschiderea oficială a evenimentului a fost marcată de mesajele reprezentanților țării gazdă, respectiv Nicolae Hurduc, Ministrul Cercetării și Inovării, Maricel Popa, Președintele Consiliului Județean Iași, Sorin Brașoveanu, Președintele Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și Vasile Asandei, Directorul General al ADR Nord-Est, dar și de câteva momente artistice de excepție oferite de studenții Universității de Arte “George Enescu” din Iași.

“Toată lumea vorbeşte în ultima vreme despre creativitate şi despre faptul că procesul de inovare necesită un aport suplimentar din partea viitorilor specialişti în domeniu. Puţină lume ne spune cum putem deveni mai creativi. La Universitatea Tehnică din Iaşi este un curs de creativitate, unde studenţilor li se predau ore de pictură, teatru şi muzică, astfel încât viitorii ingineri să îşi folosească creierul la întreaga lor capacitate. (…) Ca atare, un viitor inginer, un viitor cercetător nu trebuie să înveţe numai cursuri de specialitate, ci trebuie să îşi dedice o cantitate importantă de timp şi zonei artistice. (…) Recomand viitorilor specialişti care vor să lucreze în domeniul ingineriei să fie activi în zona frumosului”, a spus Nicolae Hurduc, subliniind faptul că mulţi dintre laureaţii premiului Nobel aveau preocupări artistice.

Invitatul special al acestui eveniment, reprezentând Comisia Europeană, Signe Ratso, Director General adjunct al Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare, a declarat: “Reuniunea informală a șefilor de state de la Sibiu a subliniat că cercetarea și inovarea vor avea o importanță vitală în conturarea unei Europe durabile în viitor. Vom avea nevoie de toți actorii, la nivel european, național și regional, să ne implicăm în acest proces, fructificând întregul potențial de cercetare și inovare, în special potențialul care este în prezent insuficient valorificat. Comisia Europeană a depus mult efort pentru a se asigura că instrumentele sale de finanțare lucrează împreună pentru a sprijini acest demers. Viitorul program Horizon Europe va oferi noi oportunități de sinergie cu Politica de Coeziune, permițând combinarea diferitelor surse de finanțare UE pentru a maximiza impactul. WIRE X 2019 facilitează o mai bună poziționare a actorilor regionali în vederea consolidării și extinderii capacității de cercetare și inovare în Europa.”

“Transformare economică, digitalizare, excelență, piețe globale, ecosisteme regionale de inovare și, bineînțeles, educația sunt doar câteva dintre temele pe care le abordăm anul acesta la conferința WIRE. Dar, așa cum poate observați, nu prea avem noi oportunitatea de alege subiectele, ci ele ne aleg pe noi, pentru că rezultă din realitatea globală și din nevoia noastră de a ne adapta permanent, într-o manieră inteligentă. Recunoștința noastră se îndreaptă către Comisia Europeană, în special Directoratul pentru Cercetare și Inovare și Ministerului Cercetării care ne-au sprijinit în acest efort, partenerilor noștri locali și regionali și lectorilor care au ales să împărtășească cu noi din expertiza lor, din provocări, dar și din lecții-învățate. Sper și cred cu tărie că aceasta nu va reprezenta pentru dumneavostră doar “încă o altă conferință, ci lucrurile pe care le discutăm aici vor avea un impact real în viitorul nostru comun. Mulțumesc că sunteți parte din WIRE 2019!” a declarat Vasile Asandei, Director General ADR Nord-Est.

Interviuri cu participanții la eveniment

Principalele mesaje transmise au fost legate de nevoia încurajării apropierii dintre cercetare și mediul de afaceri și dezvoltarea de instrumente de stimulare a dezvoltării ecosistemelor regionale de inovare.

De asemenea, printre recomandările și concluziile desprinse se regăsesc următoarele:

o          In viitoarea politică de coeziune, strategiile de specializare inteligentă trebuie să se focuseze mai mult către necesitatea preluării noilor descoperiri tehnologice;

o          Pentru a sprijini integrarea în lanțurile valorice ar trebui să ne concentram pe măsuri de creștere a capacității și eficienței administrației publice locale, dezvoltarea de competențe tehnologice și identificarea de noi soluții pentru finanțarea proiectelor inovative;

o          Educația nu trebuie acuzată pentru eșecurile economice; acestea trec dincolo de educație; dacă vrem să fim pregătiți pentru viitor, instrumentele de învățare propuse de societatea civilă trebuie preluate, stimulând astfel angajarea societății civile, acesta fiind un subiect important pe agenda Comisiei Europene;

o          Trebuie să dezvoltăm ecosistemele regionale de inovare, să reunim toți actorii implicați și să începem dialogul pentru a construi încrederea și angajamentul față de o viziune comună;

o          Toți trebuie să sprijinim schimbarea! Fără angajamentul nostru comun, aceasta nu se poate obține.

Video de prezentare WIRE X

Continue Reading

EVENIMENTE

Consiliul Județean Sibiu și Advisory Hub organizează Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale (LIVE, 28 iunie, ora 11:30)

Published

on

Consiliul Județean Sibiu, alături de platforma Advisory Hub și cu sprijinul Uniunii Naționale a Consiliilor Județene și a Asociațiilor Municipiilor, Orașelor și Comunelor din România – AMR, AOR și ACOR -, în contextul deținerii președinției Consiliului Uniunii Europene, organizează vineri, 28 iunie, Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale.

Evenimentul are loc la Muzeul Astra, care a găzduit pe 9 mai Summitul PPE, și va fi transmis LIVE pe CaleaEuropeană.ro de la ora 11:30.


Scopul evenimentului este de a concretiza munca experților AdvisoryHub începută încă din 2015, de a simplifica procedurile pentru accesarea și implementarea fondurilor structurale, atât la nivel european, cât și la nivel național, prin dezbaterea propunerii legislative pentru simplificarea măsurilor necesare.

“Fondurile europene sunt șansa României de a recupera decalajele de dezvoltare socio-economică și de a deveni competitivă la nivel european. Însă, deși suntem cu “banii aproape în sac”, absorbția precară și folosirea uneori ineficientă a acestora, ne împiedică să fructificăm această șansă.Propunerea legislativă de simplificare a procedurilor de accesare a fondurilor europene este o soluție pe care vrem să o lansăm în 28 iunie de la Sibiu” a declarat Daniela Cîmpean președinta Consiliului Județean Sibiu.

Simplificarea regulilor și a legislației naționale privind accesarea fondurilor structurale și de investiții Europene trebuie să fie o prioritate maximă pentru România pentru a urgenta dezvoltarea  infrastructurii, scurtării timpului de depunere a proiectelor până la finanțare și a asigura o finanțare rapidă a mediului privat. Începând cu actuala perioadă  2014-2020, Regulamentele UE au pus bazele simplificării, dar din păcate acest lucru nu s-a întâmplat la nivel național, din contră – complexitatea sistemului de management și control a crescut, generând o scădere a eficienței și impactului fondurilor structurale.

“În primul rând, simplificarea trebuie să fie făcută pentru beneficiarii și aplicanții din mediul public și privat pentru ca ei să se concentreze pe calitatea implementării proiectelor și să nu fie axați mai mult decât ar fi necesar pe partea administrativă. În al doilea rând, nevoia de simplificare trebuie înțeleasă și în contextul unei nevoi de creștere a performanței, a eficienței și a impactului ultilizării fondurilor europene. Nu în ultimul rând, trebuie simplificate obiectivele de investiții care să corespundă cu nevoile reale de dezvoltare la nivel național, la nivel de comunități locale, ale IMM-urilor și microîntreprinderilor, combinând acolo unde este posibil granturile cu instrumentele financiare. Doresc să-i mulțumesc atât doamnei Daniela Cîmpean – Președinta Consiliului Județean Sibiu, pentru sprijinul și asocierea în cadrul evenimentului, dar și partenerilor din cadrul asociatiilor publice, autoritatilor locale și din mediul privat, care au contribuit la concretizarea printr-un act legislativ la nevoia de simplificare a accesării fondurilor în România” a declarat Bogdan Rogin, inițiatorul platformei AdvisoryHub.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending