Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Agrearea unui fond de redresare precum Next Generation UE reprezintă o premieră la nivel european, fiind pentru întâia dată când țările UE cad de acord asupra unei datorii comune. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Avem un acord!“, a scris președintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter.

O zi istorică pentru Europa“, a scris și președintele francez Emmanuel Macron, pe Twitter, înaintea unei conferințe comune de presă cu cancelarul german Angela Merkel.

“Bună dimineața, tuturor! Am reușit! Europa este puternică. Europa este unită”, a spus președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă.

Alături de el, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a subliniat că este regretabil că au fost reduse finanțări de la diferite programe, cum ar fi programul pentru sănătate. Însă ea a adăugat că deși UE este adesea acuzată că a făcut “prea puțin, prea târziu”, acest lucru nu este valabil și acum.

“Am negociat patru zile și nopți lungi, mai mult de 90 de ore, dar a meritat”, a spus ea.

Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de președintele Consiliului European, Charles Michel. Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Facilitatea de redresare și de reziliență – considerată nucleul instrumentului NGEU – va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate EU4Health.

Fondul pentru o tranziție justă va fi finanțat cu numai 10 miliarde de euro din NGEU, iar obiectivele de neutralitate climatică sunt păstrate ca deziderat politic. Noul program de sănătate va rămâne cu o finanțare de 1,7 miliarde de euro la nivelul CFM, iar programul de cercetare va beneficia de 5 miliarde de euro din cadrul NGEU și de 75,9 miliarde de euro din CFM.

Programul Europa Digitală va fi finanțat cu 6,8 miliarde de euro, deși Comisia Europeană a propus un buget de 8,2 miliarde de euro pentru acest program.

Documentul aprobat conține o alocare de 21,38 miliarde euro pentru infrastructura de transport prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei,  dintre care 10 miliarde de euro provin de la Fondul de Coeziune, precum și o alocare de 13,2 miliarde de euro pentru programele spațiale ale UE.

Documentul bugetar al lui Charles Michel a redus la jumătate – de la 15 la 7,5 miliarde de euro – Fondul pentru dezvoltare rurală propus de Comisia Europeană în cadrul NGEU, însă a mai adăugat aproximativ 4,6 miliarde de euro la nivelul CFM. De asemenea, există și stipulări privind reducerea decalajelor de plăți directe pentru fermieri între statele membre, proces cunoscut sub denumirea de convergență externă. “Toate statele membre vor avea un nivel de minim 200 de euro/ hectar în anul 2022 și toate statele membre vor atinge un nivel de cel puțin 215 euro/ hectar până în 2027”, precizează documentul.


Cuantumurile din cadrul NGEU sunt alocate pentru programe individuale după cum urmează:

–  Mecanismul de redresare și reziliență: 672,5 miliarde de euro din care împrumuturi 360 de miliarde de euro din care granturi 312,5 miliarde de euro

– REACT-EU: 47,5 miliarde de euro

– Orizont Europa: 5 miliarde de euro

– InvestEU: 5,6 miliarde de euro

– Dezvoltare rurală: 7,5 miliarde de euro

– Fondul pentru o tranziție justă: 10 miliarde de euro

– rescEU: 1,9 miliarde de euro

Total: 750 de miliarde de euro

În ce privește Cadrul Financiar Multianual, bugetul de 1.074 de miliarde de euro este distribuit astfel:

1) piața unică, inovație și piața digitală (132,78 miliarde de euro);

2) coeziune și valori (377,76 miliarde de euro);

3) resurse naturale și mediu (355,37 miliarde de euro);

4) migrație și gestiunea frontierelor (22,67 miliarde de euro);

5) securitate și apărare (13,18 miliarde de euro);

6) vecinătatea și politica globală (98,41 miliarde de euro);

7) administrația publică europeană (73,1 miliarde de euro).


În privința sistemului de guvernanță și de efectuare a plăților din cadrul fondului, o altă condiționalitate importantă pentru Olanda, noua propunere de compromis a lui Michel sugerează următoarea procedură: “”Dacă, în mod excepțional, unul sau mai multe state membre consideră că există abateri grave de la îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor relevante, acestea pot solicita președintelui Consiliului European să trimită problema la următorul Consiliu European”.

Textul notează: “Comisia adoptă o decizie privind evaluarea îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor și țintelor relevante și asupra aprobării plăților în conformitate cu procedura de examinare. Dacă problema a fost sesizată la Consiliul European, nicio decizie a Comisiei privind îndeplinirea satisfăcătoare a reperelor și a obiectivelor și cu privire la aprobarea plăților nu va fi luată până când următorul Consiliu European va discuta în detaliu problema. În general, acest proces nu poate dura mai mult de trei luni după ce Comisia a solicitat avizul Comitetului Economic și Financiar”.

De asemenea, referitor la guvernanța fondului de redresare, concluziile stipulează: “Comisia va evalua planurile de recuperare și reziliență în termen de două luni de la depunere. Criteriile de coerență cu recomandările specifice fiecărei țări, precum și consolidarea potențialului de creștere, crearea de locuri de muncă și rezistența economică și socială a statului membru trebuie să obțină cel mai mare punctaj al evaluării. O evaluare pozitivă este reprezentată, de asemenea, de o contribuție eficientă la tranziția ecologică și digitală”.

Privind potențialele deficiențe ale statului de drept, concluziile Consiliului European afirmă că “în cazul unor astfel de deficiențe, Comisia va propune măsuri adecvate și proporționale care vor trebui aprobate de către Consiliu cu majoritate calificată”.

Referitor la noile resurse proprii la bugetul UE, solicitate și de Parlamentul European, acestea includ o taxă pe plastic care va fi aplicată începând cu 1 ianuarie 2021, un mecanism de taxare a anumitor importuri care produc emisii de carbon, precum și taxă digitală. Ambele vor fi introduse din anul 2023, iar Comisia Europeană va trebui să prezintă propuneri privind aceste taxe în prima parte a anului 2021.

Summit-ul liderilor, care a început vineri și s-a desfășurat în circumstanțele extraordinare ale pandemiei, a devenit una din cele lungi reuniuni din istoria UE, după summitul legendar de la Nisa, din decembrie 2000, când statele membre de atunci au negociat timp de cinci zile asupra unui nou tratat privind funcționarea Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

COVID-19: Summitul liderilor europeni din 24-25 septembrie, amânat de Charles Michel. Președintele Consiliului European a intrat în izolare

Published

on

© Administrația Pezidențială

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a decis marți amânarea summitului special al liderilor europeni după ce un ofițer de securitate din echipa sa a fost testat pozitiv cu COVID-19, iar Michel a fost nevoit să intre în auto-izolare.

Anunțul a fost făcut de purtătorul său de cuvânt, Barend Leyts, într-o serie de mesaje pe Twitter.

“Președintele Consiliului European a decis să amâne reuniunea Consiliului European special, care era planificată pentru 24-25 septembrie pentru 1-2 octombrie. Președintele Consiliului European a fost înștiințat astăzi că un ofițer de securitate, cu care s-a aflat în contact la începutul săptămânii trecute, a fost testat pozitiv cu COVID-19”, a spus Leyts.

Purtătorul de cuvânt a subliniat că Michel este testat în mod regulat și că rezultatul testului de luni a fost negativ. “Respectând legislația belgiană, el a intrat astăzi în carantină”, a continuat Leyts.

Summitul Consiliului European din 24-25 septembrie urma să fie consacrat relațiilor externe ale Uniunii Europene, îndeosebi răspunsul european la situația din Belarus, criza din estul Mării Mediterane, otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, situația din vecinătatea sudică a UE, precum și relațiile dintre UE și China.

Mai mult, miniștrii afacerilor externe din țările UE au amânat pentru Consiliul European al șefilor de stat sau de guvern o decizie privind instituirea de sancțiuni la adresa regimului autoritar de la Minsk, după ce nu au reușit să întrunească unanimitatea la reuniunea de luni.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

Published

on

©United Nations

Suntem responsabili unii pentru ceilalți iar criza COVID-19 ne-a reamintit ceea ce este esențial: integritatea și demnitatea fiecărei ființe umane, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, cu ocazia marcării a 75 de ani de la crearea Națiunilor Unite, parafrazându-l pe fostul secretar general al ONU, Kofi Annan, care ”a lăsat o moștenire remarcabilă privind lupta pentru valorile universale”.

”Bunăstarea colectivă și individuală trebuie să fie întotdeauna busola noastră. Nu împărtășim cu toții aceeași istorie, obiceiuri, cultură. Dialogul și cooperarea necesită efort susținut, evitând capcanele neînțelegerii, exersând răbdarea, învățând unii de la alții. Acest lucru necesită respect și tenacitate”, a mai spus oficialul european, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Făcând un exercițiu de imaginație într-un apel la responsabilitate și efort comun pentru oferirea unui răspuns la provocările actuale și viitoare precum ”schimbările climatice, dezvoltare sustenabilă și obținerea pășii și securității”, Charles Michel s-a întrebat cum va arăta lumea în 2095, peste alți 75 de ani.

”Ca orice părinte, doresc ce este mai bun pentru copiii mei. Permiteți-mi să îmi imaginez cum va fi viața lor. Lucie va avea 76 de ani, probabil nepoți, va fi lucrat deja pe trei continente. Sau poate va fi fost asistentă medicală, sau artist, sau va fi avut o nouă meserie care încă nu există. Vreau să îmi imaginez cum va arăta lumea în care Lucie și sora sa, Jeanne, și fratele său, Maximilien, vor trăi: 11 miliarde de oameni, care probabil vor trăi în mega-orașe. Doar dacă explorarea spațiului nu va fi deschis noi orizonturi. Probabil că descoperirile privind capacitățile neexplorate ale creierului uman vor fi deschis noi posibilități. În același timp, mă întreb. Vor fi fost conservate marile păduri? Accesul la apă va fi fost garantat sau va reprezenta o sursă de conflict care va fi dus la războaie? Va fi fost gestionată migrația determinată de schimbările climatice într-un mod uman? Dincolo de toate acestea, va fi fost demnitatea umană, libertățile personale și lupta împotriva oricărei forme de discriminare mai slabă sau mai robustă?”, s-a întrebat președintele Consiliului European, încercând să își imagineze cum va arăta lumea peste alți 75 de ani.

În acest context, Charles Michel  a mărturisit că se gândește cu fiori la cei trei copii ai săi și la toți copiii, care, peste 75 de ani, vor fi în vârstă. ”Discursurile nu sunt suficiente. Acțiunile și curajul nostru de astăzi sunt cele care le vor oferi noi oportunități pentru a-și deschide aripile”, a transmis oficialul european, completând că spiritul ”cooperării este ADN-ul pe care UE îl împarte cu ONU”.

Anul acesta, summitul de marcare a 75 de ani de la crearea Organizaţiei Națiunilor Unite se desfășoară în format virtual, ca urmare a pandemiei de coronavirus.

În sesiunea anuală a Adunării Generale a ONU, ce urmează să se desfăşoare pe parcursul unei săptămâni, vor fi difuzate discursuri video înregistrate ale liderilor planetei, alocuţiuni ce nu trebuie să depăşească 15 minute.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, declarație comună cu președinții Poloniei și Lituaniei pentru poporul din Belarus: Ne oferim sprijinul pentru reforme politice și economice

Published

on

© European Union

Președinții României, Poloniei și Lituaniei au semnat luni o declarație comună privind situația din Belarus, în care Klaus Iohannis, Andrzej Duda și Gitanas Nauseda se oferă să pună la dispoziție autorităților de la Minsk know-how pentru inițierea unor reforme politice și economice.

Cei trei șefi de stat susțin construirea unui parcurs democratic al Belarusului “printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept”.

“Oferim expertiza noastră și know-how-ul pentru parcursul de reforme politice și economice, pentru construirea de instituții independente și pentru asigurarea unui mediu unde respectul pentru drepturile omului și libertatea de expresie sunt o normă fundamentală de neclintit a societății”, se mai arată în declarația semnată de Iohannis, Duda și Nauseda, transmisă de Administrația Prezidențială către CaleaEuropeană.ro.

Totodată, cei trei lideri est-europeni subliniază că este util ca Uniunea Europeană, ca putere economică globală majoră, să propună un pachet de asistență pentru transformarea economică a Belarusului democratic. De altfel, declarația celor trei lideri vine la debutul unei săptămâni care se va încheia cu un Consiliu European special, la Bruxelles, consacrat relațiilor externe ale UE și îndeosebi situațiilor din Belarus și estul Mării Mediterane.

“Pachetul ar trebui să includă, inter alia: facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană și asistență pentru negocierile de aderare la Organizația Mondială a Comerțului; un regim liberalizat de vize, atunci când vor fi întrunite condițiile necesare; asistență pentru diversificarea sectorului energetic și pentru securitatea energetică a Belarusului; acces la resursele financiare pentru restructurarea și lansarea economiei belaruse de tip liberal; prezență și activitate sporite ale Instituțiilor Financiare Internaționale pentru reformarea economiei belaruse și pentru sporirea investițiilor”, propun cei trei președinți.

Adresăm un apel către Comunitatea Internațională de a se alătura Uniunii Europene și Statelor sale Membre în demersul de a pregăti o agendă pozitivă pentru Belarus, împreună cu un pachet de sprijin pentru tranziția politică, economică și socială a țării.

Declarația comună semnată vine și în contextul unor eforturi particulare ale celor trei țări. Lituania i-a oferit azil Svetlanei Tihanovskaia, candidata opoziției împotriva lui Aleksandr Lukashenko, și l-a inclus pe lista națională pe președintele contestat al Belarusului, într-o mișcare coordonată cu Estonia și Letonia. În ce o privește, Polonia insistă pentru adoptarea unor sancțiuni europene și promite să adopte și sancțiuni naționale.

România, prin implicarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, a pus la dispoziție o sumă de 100.000 de euro pentru sprijinirea societății civile și a jurnalismului independent din Belarus, iar ambasadorul României la Minsk s-a numărat printre diplomații europeni care au vizitat-o acasă pe Svetlana Aleksievici, laureată a Premiului Nobel, și figură importantă în mișcarea de opoziție democratică din Belarus.

Declarația integrală:

“Noi, Președinții Lituaniei, Poloniei și României, ca state membre ale Uniunii Europene:

  • susținând ferm libertatea și promovarea principiilor democratice,
  • evidențiind că alegerile libere, corecte și transparente sunt un drept democratic fundamental al oricărei națiuni,
  • recunoscând drept legitime rezultatele alegerilor doar dacă acestea sunt organizate în conformitate cu Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și sunt monitorizate internațional,
  • admițând explicit că nimeni altcineva decât Poporul Belarusului are dreptul de a decide destinul pentru țara sa,
  • reasigurând asupra respectului nostru pentru o astfel de decizie realizată pe baze legitime,
  • înțelegând că un Belarus prosper, construit pe încredere socială și o viziune comună, este esențial pentru o Europă mai stabilă și mai sigură,

Ne declarăm voința să susținem Poporul Belarusului în construirea unui parcurs democratic, printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept;

Oferim expertiza noastră și know-how-ul pentru parcursul de reforme politice și economice, pentru construirea de instituții independente și pentru asigurarea unui mediu unde respectul pentru drepturile omului și libertatea de expresie sunt o normă fundamentală de neclintit a societății;

Credem că, în demersul de sprijinire a Poporului Belarusului, este util ca Uniunea Europeană – ca putere economică globală majoră – să propună un pachet de asistență pentru transformarea economică a Belarusului democratic. Pachetul ar trebui să includă, inter alia:

  • facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană și asistență pentru negocierile de aderare la Organizația Mondială a Comerțului;
  • un regim liberalizat de vize, atunci când vor fi întrunite condițiile necesare;
  • asistență pentru diversificarea sectorului energetic și pentru securitatea energetică a Belarusului;
  • acces la resursele financiare pentru restructurarea și lansarea economiei belaruse de tip liberal;
  • prezență și activitate sporite ale Instituțiilor Financiare Internaționale pentru reformarea economiei belaruse și pentru sporirea investițiilor.

Adresăm un apel către Comunitatea Internațională de a se alătura Uniunii Europene și Statelor sale Membre în demersul de a pregăti o agendă pozitivă pentru Belarus, împreună cu un pachet de sprijin pentru tranziția politică, economică și socială a țării”.

Continue Reading

Facebook

Cristian Bușoi2 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, la Zilele Europene ale Cercetării și Inovării: Viitorul Europei de cercetare, de inovare și de investițiile masive în aceste domenii

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA17 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă18 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.18 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL18 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.19 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending