Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Agrearea unui fond de redresare precum Next Generation EU reprezintă o premieră la nivel european, fiind pentru întâia dată când țările UE cad de acord asupra unei datorii comune. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Avem un acord!“, a scris președintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter.

O zi istorică pentru Europa“, a scris și președintele francez Emmanuel Macron, pe Twitter, înaintea unei conferințe comune de presă cu cancelarul german Angela Merkel.

“Bună dimineața, tuturor! Am reușit! Europa este puternică. Europa este unită”, a spus președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă.

Alături de el, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a subliniat că este regretabil că au fost reduse finanțări de la diferite programe, cum ar fi programul pentru sănătate. Însă ea a adăugat că deși UE este adesea acuzată că a făcut “prea puțin, prea târziu”, acest lucru nu este valabil și acum.

“Am negociat patru zile și nopți lungi, mai mult de 90 de ore, dar a meritat”, a spus ea.

Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de președintele Consiliului European, Charles Michel. Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Facilitatea de redresare și de reziliență – considerată nucleul instrumentului NGEU – va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate EU4Health.

Fondul pentru o tranziție justă va fi finanțat cu numai 10 miliarde de euro din NGEU, iar obiectivele de neutralitate climatică sunt păstrate ca deziderat politic. Noul program de sănătate va rămâne cu o finanțare de 1,7 miliarde de euro la nivelul CFM, iar programul de cercetare va beneficia de 5 miliarde de euro din cadrul NGEU și de 75,9 miliarde de euro din CFM.

Programul Europa Digitală va fi finanțat cu 6,8 miliarde de euro, deși Comisia Europeană a propus un buget de 8,2 miliarde de euro pentru acest program.

Documentul aprobat conține o alocare de 21,38 miliarde euro pentru infrastructura de transport prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei,  dintre care 10 miliarde de euro provin de la Fondul de Coeziune, precum și o alocare de 13,2 miliarde de euro pentru programele spațiale ale UE.

Documentul bugetar al lui Charles Michel a redus la jumătate – de la 15 la 7,5 miliarde de euro – Fondul pentru dezvoltare rurală propus de Comisia Europeană în cadrul NGEU, însă a mai adăugat aproximativ 4,6 miliarde de euro la nivelul CFM. De asemenea, există și stipulări privind reducerea decalajelor de plăți directe pentru fermieri între statele membre, proces cunoscut sub denumirea de convergență externă. “Toate statele membre vor avea un nivel de minim 200 de euro/ hectar în anul 2022 și toate statele membre vor atinge un nivel de cel puțin 215 euro/ hectar până în 2027”, precizează documentul.


Cuantumurile din cadrul NGEU sunt alocate pentru programe individuale după cum urmează:

–  Mecanismul de redresare și reziliență: 672,5 miliarde de euro din care împrumuturi 360 de miliarde de euro din care granturi 312,5 miliarde de euro

– REACT-EU: 47,5 miliarde de euro

– Orizont Europa: 5 miliarde de euro

– InvestEU: 5,6 miliarde de euro

– Dezvoltare rurală: 7,5 miliarde de euro

– Fondul pentru o tranziție justă: 10 miliarde de euro

– rescEU: 1,9 miliarde de euro

Total: 750 de miliarde de euro

În ce privește Cadrul Financiar Multianual, bugetul de 1.074 de miliarde de euro este distribuit astfel:

1) piața unică, inovație și piața digitală (132,78 miliarde de euro);

2) coeziune și valori (377,76 miliarde de euro);

3) resurse naturale și mediu (355,37 miliarde de euro);

4) migrație și gestiunea frontierelor (22,67 miliarde de euro);

5) securitate și apărare (13,18 miliarde de euro);

6) vecinătatea și politica globală (98,41 miliarde de euro);

7) administrația publică europeană (73,1 miliarde de euro).


În privința sistemului de guvernanță și de efectuare a plăților din cadrul fondului, o altă condiționalitate importantă pentru Olanda, noua propunere de compromis a lui Michel sugerează următoarea procedură: “”Dacă, în mod excepțional, unul sau mai multe state membre consideră că există abateri grave de la îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor relevante, acestea pot solicita președintelui Consiliului European să trimită problema la următorul Consiliu European”.

Textul notează: “Comisia adoptă o decizie privind evaluarea îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor și țintelor relevante și asupra aprobării plăților în conformitate cu procedura de examinare. Dacă problema a fost sesizată la Consiliul European, nicio decizie a Comisiei privind îndeplinirea satisfăcătoare a reperelor și a obiectivelor și cu privire la aprobarea plăților nu va fi luată până când următorul Consiliu European va discuta în detaliu problema. În general, acest proces nu poate dura mai mult de trei luni după ce Comisia a solicitat avizul Comitetului Economic și Financiar”.

De asemenea, referitor la guvernanța fondului de redresare, concluziile stipulează: “Comisia va evalua planurile de recuperare și reziliență în termen de două luni de la depunere. Criteriile de coerență cu recomandările specifice fiecărei țări, precum și consolidarea potențialului de creștere, crearea de locuri de muncă și rezistența economică și socială a statului membru trebuie să obțină cel mai mare punctaj al evaluării. O evaluare pozitivă este reprezentată, de asemenea, de o contribuție eficientă la tranziția ecologică și digitală”.

Privind potențialele deficiențe ale statului de drept, concluziile Consiliului European afirmă că “în cazul unor astfel de deficiențe, Comisia va propune măsuri adecvate și proporționale care vor trebui aprobate de către Consiliu cu majoritate calificată”.

Referitor la noile resurse proprii la bugetul UE, solicitate și de Parlamentul European, acestea includ o taxă pe plastic care va fi aplicată începând cu 1 ianuarie 2021, un mecanism de taxare a anumitor importuri care produc emisii de carbon, precum și taxă digitală. Ambele vor fi introduse din anul 2023, iar Comisia Europeană va trebui să prezintă propuneri privind aceste taxe în prima parte a anului 2021.

Summit-ul liderilor, care a început vineri și s-a desfășurat în circumstanțele extraordinare ale pandemiei, a devenit una din cele lungi reuniuni din istoria UE, după summitul legendar de la Nisa, din decembrie 2000, când statele membre de atunci au negociat timp de cinci zile asupra unui nou tratat privind funcționarea Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Din Kiev, António Costa anunță că UE pregătește cel de-al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: Vom face tot posibilul pentru a vedea Ucraina în UE ca o națiune europeană liberă

Published

on

© Volodimir Zelenski / X

Uniunea Europeană va crește presiunea asupra economiei rusești și „va slăbi și mai mult capacitatea Rusiei de a purta războaie”, a subliniat noul președinte al Consiliului European, António Costa, în cadrul unei conferințe comune de presă cu președintele Ucrainei, la Kiev. Acesta a anunțat că UE pregătește cel de-al 15-lea pachet de sancţiuni „împotriva regimului Putin”.

În prima zi a mandatului său, António Costa, împreună cu șefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas și comisarul european pentru extindere, Marta Kos, au sosit la Kiev pentru o vizită simbolică de sprijin pentru Ucraina. 

„Prezența noastră aici astăzi demonstrează sprijinul neclintit al Uniunii Europene față de poporul ucrainean și lupta sa curajoasă pentru o pace justă și durabilă. Pacea trebuie să prevaleze și invazia Rusiei trebuie înfrântă”, a precizat Costa, potrivit unui comunicat de presă

El a subliniat că suveranitatea Ucrainei, integritatea teritoriului său și propriile frontiere trebuie respectate, avertizând că „recompensarea agresorului ar fi o amenințare la adresa întregii comunități internaționale”.

„Trebuie să fie clar că utilizarea amenințărilor nucleare este inacceptabilă. Acest lucru nu poate fi niciodată pus la îndoială. Atacurile nesăbuite și deliberate ale Rusiei împotriva infrastructurii civile și a sistemelor energetice ucrainene sunt inumane. De fapt, astfel de acțiuni vizează oameni, copii, familii, privându-i de electricitate, căldură, apă”, a adăugat președintele Consiliului European. 

António Costa i-a transmis lui Volodimir Zelenski că UE va continua să ofere asistență umanitară, economică, diplomatică, militară și energetică Ucrainei. 

„În ceea ce privește energia, am finanțat repararea a 1/3 din capacitatea existentă de generare a energiei electrice și vor urma și altele. Luna aceasta, UE va furniza Ucrainei încă 4,2 miliarde de euro pentru a sprijini bugetul ucrainean. În plus, începând de luna viitoare, intenționăm să furnizăm, timp de un an întreg, în fiecare lună, asistență în valoare de 1,5 miliarde de euro. Acești bani provin din activele înghețate ale Rusiei și pot fi folosiți și în scopuri militare. Vom crește presiunea asupra economiei ruse și vom slăbi și mai mult capacitatea Rusiei de a purta războaie. Pregătim un al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva regimului lui Putin.”, a punctat Costa. 

În finalul discursului său, președintele Consiliului European a precizat că UE și Ucraina vor depune eforturi pentru a deschide cel puțin două grupuri de negocieri de aderare în primul semestru al anului viitor.

„Integrarea treptată începe deja în diferite domenii de politică, cum ar fi roaming-ul, iar o serie de produse ar putea fi comercializate în cursul anului viitor ca și cum Ucraina ar fi deja pe piața unică. Suntem alături de dvs. atât timp cât este necesar și oricât ar fi nevoie. Suntem de partea dreptului dumneavoastră la autoapărare, suveranitate și integritate teritorială. Și vom face tot posibilul pentru a vă vedea în Uniunea Europeană ca o națiune europeană liberă cât mai curând posibil. Aștept cu nerăbdare să ne vedem la Bruxelles, la următorul Consiliu European, peste două săptămâni”, a conchis António Costa. 

La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a declarat că a discutat cu președintele Cosiliului European despre viziunea Ucrainei asupra afacerilor europene și globale, cât și despre provocările actuale. 

„Acest început simbolic al activității noii conduceri reflectă prioritățile-cheie pentru noi toți în Europa. Pacea este fundamentul și vom continua să facem tot posibilul pentru a pune capăt cât mai curând posibil acestui război, pe care Rusia l-a declanșat nu numai împotriva Ucrainei, ci și împotriva unei Europe unite, și pentru a consolida Europa – atât instituțiile UE, cât și politicile care sprijină fiecare națiune europeană. Sunt recunoscător pentru sprijinul primit de Ucraina încă din prima zi a invaziei la scară largă a Rusiei”, a scris Zelenski, pe platforma X.

 


Fostul premier social-democrat portughez Antonio Costa a preluat duminică, 1 decembrie, funcţia de preşedinte al Consiliului European, care îi va testa abilităţile de negociator în interiorul şi în afara UE, într-un moment marcat de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu şi de sosirea lui Donald Trump la preşedinţia SUA. 

Predarea ştafetei, între liberalul belgian Charles Michel, cel care a deţinut până acum funcţia de preşedinte al Consiliului European, şi succesorul său portughez a avut loc vineri. Mandatul lui Costa este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027.

António Costa, ales de liderii UE la sfârșitul lunii iunie, a declarat că va fi „pe deplin angajat în promovarea unității între toate cele 27 de state membre” și că se va concentra „pe punerea pe drumul cel bun a Agendei strategice”, care va oferi orientări Uniunii Europene pentru următorii cinci ani, în trei direcții majore de acțiune: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Antonio Costa preia președinția Consiliului European. În prima zi a mandatului său, noul lider a vizitat Kievul alături de șefa diplomației europene Kaja Kallas

Published

on

© António Costa / X

Fostul premier social-democrat portughez Antonio Costa preia duminică, 1 decembrie, funcţia de preşedinte al Consiliului European, care îi va testa abilităţile de negociator în interiorul şi în afara UE, într-un moment marcat de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu şi de sosirea lui Donald Trump la preşedinţia SUA. 

Predarea ştafetei, între liberalul belgian Charles Michel, cel care a deţinut până acum funcţia de preşedinte al Consiliului European, şi succesorul său portughez a avut loc vineri. Mandatul lui Costa este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027. 

Această provocare nu este complet nouă pentru el, întrucât Costa are în spate o lungă carieră politică în care şi-a demonstrat abilităţile de intermediar şi de constructor de acorduri şi în care a ştiut să creeze o relaţie bună cu liderii europeni din întregul spectru politic, scrie Agerpres.

Citiți și: După aprobarea în Parlamentul European, Comisia von der Leyen 2 își preia oficial atribuțiile astăzi

António Costa, ales de liderii UE la sfârșitul lunii iunie, a declarat că va fi „pe deplin angajat în promovarea unității între toate cele 27 de state membre” și că se va concentra „pe punerea pe drumul cel bun a Agendei strategice”, care va oferi orientări Uniunii Europene pentru următorii cinci ani, în trei direcții majore de acțiune: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă.

Intrat pentru prima dată în politică în 1982, Costa, în vârstă de 63 de ani a fost deputat, parlamentar, ministru, primar al Lisabonei și, cel mai recent, prim-ministru al Portugaliei timp de opt ani (2015-2024).

În prima zi a mandatului, Antonio Costa, șefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas și comisarul european pentru extindere, Marta Kos, au sosit la Kiev pentru o vizită simbolică de sprijin pentru Ucraina. 

În timpul vizitei lor cu un caracter marcant simbolic, cei doi lideri europeni intenţionează să se întâlnească cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-i da asigurări în ceea ce priveşte sprijinul Uniunii Europene în contextul războiului total al Rusiei împotriva Ucrainei, care a început în februarie 2022, informează Agerpres.

„Din prima zi a războiului, UE a fost alături de Ucraina. Din prima zi a mandatului nostru, ne reafirmăm sprijinul neclintit pentru poporul ucrainean. Sunt mândru să mă aflu la Kiev cu Kaja Kallas și Marta Kos”, a scris noul preşedinte al Consiliului European, pe platforma X.

„Am venit să transmitem un mesaj clar: suntem alături de Ucraina şi continuăm să-i oferim tot sprijinul”, a declarat Antonio Costa  jurnaliştilor care îl însoţesc. 

Costa a adăugat că acest sprijin include ajutor umanitar, financiar, militar şi diplomatic. 

Noul preşedinte al Consiliului European a mai declarat că, în afară de războiul în curs, un alt subiect va fi „viitorul european comun” şi intenţia Ucrainei de a adera la UE.
 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

António Costa, noul președinte al Consiliului European, preia mandatul de la Charles Michel: „Doar împreună putem face auzită vocea Europei pe scena internațională”

Published

on

© European Union, 2024

António Costa, succesorul lui Charles Michel în funcția de președinte al Consiliului European, și-a preluat mandatul vineri și își va începe oficial atribuțiile la 1 decembrie, în ziua în care și a doua Comisie a Ursulei von der Leyen preia frâiele. Mandatul lui Costa este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027.

António Costa, ales de liderii UE la sfârșitul lunii iunie, a declarat că va fi „pe deplin angajat în promovarea unității între toate cele 27 de state membre” și că se va concentra „pe punerea pe drumul cel bun a Agendei strategice”, care va oferi orientări Uniunii Europene pentru următorii cinci ani, în trei direcții majore de acțiune: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă.

Intrat pentru prima dată în politică în 1982, Costa, în vârstă de 63 de ani a fost deputat, parlamentar, ministru, primar al Lisabonei și, cel mai recent, prim-ministru al Portugaliei timp de opt ani (2015-2024). 

„În această lume globalizată, singura modalitate de a ne asigura suveranitatea, este să construim o Europă comună. Pentru că numai împreună putem susține securitatea, stabilitatea și pacea pe continentul nostru. Numai împreună putem realiza prosperitatea comună, creșterea economică și tranziția climatică. Doar împreună putem face auzită vocea Europei pe scena internațională. Prin urmare, unitatea este elementul vital al Uniunii Europene. Dar nu trebuie să ignorăm diferențele noastre de opinie și nici să le tratăm ca pe o problemă. Avem 27 de istorii și culturi diferite și privim lumea din locații geografice diferite. Această diversitate este perfect normală. Ea ne îmbogățește și, de fapt, o putem valorifica. Este punctul forte al Europei. În calitate de președinte al Consiliului European, îmi voi asuma în fiecare zi misiunea de a construi această unitate și de a prețui diversitatea noastră naturală”, a declarat Antonio Costa la ceremonia de predare-primire a președinției Consiliului European.

 

Antonio Costa îl va înlocui pe belgianul Charles Michel în funcție din 2019, fiind pentru prima dată în istoria acestei funcții, creată în 2009, când social-democrații europeni vor prelua această poziție. Predecesorii lui Michel (Renew Europe) au provenit din rândurile PPE, și anume fostul premier belgian Herman Van Rompuy și fostul și actualul prim-ministru polonez Donald Tusk. Costa devine astfel primul politician portughez care vine la conducerea unei instituții UE după un deceniu de la încheierea mandatelor de președinte al Comisiei Europene ale lui Jose Manuel Barroso.

În perioada în care a fost prim-ministru, Costa a devenit faimos pentru negocierea unor acorduri improbabile cu rivalii politici. El a declarat că abilitatea sa de a încheia acorduri constă în „a vorbi cu oamenii, a-i asculta, a înțelege punctele de divergență și a găsi modalități de a lucra împreună” – abilități pe care le-a dobândit interacționând cu cetățenii atunci când era în administrația locală din Lisabona, scrie Politico.eu.

Relațiile pe care Costa încearcă să le construiască cu liderii UE ar putea fi esențiale pentru a ajunge la poziții comune privind ajutorul Uniunii pentru Ucraina, potențialele războaie comerciale cu Washingtonul sau Beijingul și următorul buget multianual. Un prim test va avea loc la 19 decembrie, când Costa va prezida reuniunea sa inaugurală a liderilor europeni.

Noul președinte al Consiliului European pare încrezător în capacitatea sa de a se ridica la înălțimea situației.

„Rolul meu este de a facilita coordonarea între cele 27 de state membre, indiferent dacă sunt mari sau mici, nordice sau sudice, bogate sau mai puțin bogate, conduse de o familie politică sau alta. Suntem cu toții aici pentru a lucra împreună în beneficiul Uniunii și al cetățenilor săi, deoarece împreună suntem mai puternici”, a declarat el.

Amintim că Parlamentul European a aprobat miercuri, în plenul de la Strasbourg, noua Comisie Europeană pentru mandatul 2024-2029, condusă de Ursula von der Leyen și în care, pentru prima dată de la aderarea la UE, România va avea un comisar european în poziții de conducere la nivelul Comisiei Europene. Comisia von der Leyen 2  a fost validată cu 370 de voturi, 282 împotrivă, 36 abțineri, urmând a-și începe mandatul la 1 decembrie.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
JUSTIȚIE1 hour ago

CCR, după solicitările privind legalitatea procesului electoral: Au fost înregistrate și urmează să fie examinate conform prevederilor constituționale și legale în cadrul procesului de validare a alegerilor

SUA1 hour ago

Șase foști ambasadori americani, scrisoare către români: Suntem încrezători că poporul român va vedea aceste atacuri din partea unor state autoritare ca lovituri de stat nereușite

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

VIDEO Maia Sandu a venit la București pentru Elena Lasconi: Eu voi vota cu ea. Avem nevoie de România și Elena Lasconi nu va renunța la relația cu R. Moldova

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană intensifică monitorizarea alegerilor din România și ordonă TikTok „să păstreze neatinse toate datele și dovezile” privind riscurile sistemice asupra procesului electoral

NATO5 hours ago

Germania, primul stat UE care reacționează la tentativele Rusiei de a influența alegerile din România: Putin vrea să ne dezbine și să submineze UE și NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: A fi pro-european și pro-NATO înseamnă fonduri europene, libera circulație, dreptul de a lucra în alte state europene, pace și securitate

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a solicitat instituirea stării de urgență energetică

ROMÂNIA6 hours ago

ICI București și ACSAPPR au semnat un acord de parteneriat privind dezvoltarea și digitalizarea sectorului agricol și piscicol din România

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

PE, apel către statele UE să impună sancțiuni împotriva liderilor politici pro-ruși din Georgia pentru îndepărtarea dramatică a țării de calea sa europeană

POLITICĂ6 hours ago

Marcel Ciolacu, un nou îndemn către români să iasă la vot: “Să rămânem pe calea europeană, pe calea dezvoltării!

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE

POLITICĂ4 days ago

Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat

Trending