România va cumpăra 200 de rachete pentru sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot, în valoare de peste un miliard de euro, a anunțat Ministerul Apărării Naționale, potrivit unei solicitări trimisă Parlamentului.

“În contextul crizei de securitate din regiune, pentru operaționalizarea și consolidarea capabilității de apărare aerioană cu baza la sol aferentă programului de înzestrare esențial Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)/Patriot prevăzută de legea 222/2017, este necesară completarea parțială a stocurilor de luptă cu 200 de rachete PAC-2 GEM-T, care se vor achiziționa prin Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NATO Support and Procurement Agency/NSPA), utilizând inițiativa ESSI”, se menționează în solicitarea MApN.

Potrivit sursei citate, prețul maxim unitar este de circa 5.444.750 de euro, fără TVA, iar costul total estimat pentru întregul pachet de 200 de rachete este de 1.088.950.000 euro, fără TVA.

Avansul inițial, de aproximativ 35% din valoarea totală a întregului pachet, trebuie plătit în anul 2023 sau în trimestrul I al anului 2024.

MApN are obligația, potrivit legii 195/2012, de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurii de atribuire a contractului pentru că valoarea estimată, fără TVA, este mai mare de 100 de milioane de euro.

Solicitarea MApN a fost trimisă comisiilor de Apărare din cele două camere ale Legislativului.

Citiți și România continuă înzestrarea cu rachete Patriot: Sistemele 3 și 4 de apărare aeriană de ultimă generație vor fi recepționate în luna aprilie

România a achiziționat cea mai  modernă configurație hardware și software de sisteme PATRIOT aflate în serviciu, testată în luptă, capabilă să angajeze toate tipurile de amenințări aeriene actuale.

Primul sistem PATRIOT a fost livrat Forțelor Aeriene Române în anul 2020, iar din anul 2021 execută misiuni specifice de apărare aeriană şi împotriva rachetelor a spaţiului aerian al României şi al NATO.

Sistemul al 2-lea PATRIOT a fost livrat în cursul anului 2022, testarea de acceptanţă şi recepţia au fost realizate în luna decembrie a anului trecut și a intrat deja în înzestrarea Regimentului 74 PATRIOT.

Sistemele al 3-lea şi al 4-lea PATRIOT au fost livrate parţial în cursul anului 2022, livrarea integrală, testarea de acceptanţă şi recepţia fiind finalizate în luna aprilie 2023.

Aderarea României la Spaţiul Schengen, “ar transmite un puternic mesaj de solidaritate şi unitate din partea Uniunii şi ar contribui substanţial la consolidarea securităţii europene”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, luni, la întâlnirea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care s-a pronunțat pentru adoptarea unor decizii istorice la apropiatul Consiliu European în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Referitor la Schengen, Klaus Iohannis a subliniat necesitatea adoptării unei decizii pozitive în acest sens, cât mai curând posibil, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Preşedintele României a adresat mulţumiri Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE pentru eforturile depuse în avansarea agendei europene pe parcursul semestrului doi din 2023, “într-un context extrem de complex, marcat de numeroase provocări şi crize cu consecinţe semnificative la nivel european şi global”.

Citiți și “Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene

El a accentuat, în cadrul întâlnirii, importanţa menţinerii unităţii Uniunii Europene în toate acţiunile sale şi a protejării valorilor şi principiilor europene, cu atât mai importante într-un context marcat de continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, dar şi de criza din Orientul Mijlociu şi alte provocări, precum cele economice, climatice sau migratorii.

În perspectiva discuţiilor de la Consiliul European, preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea sprijinului substanţial din partea Uniunii pentru Ucraina, care trebuie să rămână prioritară în acţiunile UE. În acest sens, s-a pronunţat pentru necesitatea adoptării unui pachet de măsuri şi decizii cuprinzător pentru Ucraina la Consiliul European.

Preşedintele a susţinut necesitatea continuării sprijinului european, al NATO, dar şi la nivel bilateral pentru Republica Moldova, în vederea consolidării rezilienţei acestui stat, puternic afectat de efectele războiului din Ucraina şi de acţiunile destabilizatoare ale Rusiei.

Referindu-se la importanţa continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru adoptarea unor decizii istorice la apropiatul Consiliu European în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Referitor la revizuirea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, proces aflat în desfăşurare, preşedintele României a pledat pentru o abordare care să promoveze echilibrul de finanţare între angajamentele deja asumate şi noile priorităţi de pe agenda europeană, şi să nu implice reduceri ale fondurilor pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună. 

Implementarea tehnologiilor AI deschide noi orizonturi, oferind soluții inovatoare pentru a răspunde nevoilor și cerințelor tot mai complexe ale utilizatorilor, a subliniat Adrian-Victor Vevera, directorul general al Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare în Informatică.

Acesta a participat astăzi la evenimentul intitulat ”Improving Citizen and Customer Experience through AI Innovation” și organizat la București de Serviciul Comercial din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România și Iron Mountain.

Directorul general al ICI București a mai spus că ”interacțiunea cetățeanului cu instituțiile publice și a clienților cu diverse organizații este esențială pentru construirea unei societăți moderne și eficiente”.

Evenimentul s-a bucurat de participarea ambasadoarei SUA la București, Kathleen Kavalec. 

Evenimentul vine într-un context în care președinția spaniolă a Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea privind normele armonizate în materie de inteligență artificială (IA), așa-numita lege privind inteligența artificială, după discuții maraton de trei zile.

Proiectul de regulament vizează să garanteze că sistemele de inteligență artificială introduse pe piața europeană și utilizate în UE sunt sigure și respectă drepturile fundamentale și valorile UE.

De asemenea, această propunere de referință are ca scop stimularea investițiilor și a inovării în materie de AI în Europa.