Connect with us

NEWS

Academia Română solicită autorităților Republicii Moldova să păstreze în uz oficial noțiunile de ”limbă română” și de ”istoria românilor”

Published

on

© Academia Română/ Facebook

Academia Română solicită autorităților Republicii Moldova să păstreze în uz oficial noțiunile corecte și consacrate de ”limbă română” și de ”istoria românilor” care fiind singurele valabile pentru denominarea realităților pe care le cuprind, informează Agerpres.

Academia Română a luat act, cu îngrijorare, de noile încercări de a introduce în uzul oficial, în Republica Moldova şi în alte regiuni vecine locuite de români, noţiunea inexistentă de <<limbă moldovenească>>, susţinută odinioară de propaganda sovietică şi reluată, astăzi, de către anumite cercuri interesate politic”, se arată într-o declaraţie a Academiei Române privind unitatea limbii române, adoptată de prezidiul acestui for.

În documentul publicat joi pe site-ul Academiei Române este precizat că ”limba română, de mai bine de două secole încoace, este studiată sistematic de către lingviștii români și străini, care au stabilit exact statutul și rolul lor”.

”Limba română este cea mai răsăriteană limbă romanică, are patru dialecte şi mai multe graiuri. Dialectele limbii române sunt cel daco-român, cel aromân (macedoromân), cel meglenoromân şi cel istroromân. Baza limbii române este formată din dialectul daco-român, singurul vorbit la nordul Dunării, şi care este, pentru marea parte a opiniei publice, limba română propriu-zisă. Graiurile limbii române nord-dunărene sunt numeroase, expresive, bogate în regionalisme: graiul ardelenesc (transilvănean), bănăţean, bihorean (crişean), maramureşean, moldovean, muntean, oltean etc. Graiul moldovean (moldovenesc) este acela vorbit între Carpaţi, la vest, Nistru (pe alocuri şi dincolo de Nistru), la est, Ceremuş, la nord, şi Milcov, Dunăre şi Gurile Dunării, la sud. Prutul nu reprezintă o graniţă lingvistică sau dialectală şi, în consecinţă, limba vorbită de o parte şi de alta a acestui râu este aceeaşi, anume limba română. Graiurile limbii române asigură unitatea limbii şi sunt inteligibile tuturor românilor”, se precizează în document.

Academia a subliniat că ”limba literară, născută din secolul al XVI-lea încoace, este limba standard care se învaţă în şcoală şi care subliniază – în România, în Republica Moldova şi oriunde în afara acestor state – patrimoniul lingvistic comun.”

”Graiul moldovenesc nu se opune în niciun fel unităţii limbii române, aşa cum noţiunile de moldovean şi de român nu se contrapun, ci se completează. Oltenii, maramureşenii, bănăţenii etc. sunt, în acelaşi timp, şi români, aşa cum majoritatea moldovenilor sunt moldoveni şi români concomitent. La fel, bavarezii sunt germani, toscanii sunt italieni şi normanzii sunt francezi deopotrivă. Mai mult, chiar dacă Elveţia este stat, nu există vreo limbă elveţiană inventată din motive politice. Austria are o statalitate veche şi recunoscută, dar limba studiată în şcolile austriece nu este austriaca, ci germana. Nici limba franceză studiată în Belgia nu se cheamă belgiană. Învăţaţii moldoveni, de la Miron Costin şi Dimitrie Cantemir până la Mihai Eminescu şi Alexandru Philippide, au folosit constant noţiunea de limbă română şi nu pe cea de <<limbă moldovenească>>. Cei mai importanţi teoreticieni ai numelor de român (românesc) şi România au fost moldovenii. Patria, pentru Eminescu, nu era Moldova, ci România, fapt pentru care a scris: <<Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!>>”, se mai precizează în declaraţie.

Academia Română mai subliniează că ”limba majorității populației” statului ”recunoscut în plan internațional, Republica Moldova” ”este limba română, exprimată în frumosul grai moldovenesc”.

”Istoria şi realitatea nu pot urmări decât criteriul adevărului omeneşte posibil, iar acest adevăr vorbeşte clar şi fără echivoc despre limba română, vorbită şi scrisă cu alfabet latin pe ambele maluri ale Prutului. Noţiunea de ‘limbă moldovenească’, dincolo de inexistenţa realităţii pe care tinde să o denumească, intră în contradicţie cu întreaga istorie culturală a regiunilor răsăritene ale spaţiului locuit de români şi ameninţă să excludă din zestrea spirituală a ramurii răsăritene a poporului român pe cei mai mari scriitori ai săi, care s-au considerat invariabil români şi care au scris exclusiv în limba română”, se arată în document.

”Istoria și realitatea nu pot urmări decât criteriul adevărului omenește posibil, iar acest adevăr vorbește clar și fără echivoc despre limba română, vorbită și scrisă cu alfabet latin pe ambele maluri ale Prutului.

Noțiunea de <<limbă moldovenească>>, dincolo de inexistența realității pe care tinde să o denumească, intră în contradicție cu întreaga istorie culturală a regiunilor răsăritene ale spațiului locuit de români și amenință să excludă din zestrea spirituală a ramurii răsăritene a poporului român pe cei mai mari scriitori ai săi, care s-au considerat invariabil români și care au scris exclusiv în limba română.”, mai precizează Academia Română în documentul amintit mai sus.

”A promova ideea unei limbi „moldovenești“, distincte de cea română, nu este numai o denaturare a unei realități culturale și identitare documentată în toate sintezele lingvistice, istorice și literare, ci și o manipulare ideologică pe care comunitatea internațională nu o va accepta niciodată. Limba unui popor e parte definitorie a identității sale; de aceea, instrumentalizarea ei ideologică prin politici lingvistice tendențioase nu poate modifica o realitate care se sprijină pe o tradiție de secole și mai ales nu poate anula o identitate pe care românii din Republica Moldova o simt ca definitorie: aceea a apartenenței la spațiul lingivistic și cultural românesc.”, mai spune Academia Română.

Drept consecinţă, Academia Română ”sprijină necondiționat poziția Academiei de Științe a Republicii Moldova, a institutelor sale de profil, privitoare la statutul limbii române ca limbă istorică și oficială a statului. În lumina acestor considerente, Academia Română solicită expres autorităților Republicii Moldova să păstreze în uz oficial noțiunile corecte și consacrate de <<limba română>> și de <<istoria românilor>>, ca fiind singurele valabile pentru denominarea realităților pe care le cuprind.”

Documentul este semnat de Biroul Prezidiului Academiei Române: acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române; acad. Bogdan Simionescu, acad. Victor Spinei, acad. Răzvan Theodorescu, acad. Victor Voicu, vicepreşedinţi ai Academiei Române şi de acad. Ioan Dumitrache, secretar general al acestui for.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Organizația Internațională a Muncii, despre impactul pandemiei de coronavirus: Cea mai gravă criză după cel de-Al Doilea Război Mondial. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o ţară unde au fost introduse restricţii parţiale sau totale

Published

on

Pandemia de coronavirus ar urma să ducă la dispariâia a 6.7% din numărul total de ore de mună la nivel mondial în cursul celui de-al doilea trimestru, adică echivalentul a 195 de milioane de locuri de muncă full time, a estimat Organizația Internațională a Muncii (OIM), care a tras atenția că este vorba de cea mai gravă criză cu care se confruntă muncitorii după cel de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unui raport publicat marți, Organizația Internațională a Muncii a punctat că pandemia de coronavirus are un efect catastrofal asupra timpului de lucru și asupra veniturilor la scară globală, subliniind că efectele pandemiei sunt mult mai mari decât cele din perioada crizei financiare din 2008-2009.

”Pandemia are consecinţe foarte serioase asupra sectorului muncii. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o ţară unde au fost introduse restricţii parţiale sau totale”, a declarat directorul general al OIM, Guy Ryder, adăugând că 81% din forţa de muncă globală de 3,3 miliarde persoane sunt în prezent afectate.

Reduceri puternice ale numărului total de ore de muncă sunt preconizate pentru statele arabe (8,1% din numărul total de ore de muncă sau cinci milioane de locuri de muncă full time), în Europa (7,8% sau 12 milioane de locuri de muncă full time) şi în Asia-Pacific (7,2% sau 125 de locuri de muncă full time).

Conform OIM, sectoarele cele mai vulnerabile sunt serviciile hoteliere și restaurantele, industria manufacturieră, comerțul cu amănuntul, serviciile de business și activitățile administrative.

”Creşterea finală a numărului de şomeri în anul 2020 va depinde mult de evoluţia situaţiei şi de măsurile adoptate”, adaugă OIM, apreciind însă că este foarte probabil ca cifrele de la finalul anului să fie ”semnificativ mai mari” decât estimările iniţiale care mizau pe 25 de milioane de noi şomeri din cauza coronavirusului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Coronavirus: Ministrul Apărării din Slovacia dorește reevaluarea plății ratelor pentru avioanele F-16, justificând că bugetul ministerului va fi influențat semnificativ de criza provocată de pandemia de COVID-19

Published

on

© Wikipedia

Plata ratelor la avionaele de luptă F-16 comandate de Slovacia din Statele Unite va trebui reevaluată, a transmis ministrul slovac al apărării, Jaroslav Nad, potrivit agenției de presă TASR, citată de Agerpres.

Acesta a justificat că cele 150 de milioane de euro, care trebuie achitate până la finalul lunii septembrie, vor fi o problemă semnificativă pentru buget. Oficialul slovac a semnalat că bugetul Ministerului Apărării va fi influențat semnificativ de criza provocată de pandemia de coronavirus.

”Plăţile vor fi un cuţit în spate pentru bugetul nostru şi realmente va trebui să reevaluăm cumva acest lucru”, a insistat Jaroslav Nad, adăugând că nu va fi uşor, întrucât este vorba de un contract deosebit de vast şi complicat.

Acesta a menţionat că va discuta cu experţi şi a apreciat că se va ajunge la un acord rezonabil cu SUA.

Ministrul slovac al Apărării a atras și în trecut atenția că aceste plăți vor consuma o parte semificativă din bugetul ministerului său, mai precizează agenția slovacă de presă TASR.

Slovacia a achitat deja 900 de milioane de euro pentru aceste avioane. Pentru anul acesta este prevăzută achitarea a 150 de milioane, iar în 2021 peste 500 de milioane de euro.

Slovacia a decis să achiziţioneze 14 avioane americane F-16 C/D Block 70, documentele fiind semnate în 2018 de ministrul de atunci al apărării Peter Gajdos şi vicepreşedinta Lockheed Martin Anna Wugofski.

Primele patru ar urma să fie livrate în 2022, iar celelalte în anul următor. Acordul cuprinde şi muniţia, suportul logistic şi antrenamentul pentru piloţi şi tehnicieni.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

COVID-19. Elveția mobilizează armata pentru a veni în sprijinul personalului sanitar angajat în combaterea coronavirusului

Published

on

©www.mediathek.admin.ch

Mii de militari din Elveția au fost trimiși în sprijinul personalului sanitar angajat în combaterea coronavirusului, fiind cea mai mare mobilizare a armatei din această țară de după Al Doilea Război Mondial, potrivit Reuteres, citat de Agerpres.

În total, 5.000 de militari, inclusiv membri ai batalioanelor medicale, au fost trimişi în misiuni de asistenţă pentru personalul civil. Armata a fost deosebit de activă în cantonul Ticino, de la frontiera cu Italia. Acolo s-au înregistrat şi cele mai multe cazuri de infectare din cele 22.000 confirmate în Elveţia şi 641 de decese.

Este în curs mobilizarea unor efective de până la 8.000 de membri, nu doar pentru serviciile medicale, dar și pentru închiderea frontierelor, asistență logistică și de securitate pe perioada crizei.

Au apărut şi probleme; sute de soldaţi şi ofiţeri au fost consemnaţi în cazărmi după ce au fost expuşi la pericolul de infectare. Dintre cei chemaţi sub arme pe 16 martie, peste 200 nu s-au prezentat şi ar putea fi inculpaţi în tribunale militare, a declarat generalul de brigadă Raymond Droz.

Droz a precizat că în prezent sunt în carantină 728 de militari, dintre care 49 la izolare, iar testele au relevat 172 de cazuri de infectare, multe la o şcoală pentru recruţi din Ticino. Un singur soldat elveţian a fost depistat pozitiv în timpul serviciului activ de combatere a coronavirusului.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending