Connect with us

CONSILIUL UE

Acord fără precedent: Miniștrii europeni de finanțe au aprobat un pachet economic de 540 de miliarde de euro disponibili imediat împotriva crizei COVID-19

Published

on

© Olaf Scholz/ Facebook

Miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns joi seară la un acord fără precedent în favoarea unui răspuns economic comun de 540 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus. Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat, 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi. De asemenea, Eurogrupul a căzut de acord asupra unei înțelegeri care nu implică emiterea de obligațiuni guvernamentale de tip “coronabonds”, dorite inițial de Italia, Spania și Franta, dar respinse de Germania și Olanda. Totodată, miniștrii europeni au decis să lucreze asupra unui “plan de redresare” și au subliniat că viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 va juca un rol central în această “redresare economică”.

“Miniștrii au semnat rapid un acord pe care Franța, Germania, Italia, Olanda și Spania l-au încheiat în discuții separate înainte de începerea oficială a reuniunii prin videoconferință a Eurogrupului”, relatează Politico Europe.

“Astăzi am convenit trei plase de siguranță și un plan de recuperare pentru a ne asigura că vom crește împreună și nu separat odată ce depășim criza virusului. Toate acestea se bazează pe puterea noastră financiară colectivă și solidaritatea noastră europeană”, a spus Mario Centeno, ministrul portughez de finanțe și președintele Eurogrupului.

Acordul negociat nu implică condiții, însă se solicită statelor beneficiare să se angajeze că își vor menține o politică fiscală stabilă după încheierea crizei coronavirusului. Liniile de credit vor fi disponibile numai pentru a face față crizei și ar trebui să fie disponibile în termen de două săptămâni. Orice țară din zona euro va putea să folosească o linie de credit în valoare de 2% din PIB-ul național, atât timp cât banii sunt folosiți pentru costuri în domeniul sănătății, suma totală ridicându-se la 240 de miliarde de euro. De pildă, așa cum exemplifica ministrul german de finanțe, Olaf Scholz, Italia va putea beneficia de 39 de miliarde de euro, iar Spania de 28 de miliarde de euro.

“Singura cerință pentru a accesa linia de credit va fi aceea că statele membre din zona euro care solicită sprijin să se angajeze să utilizeze această linie de credit pentru a sprijini finanțarea internă a costurilor directe și indirecte domeniului sănătății, prevenții și tratamentului mdical din cauza crizei COVID-19”, se arată în decizia adoptată.


Documentul convenit este disponibil aici.


Un anunț privind acordul convenit a fost făcut de ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire și de comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni, pe rețelele de socializare. 

Un acord excelent între miniștrii europeni de finanțe privind răspunsul economic la coronavirus: 500 de miliarde de euro disponibili imediat. Și un fond pentru relansare care va urma. Europa a decis să se ridice la înălțimea gravității acestei crize”, a scris Bruno Le Maire, pe Facebook.

De asemenea, ministrul german de finanţe, Olaf Scholz, a afirmat joi seară că acordul găsit pentru un răspuns comun în faţa noului coornavirus este “o zi mare pentru solidaritatea europeană”.

“Eurogrupul a ajuns un acord. Un pachet de dimensiuni fără precedent pentru susținerea sistemului de sănătate, a locuruilor de muncă, a lichidităților pentru întreprinderi și Fondul pentru un plan de relansare. Europa este solidară”, a scris și comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, pe contul său de Twitter.

 

Acordul permite Băncii Europene de Investiții (BEI) să înființeze un fond pan-european de garanții în valoare de 25 de miliarde de euro, care să genereze finanțări de până la 200 de miliarde de euro pentru companii, îndeosebi pentru IMM-uri. 

În cadrul negocierilor a fost aprobată și inițiativa SURE a Comisiei Europene, un instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde de euro care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile, prin programe de șomaj parțial, și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire.

“În spiritul solidarității și ținând cont de natura excepțională a crizei COVID -19, suntem de acord asupra necesității de a stabili, pe toată perioada de urgență, un instrument temporar bazat pe împrumuturi pentru asistență financiară (…) Acesta va oferi asistență financiară în perioada de criză, sub formă de împrumuturi acordate statelor membre în condiții favorabile de până la 100 de miliarde de euro, bazându-se pe cât posibil pe bugetul UE, asigurând în același timp suficient capacitatea de sprijin pentru balanța de plăți și garanțiile oferite de statele membre bugetului UE”, se arată în concluziile Eurogrupului.

Reamintim că mizele acestor discuţii îndelungate au fost un pachet de aproximativ 500 miliarde de euro compus din împrumuturi de la Mecanismul European de Stabilitate (MES), un fond de garanţii pentru companii de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi sprijin pentru schemele naţionale de şomaj parţial.

Miniștrii au încetat deliberările asupra “coronabondurilor”. În schimb, țările UE vor lucra la construirea unui “fond de relansare” temporar care ar putea furniza bani țărilor prin bugetul UE pentru a ajuta la o redresare economică, însă un acord privind acest fond ar urma să aibă loc la nivelul șefilor de stat sau de guvern în Consiliul European.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Președinția portugheză a Consiliului UE ar dori să fie ”ținută minte ca cea care a reechilibrat relația cu Asia”

Published

on

© 2021portugal.eu - Flickr

Președinția portugheză a Consiliului UE ar dori să fie „ținută minte ca fiind cea care a reechilibrat relația cu Asia”, a declarat ministrul afacerilor externe din Portugalia, reamintind că India este “un actor-cheie” căruia nu i s-a acordat „suficientă atenție”, se arată în comunicatul oficial 2021portugal.eu.

La câteva zile după relansarea negocierilor privind acordurile de investiții și comerciale între Uniunea Europeană și India, decisă la reuniunea de la Porto care i-a reunit pe cei 27 și pe liderii instituțiilor europene cu premierul Indiei, Narendra Modi, prin videoconferință, Augusto Santos Silva a reamintit că Uniunea Europeană „nu acordă suficientă atenție unui actor-cheie”, explicând că acesta este motivul pentru care Portugalia a ținut să se concentreze pe India, o regiune care “avea mare nevoie” de o consolidare a relațiilor cu UE.

Luând cuvântul la o conferință despre Europa ca actor global, ministrul portughez Santos Silva a subliniat că este obligația președinției portugheze a Consiliului UE să „încerce cel puțin să extindă perspectiva europeană, nu doar în ceea ce privește partenerii clasici din Atlantic, ci și în domenii mai strategice”.

Ministrul de externe al Portugaliei a enumerat trei obiective ale acestei concentrări asupra Indo-Pacificului: în domeniul geopolitic, stabilirea unui dialog politic mai intens între cele două cele mai mari democrații din lume; stabilirea unui parteneriat pentru conectivitate (mobilitate și infrastructură, rețele de transport și comunicații); și reluarea negocierilor economice UE-India, suspendate din 2013.

În plus, Augosto Santo a subliniat că ieșirea Regatului Unit din blocul european „a conferit o nouă responsabilitate Portugaliei, care are de asemenea legături istorice și contemporane cu India”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Protecție civilă: Consiliul UE a adoptat noi norme prin care va permite Uniunii și statelor membre să se pregătească mai bine pentru dezastrele naturale

Published

on

@ European Commission/ Twitter

Consiliul a adoptat luni un regulament pentru consolidarea mecanismului de protecție civilă al UE, prin care va permite Uniunii și statelor membre să se pregătească mai bine pentru dezastrele naturale și cele provocate de om și să reacționeze mai rapid atunci când acestea se produc, inclusiv în cazurile care afectează majoritatea statelor membre simultan, precum o pandemie, informează un comunicat. 

De asemenea, textul stabilește finanțarea mecanismului de protecție civilă în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027.

„Mecanismul de protecție civilă al UE este o emblemă a solidarității Uniunii atât în interiorul frontierelor noastre, cât și în străinătate. În 2020 a fost activat de 102 ori și a oferit sprijin pentru 77 de țări din întreaga lume. Pandemia COVID-19 și-a pus funcționarea la încercare și ne-a arătat că trebuie să mergem mai departe. Odată cu triplarea bugetului și cu noile norme, vom fi mai bine pregătiți să anticipăm și să răspundem la crizele viitoare, indiferent de natura lor”, a declarat ministrul portughez al afacerilor interne, Eduardo Cabrita. 

Normele propuse vor permite Comisiei Europene să remedieze lacunele din domeniul transporturilor și logisticii și, în caz de urgență, să achiziționeze în mod direct anumite capacități suplimentare prin rescEU. Capacitățile rescEU, precum și cele găzduite de statele membre, vor fi finanțate integral din bugetul UE.

Prevenirea și pregătirea vor fi îmbunătățite în temeiul regulamentului propus. Comisia, în cooperare cu statele membre, va defini și va dezvolta obiectivele UE în materie de rezistență la dezastre în domeniul protecției civile.

Textul prevede un total de 1263 milioane de euro în fonduri pentru perioada 2021-2027. De asemenea, include o sumă de până la 2 miliarde de euro pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de protecția civilă pentru a aborda impactul crizei COVID-19 prevăzut în instrumentul de redresare al UE. Această sumă reprezintă o creștere de peste trei ori față de bugetul 2014-2020 și reflectă consolidarea răspunsului colectiv al UE la dezastre, inclusiv instituirea recentă a unei rezerve de capacități (rescEU).

Mecanismul de protecție civilă al UE a fost înființat pentru prima dată în 2001 și coordonează răspunsul la dezastrele naturale și provocate de om la nivelul Uniunii. Obiectivul său este de a încuraja cooperarea între autoritățile naționale de protecție civilă, de a spori gradul de conștientizare a publicului și de pregătirea pentru dezastre și de a oferi asistență rapidă, eficientă și coordonată populațiilor afectate. Atunci când amploarea unei situații de urgență depășește capacitatea unei țări de a răspunde, aceasta poate solicita asistență voluntară din partea altor țări prin intermediul mecanismului.

În 2019, a fost creat rescEU pentru a permite UE să acorde asistență directă statelor membre afectate de dezastre, atunci când capacitățile naționale sunt suprasolicitate. Aeronavele și elicopterele sale pentru stingerea incendiilor au sprijinit statele membre să salveze vieți în urma cutremurelor, a furtunilor, a inundațiilor și a incendiilor forestiere și au ajutat la evacuarea cetățenilor UE — inclusiv evacuarea a peste 75.000 de cetățeni ai UE în timpul actualei crize COVID-19.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul solicită Uniunii Europene să avanseze în ceea ce privește securitatea și apărarea comună

Published

on

©️ European Parliament

Consiliulul Uniunii Europene a aprobat astăzi, 10 mai, concluziile prin care își afirmă hotărârea de a avansa în ceea ce privește punerea în aplicare a agendei UE în materie de securitate și apărare, permițând UE să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate, se arată în comunicatul oficial.

În conformitate cu Agenda strategică 2019-2024, Consiliul solicită ca UE să urmeze un curs de acțiune mai strategic și să își sporească capacitatea de a acționa în mod autonom. UE ar trebui să își promoveze interesele și valorile și să fie capabilă să facă față amenințărilor și provocărilor globale în materie de securitate.

În acest context, o busolă strategică ambițioasă și pragmatică va consolida și va ghida punerea în aplicare a nivelului de ambiție în materie de securitate și apărare. Prin urmare, Consiliul UE invită Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate să prezinte un prim proiect al Compasului strategic în vederea dezbaterii în cadrul reuniunii Consiliului din noiembrie 2021.

Consiliul solicită continuarea lucrărilor în vederea consolidării capacității UE de a întreprinde misiuni și operațiuni PSAC (Politica comună de securitate și apărare) în întregul spectru al diferitelor sarcini de gestionare a crizelor.

De asemenea, Consiliul încurajează continuarea reflecției cu privire la un proces decizional oportun și eficient, eventual prin utilizarea articolului 44 din TUE. Ar trebui să se depună mai multe eforturi în ceea ce privește modalitățile de a stimula statele membre să îmbunătățească generarea de forțe și să furnizeze suficiente mijloace și personal pentru misiunile și operațiile PSAC.

Concluziile subliniază importanța consolidării inițiativelor UE în domeniul apărării, cum ar fi cooperarea structurată permanentă (PESCO), Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) și alte inițiative, cum ar fi Planul de acțiune privind sinergiile dintre industriile civilă, de apărare și spațială, asigurând în același timp coerența în utilizarea diferitelor instrumente.

De asemenea, se subliniază cu tărie necesitatea de a consolida în continuare rezistența și capacitatea UE de a contracara amenințările hibride.

„O UE puternică în materie de securitate și apărare va aduce beneficii tangibile pentru cooperarea transatlantică și globală. Consiliul reafirmă caracterul central al parteneriatelor internaționale cu organizații multilaterale precum ONU și NATO, în conformitate cu declarația membrilor Consiliului European din 26 februarie 2021”, se mai transmite în comunicat.

Citiți și: După șase ore de negocieri, Agenda Strategică a UE 2019-2024 a fost adoptată: Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni promit ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș13 hours ago

Dacian Cioloș, despre rezolvarea situației românilor reținuți în centrele pentru migranți din Regatul Unit: Nu ați greșit când ați trimis opt deputați USR PLUS în PE

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Campania de reducere a extremismului online inițiată de Emmanuel Macron și Jacinda Ardern a fost impulsionată cu sprijinul SUA

Alin Mituța13 hours ago

Alin Mituța: Poliția de frontieră britanică va opri reținerile cetățenilor români în centrele pentru migranți

SUA16 hours ago

Bloomberg: SUA și UE au ajuns la un acord temporar privind tarifele la importurile de oțel și aluminiu

U.E.17 hours ago

UE salută comunicarea la nivel tehnic între Armenia și Azerbaidjan și continuă monitorizarea situației îngrijorătoare din zona comună de graniță

SUA18 hours ago

Secretarul de stat american Antony Blinken a trimis un emisar la Tel Aviv pentru detensionarea conflictului dintre Israel și militanții palestinieni

ROMÂNIA20 hours ago

Marcel Ciolacu, sunat de premierul Florin Cîțu privind PNRR: Îi voi pune la dispoziție toți specialiștii PSD

NATO2 days ago

Ministrul apărării și comandantul Forțelor pentru Operații Speciale SUA în Europa au discutat despre descurajarea Rusiei și asigurarea stabilității la Marea Neagră

FONDURI EUROPENE2 days ago

Ministrul Cristian Ghinea, despre viziunea integratoare buget național – PNRR: “Cine coordonează asta? Eu împreună cu primul ministru”

POLITICĂ2 days ago

Ziua națională a victimelor comunismului. PMP aduce un omagiu martirilor regimului comunist și îndeamnă partidele să respingă tendințele extremiste

Mircea Hava5 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO6 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO6 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending