Luni a avut loc un moment istoric la București. Formal, Comisia Europeană a adoptat o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, care se ridică la 29,2 miliarde de euro, o anvelopă financiară destinată reformelor și investițiilor care semnifică peste 10% din Produsul Intern Brut al țării. Practic, executivul european a dat undă verde circuitului decizional prin care Consiliul UE va aproba în termen de patru săptămâni acest plan fără precedent și prin care România va primi întâia tranșă de bani până la finalul acestui an, constând într-o pre-finanțare de 3,6 miliarde de euro.

Caracterul istoric nu derivă din momentul per se în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a înmânat documentul planului către președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu, ci din contextul care au făcut deopotrivă necesar și posibil un plan de relansare de o asemenea magnitudine în Europa: redresarea economică și socială a Uniunii Europene pe noi baze, ecologice și digitale, ca urmare a celei mai grave crize de la înființarea Uniunii (pandemia de COVID-19), având ca punct de plecare un plan franco-german, construit pe un concept mixt de fonduri de tip granturi și împrumuturi obținute printr-o mutualizare a datoriilor, adoptat la capătul celui mai lung summit din ultimul deceniu și sigilat decizional printr-un amplu proces de negociere între instituțiile UE.

România a devenit astfel cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, contractate la aceeași dobândă (sub 1%) toate statele membre pe baza ratingului de creditare al Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Acest pas esențial este urmat de o rută procedurală și decizională și de un întreg traseu de reforme și investiții și un, în timp ce întreg instrumentul oferă o fereastră de timp limitată. România, asemenea tuturor statelor membre, trebuie să contracteze finanțările până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Care este ruta procedurală pentru ca fondurile să puse la dispoziția României pentru reforme și investiții?

Ca parte a procedurii după evaluarea pozitivă adoptată la 27 septembrie de Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.

Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6-3,8 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această pre-finanțare, care provine deopotrivă din granturi și împrumuturi, va fi parafată prin semnarea unui acord financiar între Comisia Europeană și România.

Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Ulterior, România va putea solicita rambursări de sume alocate prin PNRR de până la două ori pe an în baza implementării țintelor și jaloanelor din planul aprobat. Mingea merge apoi în terenul Comisiei Europene care va trebui să pregătească în termen de două luni de la solicitarea României o evaluare preliminarii a cererii. 

Procedura primirii sumelor solicitate se încheie cu o decizie a Comisiei Europene în acest sens, luând în considerare și opinia Comitetului economico-financiar.

© European Commission

Cum a primit planul României aceleași calificative precum cele ale Franței sau Germaniei?

Planul de redresare al României “este un plan foarte cuprinzător, foarte bun”, a declarat luni un înalt funcționar european, în cadrul unui briefing tehnic cu presa română. Evaluarea tehnică a primit și cea mai înaltă formă de aprobare politică din partea Ursulei von der Leyen, care a afirmat, la București că planul României “un plan foarte bun, orientat către viitor”.

Pentru a fi aprobate, este necesar ca PNRR-urile statelor membre ale UE să respecte 11 criterii, iar acestea să fie notate cu calificative A sau B, unde A înseamnă că un criteriu a fost respectat în mare măsură, B – un criteriu a fost respectat într-o măsură moderată. Cel de-al treilea calificativ (C – un criteriu nu a fost respectat deloc) ar fi atras neaprobarea planului.

Conform acestor 11 criterii, Comisia a trebuit să evalueze dacă: măsurile au un impact de durată; măsurile abordează provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări sau o parte semnificativă a acestor provocări; jaloanele și țintele care permit monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele și investițiile sunt clare și realiste; planurile îndeplinesc obiectivul de 37 % privind cheltuielile legate de climă și obiectivul de 20 % privind cheltuielile legate de digitalizare; planurile respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”; planurile prevăd un mecanism adecvat de control și audit și o justificare plauzibilă a calculării costurilor.

România a primit zece calificative A, după cum a anunțat premierul Florin Cîțu, și un calificativ B. Asemenea Germaniei sau Franței, singurul calificativ B a vizat justificarea calculării costurilor.

© European Commission

O imagine de ansamblu asupra PNRR-ului României. Cum arată traseul de reforme și investiții pe care Bucureștiul va trebui să-l parcurgă

Cele zece calificative înalte de tip “A” reprezintă linia extrem de succintă a unui plan foarte cuprinzător. În urma evaluării respectării criteriilor de către Comisia Europeană și aprobării documentului final, PNRR-ul României așteaptă încheierea rutei procedurale pentru a demara traseul implementării țintelor, jaloanelor, reformelor și investițiilor.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la data de 2 iunie. Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții) cu 507 jaloane și ținte, care vor trebui îndeplinite pentru a primi cele 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și cele 14,94 miliarde sub formă de împrumuturi.

© European Commission

Primul pilon – Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro) – este structurat pe șase componente cu finanțare distinctă:

1) Sistemul de management al apei (1,884 miliarde de euro);

2) Împădurim România şi protejăm biodiversitatea (1,372 miliarde de euro);

3) Managementul deşeurilor (1,2 miliarde de euro);

4) Transport sustenabil (7,6 miliarde de euro);

5) Fondul pentru Valul renovării (2,2 miliarde de euro);

6) Energie (1,614 miliarde de euro);

Cel de-al doilea pilon – transformare digitală (1,89 miliarde de euro) – are o singură componentă:

7) Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale;

Pilonul al treilea – Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii (2,83 miliarde de euro) – cuprinde două componente:

8) Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii  (482 de milioane de euro);

9) Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare (2,359 miliarde de euro);

Componentele pilonului al patrulea Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro)

10) Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală (2,12 miliarde de euro);

11) Turism şi cultură (200 de milioane de euro);

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale, cel de-al cincilea va avea alocate 2,8 miliarde de euro pe trei componente:

12) Sănătate (2,455 miliarde de euro);

13) Reforme sociale (217 milioane de euro);

14) Reforma sectorului public. Creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali (167 milioane de euro);

Pilonul al șaselea “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă:

15. România Educată.

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Asigurarea tranziției ecologice a României: Fonduri de 41% pentru tranziție verde; România va trebui să elimine cărbunele până în 2032, iar conductele noi de gaze vor fi proiectate pentru a transporta hidrogen

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

© European Commission

Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru:

• modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro);
• o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro);
• construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro);
• mobilitate urbană (1,8 miliarde de euro);
• protecția mediului și a biodiversității (1,1 miliarde de euro);
• producție de energie curată (855 de milioane de euro).

© European Commission

De altfel, România va putea finanța construcția de conducte de gaze prin Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce Comisia Europeană a decis că această investiție este de viitor, deoarece conductele vor fi proiectate pentru a transporta hidrogen verde, a declarat un înalt oficial al Uniunii Europene, în briefingul de presă amintit anterior.

Un alt argument pentru susținerea investițiilor în gaz este legată de renunțarea treptată la cărbune. Executivul european a mai precizat că nicio măsură din cadrul planului nu afectează obiectivele de mediu.

Asigurarea tranziție digitale a României: 21% dintre fonduri merg către digitalizarea administrației publice, conectivitate, e-sănătate și securitate cibernetică

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale.

© European Commission

Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum:

• digitalizarea administrației publice (1,5 miliarde de euro);
• digitalizarea domeniului sănătății (470 de milioane de euro)
• implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro);
• digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro);
• securitatea cibernetică (172 de milioane de euro);
• proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro);
• conectivitate (94 de milioane de euro).

© European Commission

Consolidarea rezilienței economice și sociale a României sau cât de importante devin recomndările din Semestrul European. Care sunt cele nouă reforme pe care România trebuie să le implementeze

Un aspect cu caracter reformator important, dar și inovator în arhitectura Facilității de redresare și reziliență, este legătura cu Semestrul European – ciclul de coordonare a politicilor economice, bugetare, în domeniul muncii și în domeniul social creat la nivelul UE ca urmare a crizei din 2008. 

Fiecare plan național de redresare și reziliență abordează recomandările specifice fiecărei ţări identificate în cursul discuţiilor din cadrul semestrului european 2019 şi 2020.

Astfel, pentru a răspunde recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 în PNRR sunt incluse nouă reforme majore privind pensiile, politica fiscală, companiile de stat, o nouă formulă de calcul a salariului minim, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare, administrația publică, justiția, decarbonizarea transportului și energie regenerabilă.

Comisia a considerat că planul României include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părți semnificative a acestora.

• Consolidarea administrației publice: măsuri de consolidare a eficacitatea sistemului judiciar și combaterea corupției vor contribui la îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice.
• Coeziunea socială și teritorială: modernizarea sistemului social românesc, sistemului de prestații sociale prin implementarea reformei venitului minim de incluziune, o reformă a sistemului de pensii, măsuri de îmbunătățire a gradului de ocupare a forței de muncă și digitalizarea sistemelor digitale de protecție socială.
• Sustenabilitatea fiscală: Consolidarea cadrului bugetar, îmbunătățirea control al cheltuielilor și revizuirea impozitării, reforma sistemului de pensii.
• Consolidarea rezilienței sistemului de sănătate: investiții în sisteme de sănătate moderne. infrastructura spitalicească pentru a asigura siguranța pacienților și a reduce riscul de infecțiilor asociate asistenței medicale în mediul spitalicesc.

© European Commission

De altfel, locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce a fost aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății. 

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Se preconizează că realizarea reformelor și a investițiilor în domeniul social și educațional va aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată.  Planul prevede măsuri de consolidare a administrației publice, inclusiv prin îmbunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îmbunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi.  Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de muncă mai puternică, favorizând creșterea economică. Reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general.

Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

© European Commission

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NGEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026. De altfel, fondurile alocate reprezintă peste 10% din Produsul Intern Brut al țării.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Proiectul România Educată oferă industriei nucleare oportunităţi de reconfigurare a educaţiei iniţiale în domeniul nuclear prin colaborare cu organizaţiile din domeniu astfel încât să ne asigurăm personalul calificat pentru proiectele prezente şi viitoare Domeniul nuclear reprezintă unul strategic la nivel național, cu proiecte complexe şi oportunităţi de carieră pe termen lung, potrivit InvestEnergy.

Fie că vorbim despre retehnologizarea Unității 1 a CNE Cernavodă, reluarea construcției și finalizarea Unităților 3 și 4, dezvoltarea proiectului reactorului ALFRED, sau despre proiectele pe termen lung precum dezvoltarea reactoarelor modulare mici, necesitatea de a atrage şi califica de timpuriu personal specializat este certă.

Nuclearelectrica utilizează toate pârghiile necesare în cadrul strategiei de formare a noii generaţii de specialişti (program de burse recent lansat, programe de internship si practică, ucenicie, formare la locul de muncă, etc), conform angajamentului nostru de a contribui la creşterea economică a României, a declarat Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica, după o întâlnire de lucru cu Ligia Deca, Consilier Prezidențial, Departamentul Educație și Cercetare, și Cantemir Ciurea, Preşedinte CNCAN. Cu această ocazie au fost discutate aspecte privind participarea organizațiilor din domeniul nuclear la proiectul România Educată şi rolul industriei nucleare româneşti in creşterea generațiilor de mâine.

Nuclearelectrica anunță că se discută la nivel de industrie pentru a se crea cadrul de colaborare între organizaţiile din domeniul nuclear şi universităţi, în cadrul proiectului România Educată, susţinut de Preşedintele României, având ca obiective:

• Furnizarea de cursuri generale, de materiale de pregătire și de bibliografii generice pentru diferite tipuri de profesii din industria nucleară, elaborate de organizațiile din domeniul nuclear pentru utilizarea în cadrul universităților și liceelor și școlilor profesionale – îmbunătățirea colaborării dintre organizațiile din domeniul nuclear și universitățile tehnice, pentru adaptarea curiculei de pregătire astfel încât să susțină dezvoltarea noilor generații de specialiști
• Organizarea de vizite tehnice la instalatiile nucleare din România si  de programe de practică aplicată – oferirea de opțiuni pentru dezvoltarea profesională a angajaților din organizațiile din domeniul nuclear prin încurajarea continuării unor studii post-universitare
• Implicarea prin proiecte de CSR în dotarea laboratoarelor din cadrul liceelor tehnice şi a universităţilor cu echipamente care să atragă tinerii către domeniul STEM şi partea aplicată
• Menţinerea unui contact permanent între cadrele didactice şi reprezentanţii industriei pentru a oferi o pregătire iniţială şi continuă la cel mai înalt nivel. „Suntem alături de sistemul educaţional din România şi dorim să ne întărim contribuţia în acest sector prin conceperea şi implementarea unor programe mutual benefice industrie-universităţi.

Proiectul România Educată oferă industriei nucleare oportunităţi de reconfigurare a educaţiei iniţiale în domeniul nuclear prin colaborare cu organizaţiile din domeniu astfel încât să ne asigurăm personalul calificat pentru proiectele prezente şi viitoare. Avem în derulare investiţii de aproximativ 9 miliarde de euro şi ne dorim să identificăm tineri pasionaţi şi dedicaţi pe care să îi sprijinim să ajungă experţii de mâine şi să îi păstrăm în ţară. Credem cu tărie că investiţia în educaţie este cea care va asigura dezvoltare durabilă în viitor”, afirmă Cosmin Ghiță, Director General al Nuclearelectrica.

Aproximativ una din trei țări în care școlile sunt sau au fost închise nu a implementat încă programe remediale după închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19, conform unui „Sondaj privind răspunsurile sistemelor naționale de educație la închiderea școlilor din cauza COVID-19” realizat la nivel global de către UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În același timp, doar o treime din țări iau măsuri pentru evaluarea pierderilor din procesul de învățare în ciclurile de învățământ primar și secundar inferior – în principal, țările cu venituri mari.

„Evaluarea pierderilor din procesul de învățare este primul pas esențial către reducerea consecințelor. Este extrem de important ca țările să investească în evaluarea  magnitudinii unor astfel de pierderi, pentru a implementa măsurile remediale adecvate”, a declarat Silvia Montoya, Directorul Institutului de Statistică al UNESCO.

Mai puțin de o treime din țările cu venituri mici și medii au raportat că toți elevii s-au întors la școală în mod fizic, crescând astfel riscul apariției de pierderi în procesul de învățare și de abandon școlar. Însă majoritatea țărilor au raportat folosirea a cel puțin unei forme de sprijin pentru a încuraja elevii să se întoarcă la școală, inclusiv implicarea comunității, monitorizarea elevilor prin intermediul școlii, modificarea serviciilor pentru apă, salubritate și igienă, stimulente financiare și revizuirea politicilor de acces în școală.      

„Educația remedială este esențială pentru a ajuta acei copii care au lipsit de la școală să ajungă la zi cu materia și să reducă pierderile pe termen lung din procesul de învățare. Acest lucru necesită un efort urgent pentru a stabili nivelurile de învățare ale elevilor din prezent și a colecta date de calitate pentru a le integra în practicile din sălile de clasă, după cum s-a preconizat în Inițiativa privind datele calitative ale educației încheiat de UNICEF, UNESCO și Banca Mondială”, a subliniat Jaime Saavedra, Directorul pentru educație la nivel global al Băncii Mondiale.

Sondajul documentează modul în care țările monitorizează și reduc pierderile din procesul de învățare, adresând provocarea de a redeschide școlile și de a dezvolta strategii de educare de la distanță. În total, 142 de țări au răspuns la sondajul care acoperă perioada cuprinsă între luna februarie și luna mai 2021 și acoperă ciclul de învățământ preșcolar, primar, secundar inferior și secundar superior.

„Educația de la distanță a reprezentat o ancoră de salvare pentru mulți copii din lume în perioada în care școlile au fost închise. Dar pentru cei mai vulnerabili, chiar și aceasta era inaccesibilă. Este imperativ să readucem fiecare copil în clasă acum. Dar nu ne putem opri acolo; redeschiderea în condiții mai favorabile înseamnă implementarea de programe de recuperare pentru a ajuta elevii să ajungă la zi cu materia și asigurarea că le vom acorda prioritate  fetelor și copiilor vulnerabili în toate eforturile depuse”, a declarat Directorul pentru educație al UNICEF la nivel global, Robert Jenkins.

Constatările cheie ale sondajului (disponibil aici)

• Țările au răspuns prin numeroase măsuri pentru reducerea posibilelor pierderi din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor: aproximativ 40% dintre țări au prelungit anul școlar și un procent similar dintre țări a prioritizat anumite secțiuni ale programei școlare. Însă peste jumătate din țări au raportat că nu au fost făcute și nici nu se vor face ajustări;
• Multe țări și-au îmbunătățit standardele de sănătate și de siguranță de la centrele de examinare. Cu toate acestea, 28% din țări au anulat examinările pentru ciclul secundar inferior și 18% dintre țări au făcut acest lucru pentru ciclul secundar superior;
• Verificarea sau revizuirea politicilor de acces era rară, în special pentru fete – un motiv de îngrijorare, din moment ce fetele prezintă cel mai mare risc de a nu se întoarce la școală în țările cu venituri mici și medii la limita inferioară;
• Țările cu venituri mici întârzie în implementarea chiar și a celor mai de bază măsuri pentru a asigura întoarcerea la școală. De exemplu, doar sub 10% au raportat faptul că au suficient săpun, apă curată, instalații igienico-sanitare și măști, în comparație cu 96% dintre țările cu venituri mari.

Sondajul oferă informații de asemenea despre implementarea și eficiența educației de la distanță și a sprijinului aferent, la peste un an de la pandemie. Rezultatele arată că:  

• Majoritatea țărilor au întreprins mai multe acțiuni pentru a oferi educație de la distanță: emisiunile de televiziune și radio au fost mai populare în țările cu venituri mici, în timp ce țările cu venituri mari au oferit platforme de învățare online. Însă peste o treime din țările cu venituri mici și medii inferioare au raportat că mai puțin de jumătate din elevii din ciclul primar au beneficiat de acestea;
• Asigurarea asimilării și a implicării necesită strategii de învățare de la distanță potrivite contextului, implicare parentală, susținere și din partea profesorilor, asigurarea faptului că fetele și alți copii marginalizați nu sunt neglijați. De asemenea, necesită generarea unui volum consistent de date privind eficiența educației de la distanță. În timp ce 73% dintre țări au evaluat eficiența a cel puțin unei strategii de educare de la distanță, încă sunt necesare dovezi mai bune pentru eficiență în cele mai dificile contexte.

„Este imperativ să găsim dovezi mai multe și mai bune cu privire la eficiența educației de la distanță, în special în contextele cele mai dificile, și să susținem dezvoltarea politicilor de învățare de la distanță”, a declarat Andreas Schleicher, Director în cadrul Directoratului OECD pentru educație și abilități.

În 2020, școli din toată lumea au fost închise complet pentru toate cele patru nivele de educație, în medie timp de 79 de zile școlare, reprezentând aproximativ 40% din totalul de zile școlare calculate în medie în țările OCDE și G20. Cifrele variau de la 53 de zile în țările cu venituri mari până la 115 zile în țările cu venituri mici și medii inferioare.

Care este situația în România?

În România, potrivit Evaluării rapide a situației copiilor și familiilor în contextul pandemiei de COVID-19, realizată de UNICEF în prima jumătate a anului 2020, accesul limitat la internet și accesul limitat la echipamente IT au fost cele mai menționate bariere pentru copii în furnizarea serviciilor în educație. Pentru a aborda problema îngrijorătoare a pierderilor din procesul de învățare, UNICEF în România a inițiat un dialog cu Ministerul Educației în vederea co-organizării unui workshop cu toate părțile interesate relevante, care să aibă ca rezultat stabilirea unui plan sustenabil de acțiuni pe termen mediu și lung pentru educație remedială.

Aproape jumătate dintre țările evaluate au crescut bugetul pentru educație în 2020

Cererea pentru finanțare crește, concurând cu alte sectoare, în timp ce veniturile publice scad. Cu toate acestea, 49% dintre țări au crescut bugetul pentru educație în 2020 față de 2019, în timp ce 43% și-au menținut bugetul constant. Finanțarea este prevăzută să crească în 2021, având în vedere că peste 60% dintre țări plănuiesc să mărească bugetul pentru educație în comparație cu 2020.

Aceste constatări consolidează importanța redeschiderii școlilor, a educației remediale și a unor sisteme de educație de la distanță mai eficiente, care să poată face față mai bine viitoarelor crize și să permită tuturor copiilor să beneficieze de acestea. În plus, constatările arată că evaluarea pierderilor din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă un efort critic pentru majoritatea țărilor și pentru partenerii de dezvoltare, evidențiat prin parteneriatul încheiat recent între UNESCO, UNICEF și Banca Mondială cu privire la Inițiativa privind datele calitative ale educației.

Sondajul este pe aceeași linie cu proiectul Misiune: recuperarea educației 2021 în cadrul căruia Banca Mondială, UNESCO și UNICEF colaborează pentru a susține țările implicate pentru ca acestea să ia toate măsurile posibile pentru a planifica, a prioritiza și a se asigura că toți elevii se întorc la școală; că școlile iau toate măsurile necesare pentru a se redeschide în siguranță; că elevii beneficiază de cursuri remediale eficiente și de servicii complete, pentru a-i ajuta să recupereze pierderile din procesul de învățare și a le spori bunăstarea generală; iar profesorii lor sunt pregătiți și susținuți, pentru a îndeplini necesitățile elevilor în materie de educație.

Acesta este cel de-al treilea Sondaj privind răspunsurile sistemelor naționale de educație la închiderea școlilor din cauza COVID-19, prin intermediul căruia Institutul de Statistică al UNESCO (ISU) și OCDE au solicitat informații de la oficiali ai Ministerelor Educației. Sondajul a fost realizat în colaborare cu UNICEF, Banca Mondială și Raportul Global de Monitorizare a Educației al UNESCO, cu sprijin financiar din partea Parteneriatului Global pentru Educație.

UNICEF este prezent în România și în alte 190 de țări și teritorii pentru a promova supraviețuirea și dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescență. În România, UNICEF lucrează  împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorități locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naționali și internaționali și mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educație timpurie de calitate și la școală, pentru protejarea adolescenților și monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecție socială și pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor.