Connect with us

CONSILIUL UE

Acord al miniștrilor muncii din UE privind reforma Directivei lucrătorilor detașați. La ce compromis au ajuns

Published

on

Miniștrii muncii și ai afacerilor sociale din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns luni seară la un acord asupra unei reforme a directivei privind lucrătorii detașați.

Ministrul Muncii din Estonia, Jevgeni Ossinovski, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE s-a declarat ”bucuros că a fost atins un consens în Consiliu pe o chestiune atât de importantă și delicată”. ”Textul final are un echilibru”, a menționat oficialul estonian. Acesta a argumentat că ”pe de o parte este esențial să ne asigurăm că muncitorii noștri sunt tratați echitabil. Persoanele care realizează aceeași muncă în același loc ar trebui să aibă aceleași condiții de muncă și sslarizare. Pe de altă parte, nu trebuie să creăm obstacole inutile în calea liberei circulații a serviciilor, de exemplu în sectorul transporturilor care este unul mobil”.

FOTO: gouvernement.fr/

„Aș dori să îmi exprim mulțumirea pentru acordul obținut. Am ajuns la un acord echilibrat”, a declarat și comisarul european pentru afaceri sociale, Marianne Thyssen, la finalul unei reuniuni a celor 28 de miniștri ai muncii desfățurată la Luxemburg.

Printre miniștrii care s-au opus acestui acord se numără cei din Polonia, Ungaria, Letonia și Lituania. Alți trei s-au abținut: Marea Britanie, Irlanda și Croația.

Restul miniștrilor s-au arătat favorabili textului, a precizat Estonia, țara care asigură președinția prin rotație a Uniunii Europene, relatează AFP, citată de Agerpres.

După peste 11 ore de discuții, miniștrii muncii din UE au ajuns la un acord privind durata detașării: maxim 12 luni — ceea ce a dorit Franța—, dar cu mențiunea că aceasta poate fi prelungită cu încă șase luni la cererea întreprinderii.

Franța a mai fost nevoită să cedeze în sectorul transportului rutier, un punct deosebit de delicat, pentru că țările din grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia), dar și Spania și Portugalia, erau îngrijorate de consecințele negative ale reformei asupra șoferilor lor.

Potrivit acordului încheiat luni seară târziu, este prevăzut că se va continua aplicarea fostei directive referitoare la remunerarea lucrătorilor detașați din 1996 (și nu cea revizuită), până la adoptarea unei reforme consacrate special sectorului transportului rutier.

Cu bazele acestui acord, Consiliul poate începe negocierile cu Parlamentul European. Legislativul european va decide săptămâna aceasta poziția sa asupra revizuirii directivei cu privire la lucrătorii detașați și ar putea prevede ca durata minimă de detașare să fie de 24 de luni. O variantă finală a Directivei va fi dată de negocierile finale dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană. 

Ce a cerut Ministrul Muncii din România în privința drepturilor lucrătorilor români detașați. Condițiile în care România acceptă revizuirea directivei

Ministrul Muncii de la București, Lia Olguța Vasilescu, a expus miercuri condițiile în care România este dispusă să identifice un compromis pentru încheierea unui acord. 

Punctele cheie și importante pentru România în textul revizuit al directivei și care necesită o soluție fermă, conform spuselor oficialului român, țin de remunerația lucrătorilor, transportul rutier, detașările de lungă durată și perioada de tranziție.

1) Remunerația

”Pentru România, remunerația a constituit o barieră semnificativă în negociere, dar în spirit de compromis putem explora mai departe acest concept dacă obținem garanții ferme pe segmentele indicate anterior, elemente cu valoare similară”.

2) Transportul rutier internațional

”Astfel, domeniul transportului rutier reprezintă un aspect foarte sensibil în acest dosar și considerăm că este necesară identificarea unei soluții pentru acest domeniu pentru a permite avansarea în negocieri. Opțiunea principală pentru România pe segmentul de transporturi rămâne eliminarea sectorului transportului rutier internațional din domeniul de aplicare a directivei, dar am putea să ne aplecăm asupra diferitelor propuneri dacă se identifică o soluție de compromis care să includă excepții punctuale rezonabile pentru transportul rutier internațional, respectiv excluderea explicită a tranzitului de la aplicarea detașării și un număr exact de zile sau o soluție de exceptare de la aplicarea normelor privind detașarea până la momentul clarificării în pachetul rutier”. 

3) Detașările de lungă durată

”În ceea ce privește detașările de lungă durată, România consideră dificilă acceptarea unei perioade mai scurte de 24 de luni având în vedere și opțiunile partenerilor sociali pe acest segment, dar și confirmarea pe 24 luni oferită de Parlamentul European”.

4) Perioada de tranziție

”De asemenea, considerăm că este important să lăsăm atât statelor membre, cât și prestatărilor de servicii o perioadă suficientă de timp pentru adaptare până la momentul la care noile reglementări europene vor deveni aplicabile, iar această perioadă ar trebui să fie, în opinia României, de patru ani”.

Miza reală a noilor reglementări europene privind munca în UE. Dintre cei peste 2 milioane de lucrători detașați doar 46.000 sunt români

Folosiți în mod frecvent drept țintă de către politicienii occidentali care aduc în discuție protejarea propriilor lucrători, românii reprezintă, în realitate, doar 0,2% din numărul lucrătorilor detașați la nivel european. Potrivit datelor puse la dispoziție UE și analizate de Calea Europeană, la nivelul Uniunii sunt 234,2 milioane de persoane angajate, dintre care numai 2,05 milioane de cetățeni sunt lucrători detașați (0.9%). Dintre aceștia, doar 46.871 sunt români. Aceștia lucrează în țări precum Germania (17.623), Spania (7.030), Italia (6.515) și Franța (6.751). (mai multe detalii aici)

 

 

 

.

CONSILIUL UE

Consiliul UE recomandă consolidarea plaselor de siguranță socială prin promovarea unui venit minim adecvat și garantarea accesului la servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente

Published

on

© European Union, 2022

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare către statele membre care vizează combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și urmărirea unor niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă prin promovarea unui sprijin adecvat pentru venit, prin intermediul venitului minim, a accesului efectiv la servicii de facilitare și servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente și prin încurajarea integrării pe piața muncii a persoanelor care sunt apte de muncă.

Conform unui comunicat al instituției, demersul vine în contextul în care progresele înregistrate de statele membre privind accesibilitatea și adecvarea plaselor de siguranță socială au fost inegale.

Prin urmare, Consiliul recomandă ca statele membre să stabilească și, dacă este necesar, să consolideze plase de siguranță socială solide, combinând un sprijin adecvat pentru venit, prin intermediul unor prestații de venit minim și al altor prestații monetare de însoțire, cu prestații în natură, și oferind acces la servicii de facilitare și servicii esențiale.

Se recomandă ca statele membre să stabilească nivelul venitului minim printr-o metodologie transparentă și solidă, în conformitate cu legislația națională și implicând părțile interesate relevante, luând în considerare sursele de venit globale, nevoile specifice și situațiile dezavantajoase ale gospodăriilor, venitul persoanelor cu câștiguri salariale scăzute sau al persoanelor cu salariu minim, nivelul de trai și puterea de cumpărare, precum și nivelurile prețurilor și evoluțiile aferente ale acestora.

În vederea promovării egalității de gen, a securității veniturilor și a independenței economice a femeilor, a tinerilor adulți și a persoanelor cu handicap, Consiliul recomandă totodată asigurarea posibilității de a solicita ca venitul minim să fie acordat membrilor individuali ai gospodăriei.

Se recomandă, de asemenea, ca statele membre să ajungă treptat la nivelul adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu în 2030, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.

În plus, statele membre ar trebui să revizuiască periodic și, ori de câte ori este relevant, să ajusteze nivelul venitului minim pentru a menține caracterul adecvat al acestuia. În perioade de încetinire a creșterii economice, flexibilitatea în conceperea venitului minim poate juca un rol important în atenuarea consecințelor sociale negative, precum și un rol stabilizator în economie.

Venitul minim este un element-cheie al strategiilor de ieșire din sărăcie și excluziune. În perioade de criză economică, acesta contribuie, de asemenea, la sprijinirea unei redresări durabile și favorabile incluziunii. Plasele de siguranță socială solide nu numai că îmbunătățesc rezultatele sociale și rezultatele privind starea de sănătate pentru persoanele cu acces minim la piața muncii, dar oferă și beneficii sociale și economice durabile pentru Uniunea Europeană, având ca rezultat societăți mai echitabile, mai coezive și mai reziliente.

În pofida realizării de progrese în ultimul deceniu, în 2021 peste 95,4 milioane de persoane erau încă expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar riscul menționat era mai mare pentru femei.

Pandemia de COVID-19 a evidențiat avantajele sociale și economice ale unor plase de siguranță socială adecvate și specifice, măsurile de limitare a răspândirii virusului având un impact disproporționat asupra femeilor și a grupurilor dezavantajate, în special în ceea ce privește accesul la asistență medicală și la educație.

Războiul de agresiune nejustificat și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o creștere bruscă a prețurilor la energie și ulterior la inflație, afectând și mai mult gospodăriile cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare.

Această recomandare se bazează pe Recomandarea 92/441/CEE a Consiliului privind criteriile comune referitoare la resursele suficiente și asistența socială în sistemele de protecție socială, pe care o va înlocui. Ea completează, de asemenea, Recomandarea 2008/867/CE a Comisiei privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii. În concluziile sale din 9 octombrie 2020, Consiliul a solicitat consolidarea protecției venitului minim pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în pandemia de COVID-19 și dincolo de aceasta.

La 7 octombrie 2022, propunerea de recomandare a fost prezentată de Comisie Grupului de lucru pentru chestiuni sociale. În urma examinării acesteia de către grupul de lucru, s-a ajuns la un acord cu privire la textul de compromis în timpul președinției cehe. Întrucât timpul necesar pentru revizuirea textului de către experții juriști-lingviști nu a permis adoptarea formală în decembrie, Coreperul și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la text în cadrul Coreperului la 30 noiembrie 2022 și în cadrul Consiliului EPSCO la 8 decembrie 2022. Recomandarea a fost adoptată formal ca punct „A” în cadrul reuniunii Consiliului din 30 ianuarie 2023.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul JAI: Cătălin Predoiu a atras atenția că UE ”se confruntă cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată”: Trebuie să oprim circuitul ororilor

Published

on

© European Union, 2023

UE se confruntă, pe lângă conflictul armat de la graniţă, cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată, a atras atenția ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care a participat vineri la reuniunea Consiliului justiție și afaceri interne, ce a avut loc sub auspiciile președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

Conform unui comunicat al Ministerului Justiției, subiectele aflate pe ordinea de zi au vizat îmbunătăţirea cooperării judiciare și lupta împotriva criminalității organizate, precum și urmărirea penală a crimelor internaționale comise în Ucraina.

Miniştrii Justiţiei au susținut propunerea Comisiei de a iniţia un nou instrument dedicat transferului de proceduri în materie penală, care să contribuie la îmbunătățirea și eficientizarea cooperării judiciare.

”România a pledat, în mod constant, în favoarea adoptării unui instrument european privind transferul de proceduri. În acest context, trebuie să fim conştienţi că UE se confruntă, pe lângă conflictul armat de la graniţă, cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată. Alături de colegii mei din Olanda şi Belgia, susţin necesitatea unei reacţii comune rapide, care să genereze un răspuns judiciar ferm şi devastator împotriva acestui flagel. Trebuie să oprim circuitul ororilor în care sunt angrenate victimele traficului de persoane şi să protejăm cu adevărat victimele acestui fenomen. Eurojust trebuie susţinut şi România va oferi tot sprijinul necesar pentru consolidarea acestei instituţii vitale pentru bunul mers al cooperării judiciare”, a declarat Cătălin Predoiu în cadrul Consiliului JAI.

Dezbaterea referitoare la urmărirea penală a crimelor internaționale comise în Ucraina s-a axat pe progresele înregistrate la nivel internațional şi european în acest domeniu. În cadrul reuniunii, procurorii suedezi cu experiență în investigarea crimelor de război au prezentat jurisprudenţa relevantă.

”Autoritățile române s-au alăturat fără ezitare eforturilor depuse de Curtea Penală Internațională, de Eurojust și de autoritățile judiciare ale Statelor Membre în investigarea crimelor internaționale deosebit de grave comise în contextul agresiunii Rusiei în Ucraina. Astfel, PICCJ, prin Procurorul General, a semnat, în octombrie 2022, la Haga, Amendamentul la Acordul de creare a unei Joint Investigation Team pentru investigarea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanității, la nivelul Eurojust, cu participarea Oficiului Procurorului General al Curţii Penale Internaţionale. Considerăm că munca Eurojust de conservare şi stocare a probelor culese din teatrul de război va fi extrem de utilă procurorilor şi judecătorilor în viitoarele proceduri, de aceea Statele Membre şi Comisia Europeană trebuie să continue să susţină, inclusiv logistic, Eurojust. În sfârşit, suntem favorabili propunerilor Comisarului Reynders de a extinde competența EPPO la fapte de încălcare a sancţiunilor şi deschişi să studiem, alături de statele membre, posibilitatea creării unui oficiu al unui Procuror special desemnat pentru aceste investigaţii în marja Eurojust,”, a evidențiat oficialul român.

Comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, a pledat vineri pentru înființarea unui parchet internațional care să colecteze probe ale crimelor de agresiune comise de Rusia în Ucraina, ca pas premergător al instituirii unui tribunal care să judece aceste acte.

El a anunțat că tema va fi abordată săptămâna viitoare în cadrul unei reuniuni între mai mulți membri ai Comisiei Europene și oficiali ucraineni, găzduită de Kiev.

Recent, ministrul german de externe a solicitat înființarea unui tribunal special pentru judecarea regimului Putin pentru invazia din Ucraina.

Un astfel de apel a fost lansat și de țările baltice, printr-un demers comun al miniștrilor de externe ai Estoniei, Lituaniei și Letoniei, răspunzând solicitărilor repetate înaintate de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul JAI: Ministrul de interne a solicitat un plan concret pentru deblocarea aderării României la Schengen și a cerut Austriei să își reconsidere poziția

Published

on

© Lucian Bode/ Facebook

Ministrul de interne Lucian Bode a participat, joi, la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Stockholm, context în care a avut o întrevedere cu omologul suedez, țară care deține președinția Consiliului UE, și cu omologul austriac, cel care în decembrie anul trecut a votat împotriva aderării României la spațiul Schengen.

“I-am cerut ca Austria să revină la sprijinul constant arătat față de aderarea României”, a afirmat Bode despre întâlnirea cu ministrul de interne, Gerhard Karner, potrivit unei postări publicate pe pagina de Facebook de a ministrului

“În ceea ce privește relația cu Austria, am discutat cu omologul meu austriac, Gerhard Karner, și sunt încrezător că în perioada următoare vom relua dialogul bilateral, întrucât România are o așteptare legitimă ca Austria să își reconsidere poziția exprimată la vot în luna decembrie a anului trecut. Totodată, i-am cerut ca Austria să revină la sprijinul constant arătat față de aderarea României, astfel încât procesul de aderare la spațiul Schengen să se finalizeze cât mai curând posibil. Cu atât mai mult cu cât noile date prezentate la Stockholm de către agenția europeană FRONTEX confirmă încă o dată că România nu se află pe principala rută de migrație din Balcani”, a scris, pe Facebook, ministrul Lucian Bode.

 

Citiți și Consiliul JAI se reunește în Suedia pentru prima oară după respingerea aderării României la Schengen. România promite să continue discuțiile pentru identificarea unei soluții

Despre întâlnirea cu omologul suedez, ministrul de interne a precizat că i-a solicitat acestuia un plan concret pentru deblocarea dosarului Schengen în perioada următoare.

“Mă bucur că Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene se va implica activ în favoarea României, extinderea spațiului Schengen fiind una dintre prioritățile anunțate. Un prim pas important a fost făcut deja și apreciez decizia Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene de a demara de îndată consultări cu toți partenerii europeni în vederea identificării modalităților concrete de a debloca acest dosar”, a mai scris ministrul de Interne.

Lucian Bode a participat, joi, la Stockholm la secțiunea afaceri interne a Consiliului informal Justiție și Afaceri Interne, organizat de Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.

“Alături de miniștrii afacerilor interne din statele membre și partenerii europeni am abordat subiecte deosebit de importante pentru România și pentru Uniunea Europeană, precum combaterea criminalității organizate și reducerea migrației ilegale către UE și, evident, aderarea României la spațiul Schengen. În dialogul cu partenerii europeni am adus în discuție subiectul care ne preocupă cel mai mult în momentul de față – aderarea României la spațiul Schengen. În context, am subliniat că România a îndeplinit și îndeplinește în continuare toate condițiile de aderare și am cerut soluționarea acestui dosar cât mai curând posibil. Până la luarea deciziei de aderare, am transmis tuturor partenerilor europeni determinarea României de a continua implementarea la cele mai înalte standarde a tuturor condițiilor de aderare, așa cum au constatat partenerii europeni în cadrul celor 2 exerciții de evaluare voluntară din România”, a mai spus ministrul de interne.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA10 hours ago

Directorul executiv al FMI a remarcat consolidarea reputației României în plan european și internațional, prin performanțele economice obținute și reformele asumate

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Vasile Blaga apreciază că rezultatul alegerilor din Austria mai degrabă încurcă decât ajută România în eforturile de aderare la Schengen: Subiectul nu trebuie să se stingă. Demersul diplomatic trebuie să continue

SUA12 hours ago

Antony Blinken îndeamnă Israelul și Palestina să ia măsuri pentru aplanarea tensiunilor care au dus la un nou val de violențe

ROMÂNIA12 hours ago

Lituania susține ferm aderarea României la Schengen. Miniștrii de externe ai celor două țări au discutat despre cooperarea în cadrul UE, NATO și a Inițiativei celor Trei Mări

U.E.13 hours ago

Franța se angajează să lupte mai eficient împotriva rasismului, antisemitismului şi discriminării printr-un plan menit să facă tânăra generație mai puțin vulnerabilă la mesajele bazate pe ură

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Protecția consumatorilor: Comisia Europeană a identificat practici manipulatoare în 148 din cele 399 de magazine virtuale care au făcut obiectul unei verificări

ROMÂNIA14 hours ago

Eurostat: România continuă să se bazeze în proporție de 72% pe combustibili fosili pentru aprovizionarea sa globală cu energie

U.E.15 hours ago

Polonia își crește bugetul pentru apărare la 4% din PIB în 2023. Morawiecki: Războiul din Ucraina ne determină să ne înarmăm și mai repede

CONSILIUL UE15 hours ago

Consiliul UE recomandă consolidarea plaselor de siguranță socială prin promovarea unui venit minim adecvat și garantarea accesului la servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente

ROMÂNIA16 hours ago

Bogdan Aurescu anunță că România și Austria vor demara “discuții la nivel de experți în perioada imediat următoare”: Rezultatul alegerilor arată absenţa impactului folosirii temei Schengen

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.3 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO4 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL5 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO7 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending