Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Agrearea unui fond de redresare precum Next Generation EU reprezintă o premieră la nivel european, fiind pentru întâia dată când țările UE cad de acord asupra unei datorii comune. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Avem un acord!“, a scris președintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter.

O zi istorică pentru Europa“, a scris și președintele francez Emmanuel Macron, pe Twitter, înaintea unei conferințe comune de presă cu cancelarul german Angela Merkel.

“Bună dimineața, tuturor! Am reușit! Europa este puternică. Europa este unită”, a spus președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă.

Alături de el, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a subliniat că este regretabil că au fost reduse finanțări de la diferite programe, cum ar fi programul pentru sănătate. Însă ea a adăugat că deși UE este adesea acuzată că a făcut “prea puțin, prea târziu”, acest lucru nu este valabil și acum.

“Am negociat patru zile și nopți lungi, mai mult de 90 de ore, dar a meritat”, a spus ea.

Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de președintele Consiliului European, Charles Michel. Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Facilitatea de redresare și de reziliență – considerată nucleul instrumentului NGEU – va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate EU4Health.

Fondul pentru o tranziție justă va fi finanțat cu numai 10 miliarde de euro din NGEU, iar obiectivele de neutralitate climatică sunt păstrate ca deziderat politic. Noul program de sănătate va rămâne cu o finanțare de 1,7 miliarde de euro la nivelul CFM, iar programul de cercetare va beneficia de 5 miliarde de euro din cadrul NGEU și de 75,9 miliarde de euro din CFM.

Programul Europa Digitală va fi finanțat cu 6,8 miliarde de euro, deși Comisia Europeană a propus un buget de 8,2 miliarde de euro pentru acest program.

Documentul aprobat conține o alocare de 21,38 miliarde euro pentru infrastructura de transport prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei,  dintre care 10 miliarde de euro provin de la Fondul de Coeziune, precum și o alocare de 13,2 miliarde de euro pentru programele spațiale ale UE.

Documentul bugetar al lui Charles Michel a redus la jumătate – de la 15 la 7,5 miliarde de euro – Fondul pentru dezvoltare rurală propus de Comisia Europeană în cadrul NGEU, însă a mai adăugat aproximativ 4,6 miliarde de euro la nivelul CFM. De asemenea, există și stipulări privind reducerea decalajelor de plăți directe pentru fermieri între statele membre, proces cunoscut sub denumirea de convergență externă. “Toate statele membre vor avea un nivel de minim 200 de euro/ hectar în anul 2022 și toate statele membre vor atinge un nivel de cel puțin 215 euro/ hectar până în 2027”, precizează documentul.


Cuantumurile din cadrul NGEU sunt alocate pentru programe individuale după cum urmează:

–  Mecanismul de redresare și reziliență: 672,5 miliarde de euro din care împrumuturi 360 de miliarde de euro din care granturi 312,5 miliarde de euro

– REACT-EU: 47,5 miliarde de euro

– Orizont Europa: 5 miliarde de euro

– InvestEU: 5,6 miliarde de euro

– Dezvoltare rurală: 7,5 miliarde de euro

– Fondul pentru o tranziție justă: 10 miliarde de euro

– rescEU: 1,9 miliarde de euro

Total: 750 de miliarde de euro

În ce privește Cadrul Financiar Multianual, bugetul de 1.074 de miliarde de euro este distribuit astfel:

1) piața unică, inovație și piața digitală (132,78 miliarde de euro);

2) coeziune și valori (377,76 miliarde de euro);

3) resurse naturale și mediu (355,37 miliarde de euro);

4) migrație și gestiunea frontierelor (22,67 miliarde de euro);

5) securitate și apărare (13,18 miliarde de euro);

6) vecinătatea și politica globală (98,41 miliarde de euro);

7) administrația publică europeană (73,1 miliarde de euro).


În privința sistemului de guvernanță și de efectuare a plăților din cadrul fondului, o altă condiționalitate importantă pentru Olanda, noua propunere de compromis a lui Michel sugerează următoarea procedură: “”Dacă, în mod excepțional, unul sau mai multe state membre consideră că există abateri grave de la îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor relevante, acestea pot solicita președintelui Consiliului European să trimită problema la următorul Consiliu European”.

Textul notează: “Comisia adoptă o decizie privind evaluarea îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor și țintelor relevante și asupra aprobării plăților în conformitate cu procedura de examinare. Dacă problema a fost sesizată la Consiliul European, nicio decizie a Comisiei privind îndeplinirea satisfăcătoare a reperelor și a obiectivelor și cu privire la aprobarea plăților nu va fi luată până când următorul Consiliu European va discuta în detaliu problema. În general, acest proces nu poate dura mai mult de trei luni după ce Comisia a solicitat avizul Comitetului Economic și Financiar”.

De asemenea, referitor la guvernanța fondului de redresare, concluziile stipulează: “Comisia va evalua planurile de recuperare și reziliență în termen de două luni de la depunere. Criteriile de coerență cu recomandările specifice fiecărei țări, precum și consolidarea potențialului de creștere, crearea de locuri de muncă și rezistența economică și socială a statului membru trebuie să obțină cel mai mare punctaj al evaluării. O evaluare pozitivă este reprezentată, de asemenea, de o contribuție eficientă la tranziția ecologică și digitală”.

Privind potențialele deficiențe ale statului de drept, concluziile Consiliului European afirmă că “în cazul unor astfel de deficiențe, Comisia va propune măsuri adecvate și proporționale care vor trebui aprobate de către Consiliu cu majoritate calificată”.

Referitor la noile resurse proprii la bugetul UE, solicitate și de Parlamentul European, acestea includ o taxă pe plastic care va fi aplicată începând cu 1 ianuarie 2021, un mecanism de taxare a anumitor importuri care produc emisii de carbon, precum și taxă digitală. Ambele vor fi introduse din anul 2023, iar Comisia Europeană va trebui să prezintă propuneri privind aceste taxe în prima parte a anului 2021.

Summit-ul liderilor, care a început vineri și s-a desfășurat în circumstanțele extraordinare ale pandemiei, a devenit una din cele lungi reuniuni din istoria UE, după summitul legendar de la Nisa, din decembrie 2000, când statele membre de atunci au negociat timp de cinci zile asupra unui nou tratat privind funcționarea Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron s-ar putea reuni în premieră la Praga, în toamnă. Formatul va reuni liderii UE și liderii țărilor aspirante la UE

Published

on

© European Union, 2022

Corespondență din Bruxelles

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că ideea președintelui francez Emmanuel Macron de a crea o Comunitate Politică Europeană cu scopul de a oferi un forum de cooperare țărilor care nu fac parte din UE sau care nu sunt candidate la aderare ar putea lua forma unei “platforme” cu un “format doar pentru lideri”.

Forumul s-ar putea reuni la Praga, sub președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene, după vară, a declarat Michel reporterilor în timpul conferinței de presă finale a summitului Consiliului European de la Bruxelles, ultimul din timpul președinției franceze a Consiliului UE.

“Am purtat prima discuție despre comunitatea politică europeană emergentă. Nu este o alternativă la extindere. Ideea este de a asigura securitatea și stabilitatea pe continentul european. Vom avea o posibilă primă reuniune la Praga, sub președinția cehă”, a afirmat șeful Consiliului European.

Liderii celor 27 de state membre au purtat joi seară, la Bruxelles, prima discuția strategică privind propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de lansare a unei comunități politice europene, se arată în concluziile adoptate de Consiliul European și prin intermediul cărora șefii de stat sau de guvern au dat undă verde statutul de țări candidate Ucrainei și Republicii Moldova, au recunoscut perspectiva europeană a Georgiei și și-au manifestat angajamentul pentru aderarea țărilor din Balcanii de Vest. Șefii de stat sau de guvern au asigurat că această comunitate nu va înlocui politica de extindere a UE, într-un gest menit să tempereze temerile apărute între statele care aspiră să devină membre ale UE, deși unele, precum R. Moldova, au indicat că susțin acest demers.

“Scopul este de a oferi o platformă de coordonare politică pentru țările europene de pe întregul continent. Aceasta ar putea viza toate țările europene cu care avem relații strânse. Obiectivul ar fi încurajarea dialogului politic și a cooperării în vederea abordării unor chestiuni de interes comun, astfel încât să se consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european”, se arată în documentul adoptat privind Europa în sens larg și Conferința privind viitorul Europei.

Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au asigurat, totodată, că un astfel de cadru nu va înlocui politicile și instrumentele existente ale UE, în special extinderea, și va respecta pe deplin autonomia decizională a Uniunii Europene.

Pe baza acestui prim schimb de opinii, Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni, conchide sursa citată.

Reuniunea Consiliului European a fost prima întrunire ordinară a șefilor de stat sau de guvern după încheierea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei în cadrul cărora președintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina și Republica Moldova, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii”.

Președintele Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens. Întrebat de CaleaEuropeană.ro, el a indicat că prin comunitatea politică europeană nu se dorește nici construirea unei alternative la aderare la UE, dar nici apariția unor așteptări false că aderarea unui stat la UE se va produce în mod automat prin apartenența la această comunitate.

Un document de lucru circulat de președinția franceză a Consiliului UE a indicat că această “Comunitate Politică Europeană ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: fie că doresc să adere la aceasta, fie că au părăsit-o, fie că nu intenționează să adere la ea, fie că sunt legate de ea doar prin acorduri economice”.

Documentul spune că Comunitatea Politică Europeană (CPE) “nu ar înlocui” Consiliul Europei (CoE) sau Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) – alte organizații care includ membri din afara UE.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel anunță că UE va coordona îndeaproape arhitectura financiară europeană: Inflația este o preocupare majoră pentru noi

Published

on

© European Union, 2022

Uniunea Europeană va coordona îndeaproape răspunsurile de politică economică și arhitectura financiară europeană, a transmis vineri președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sfârșitul summit-ului liderilor UE.

„Rămânem hotărâți să finalizăm Uniunea bancară și vor urma alți pași, iar aprofundarea uniunii piețelor de capital rămâne la un nivel prioritar. Am avut ocazia să vorbim din nou despre progresele care trebuie realizate în domeniul energiei. Inflația este o preocupare majoră pentru noi toți. Agresiunea Rusiei împinge în sus prețul energiei, al alimentelor și al produselor de bază și toate acestea au un impact direct asupra cetățenilor și întreprinderilor noastre”, a punctat Charles Michel. 

Citiți și: Președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe: Vom munci din greu în perioada următoare pentru a stabili calea pentru viitorul Uniunii bancare

 

În continuare discursului său, președintele Consiliului European a menționat „pasul important făcut de Croația”, care acum este pe cale să adere la zona euro.

„Aceasta este o decizie importantă și am dori să felicităm călduros guvernul și cetățenii Croației pentru această decizie, care arată cât de rezistentă este zona euro”, a adăugat acesta. 

Vineri, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei Europene prin care Croația va deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, liderii europeni invitând miniștrii de finanțe din UE să adopte propunerile executivului european.

Mai mult, Charles Michel a mulțumit președinției franceze a Uniunii Europene pentru „munca gigantică” pe care a făcut-o într-o serie de domenii. „Mulțumiri uriașe președintelui Macron și întregii echipe care s-a mobilizat pentru a face progrese în ceea ce privește proiectul european”, a spus el. 

Reamintim că președintele Consiliului European a anunțat joi seară că acordarea statului de țări candidate la UE pentru Republica Moldova și Ucraina reprezintă un moment istoric.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE dau undă verde adoptării monedei euro de către Croația la 1 ianuarie 2023

Published

on

© European Union, 2022

Corespondență din Bruxelles

Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei Europene prin care Croația va deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, liderii europeni invitând miniștrii de finanțe din UE să adopte propunerile executivului european.

“Euro este expresia monetară a destinului nostru comun și a făcut parte din visul nostru european. Acum, visul devine realitate pentru Croația”, a afirmat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul reuniunii Consiliului European și al Euro-summitului în format extins.

“Consiliul European salută îndeplinirea de către Croația a tuturor criteriilor de convergență, astfel cum sunt prevăzute în tratat. Consiliul European aprobă propunerea Comisiei ca Croația să adopte euro la 1 ianuarie 2023 și invită Consiliul să adopte rapid propunerile relevante ale Comisiei”, se arată în concluziile adoptate de liderii UE în prezența președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și a președintelui Eurogrupului, Paschal Donohoe.

Statele membre din zona euro au recomandat săptămâna trecută ca Croația să adopte moneda euro. Eurogrupul, reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, a fost de acord cu evaluarea pozitivă a Comisiei Europene și a Băncii Centrale Europene cu privire la îndeplinirea de către Croația a criteriilor de convergență.

Recomandarea propune ca Croația să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023. Acesta este primul pas în cadrul unui proces prin care Consiliul UE adoptă acte juridice care vor permite Croației să devină membru al zonei euro și să beneficieze de utilizarea monedei comune, euro, începând cu anul viitor.

Citiți și Comisia Europeană: Croația este pregătită să adere la zona euro la 1 ianuarie 2023. România, singurul stat care nu respectă niciun criteriu de aderare la moneda unică

Procesul se va încheia cu adoptarea de către Consiliu (după consultarea Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene) a trei acte juridice necesare pentru a permite Croației să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023. Se preconizează că adoptarea acestor acte va avea loc în luna iulie.

Continue Reading

Facebook

NATO15 mins ago

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G75 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA22 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending