Connect with us

CONSILIUL UE

Acord fără precedent: Miniștrii europeni de finanțe au aprobat un pachet economic de 540 de miliarde de euro disponibili imediat împotriva crizei COVID-19

Published

on

© Olaf Scholz/ Facebook

Miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns joi seară la un acord fără precedent în favoarea unui răspuns economic comun de 540 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus. Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat, 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi. De asemenea, Eurogrupul a căzut de acord asupra unei înțelegeri care nu implică emiterea de obligațiuni guvernamentale de tip “coronabonds”, dorite inițial de Italia, Spania și Franta, dar respinse de Germania și Olanda. Totodată, miniștrii europeni au decis să lucreze asupra unui “plan de redresare” și au subliniat că viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 va juca un rol central în această “redresare economică”.

“Miniștrii au semnat rapid un acord pe care Franța, Germania, Italia, Olanda și Spania l-au încheiat în discuții separate înainte de începerea oficială a reuniunii prin videoconferință a Eurogrupului”, relatează Politico Europe.

“Astăzi am convenit trei plase de siguranță și un plan de recuperare pentru a ne asigura că vom crește împreună și nu separat odată ce depășim criza virusului. Toate acestea se bazează pe puterea noastră financiară colectivă și solidaritatea noastră europeană”, a spus Mario Centeno, ministrul portughez de finanțe și președintele Eurogrupului.

Acordul negociat nu implică condiții, însă se solicită statelor beneficiare să se angajeze că își vor menține o politică fiscală stabilă după încheierea crizei coronavirusului. Liniile de credit vor fi disponibile numai pentru a face față crizei și ar trebui să fie disponibile în termen de două săptămâni. Orice țară din zona euro va putea să folosească o linie de credit în valoare de 2% din PIB-ul național, atât timp cât banii sunt folosiți pentru costuri în domeniul sănătății, suma totală ridicându-se la 240 de miliarde de euro. De pildă, așa cum exemplifica ministrul german de finanțe, Olaf Scholz, Italia va putea beneficia de 39 de miliarde de euro, iar Spania de 28 de miliarde de euro.

“Singura cerință pentru a accesa linia de credit va fi aceea că statele membre din zona euro care solicită sprijin să se angajeze să utilizeze această linie de credit pentru a sprijini finanțarea internă a costurilor directe și indirecte domeniului sănătății, prevenții și tratamentului mdical din cauza crizei COVID-19”, se arată în decizia adoptată.


Documentul convenit este disponibil aici.


Un anunț privind acordul convenit a fost făcut de ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire și de comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni, pe rețelele de socializare. 

Un acord excelent între miniștrii europeni de finanțe privind răspunsul economic la coronavirus: 500 de miliarde de euro disponibili imediat. Și un fond pentru relansare care va urma. Europa a decis să se ridice la înălțimea gravității acestei crize”, a scris Bruno Le Maire, pe Facebook.

De asemenea, ministrul german de finanţe, Olaf Scholz, a afirmat joi seară că acordul găsit pentru un răspuns comun în faţa noului coornavirus este “o zi mare pentru solidaritatea europeană”.

“Eurogrupul a ajuns un acord. Un pachet de dimensiuni fără precedent pentru susținerea sistemului de sănătate, a locuruilor de muncă, a lichidităților pentru întreprinderi și Fondul pentru un plan de relansare. Europa este solidară”, a scris și comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, pe contul său de Twitter.

 

Acordul permite Băncii Europene de Investiții (BEI) să înființeze un fond pan-european de garanții în valoare de 25 de miliarde de euro, care să genereze finanțări de până la 200 de miliarde de euro pentru companii, îndeosebi pentru IMM-uri. 

În cadrul negocierilor a fost aprobată și inițiativa SURE a Comisiei Europene, un instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde de euro care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile, prin programe de șomaj parțial, și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire.

“În spiritul solidarității și ținând cont de natura excepțională a crizei COVID -19, suntem de acord asupra necesității de a stabili, pe toată perioada de urgență, un instrument temporar bazat pe împrumuturi pentru asistență financiară (…) Acesta va oferi asistență financiară în perioada de criză, sub formă de împrumuturi acordate statelor membre în condiții favorabile de până la 100 de miliarde de euro, bazându-se pe cât posibil pe bugetul UE, asigurând în același timp suficient capacitatea de sprijin pentru balanța de plăți și garanțiile oferite de statele membre bugetului UE”, se arată în concluziile Eurogrupului.

Reamintim că mizele acestor discuţii îndelungate au fost un pachet de aproximativ 500 miliarde de euro compus din împrumuturi de la Mecanismul European de Stabilitate (MES), un fond de garanţii pentru companii de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi sprijin pentru schemele naţionale de şomaj parţial.

Miniștrii au încetat deliberările asupra “coronabondurilor”. În schimb, țările UE vor lucra la construirea unui “fond de relansare” temporar care ar putea furniza bani țărilor prin bugetul UE pentru a ajuta la o redresare economică, însă un acord privind acest fond ar urma să aibă loc la nivelul șefilor de stat sau de guvern în Consiliul European.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Secretar de stat francez: De aproape un deceniu, România așteaptă aderarea la Schengen și trebuie să adere. România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât e a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor, a declarat marți secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, aflat într-o vizită la București în contextul în care Franța va asigura în primul semestru al anului 2022 președinția rotativă a Consiliului UE.

El a indicat extinderea şi reformarea acestuia va fi unul din subiectele preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene ce va începe la 1 ianuarie 2022.

Întrebat la o întâlnire cu presa română dacă președinția franceză a Consiliului UE va putea facilita un vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne privind accederea României în Schengen, Clement Beaune a spus că România trebuie să adere la spațiul de liberă circulație.

În ceea ce priveşte Schengen, ştiu că vorbim de un punct sensibil şi important pentru România, de mai mulţi ani, pentru că, de aproape de un deceniu, România aşteaptă aderarea la Schengen. Trebuie să adere. Nu ştiu să vă spun exact când“, a spus Beaune, în cadrul întâlnirii respective.

El a menționat însă și carențele cu care se confruntă spațiul Schengen din cauza crizei migrației sau a pandemiei COVID-19, situații care au impus restricții la frontiere.

Dacă o ţară e serioasă, iar România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor, este un atu al Schengen, pentru că astfel controlează mai bine frontierele Europei“, a mai spus oficialul francez.

La București, secretarul de stat francez a avut o rundă de consultări politico-diplomatice cu omologul său român, Iulia Matei, precum și o întrevedere cu ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor a fost abordat și subiectul spațiului Schengen, o prioritate majoră pe agenda ambelor state. “Secretarul de stat român a reafirmat susținerea de principiu a României pentru procesul de reformă a spațiului european de liberă circulație, subliniind, în același timp, necesitatea unei decizii favorabile, cât mai curând posibil, cu privire la aderarea României la Schengen”, arată sursa citată.

Mesajul a fost întărit de Iulia Matei și în cadrul unor declarații comune de presă cu Clement Beaune: “Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că România îndeplineşte toate criteriile de aderare”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ucraina: UE prelungește cu încă șase luni sancțiunile pentru integritatea teritorială

Published

on

© Council of the European Union

Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească cu încă șase luni, până la 15 martie 2022, sancțiunile împotriva celor responsabili de încălcarea suveranității și de amenințarea integrității teritoriale a Ucrainei.

Măsurile restrictive existente prevăd restricții de călătorie, înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri sau alte resurse economice la dispoziția persoanelor și entităților enumerate. Sancțiunile vor continua să se aplice pentru 177 de persoane și 48 de entități, potrivit unui comunicat al instituției remis CaleaEuropeană.ro.

Actele juridice au fost adoptate de Consiliu prin procedură scrisă.

Sancţiunile în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei au fost introduse pentru prima dată la 17 martie 2014.

Printre alte măsuri ale UE instituite ca răspuns la criza din Ucraina se numără sancţiuni economice care vizează sectoare specifice ale economiei ruse, actualmente în vigoare până la 31 ianuarie 2022, şi măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei şi Sevastopolului, actualmente în vigoare până la 23 iunie 2022.

Lista persoanelor și entităților sancționate este revizuită în mod constant și face obiectul unor reînnoiri periodice din partea Consiliului.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii de finanțe ai UE discută într-o reuniune informală în Slovenia despre viitoarele modificări fiscale 

Published

on

© European Union

Miniștrii de finanțe ai statelor membre participă pe 10-11 septembrie într-o reuniune informală prezidată de președinția Sloveniei la Consiliul UE. Oficialii europeni discută în Slovenia despre echilibrul dintre stabilitatea financiară și finanțarea durabilă a economiei, potrivit comunicatului oficial.

În cadrul acestei sesiuni, miniștrii și guvernatorii băncilor centrale vor discuta despre modalitățile de atenuare a riscurilor.

În cea de-a doua zi a reuniunii, vor avea loc, de asemenea, două sesiuni de lucru. În cadrul primei sesiuni de lucru, miniștrii vor discuta simulări de scenarii fiscale pentru asigurarea unei redresări rezistente și a unei marje de manevră suficiente pentru investiții viitoare. Cea de-a doua sesiune de lucru va fi dedicată unei discuții privind viitorul impozitării și viitoarele modificări fiscale care ar putea asigura o mai mare egalitate și solidaritate între țări.

„Sunt convins că discuțiile purtate în cadrul acestei reuniuni vor îmbunătăți acțiunile și relațiile dintre țări atât la nivel european, cât și la nivel mondial”, a declarat ministrul Šircelj cu privire la viitoarea reuniune.

Reamintim iniștrii economiei și finanțelor ai statelor Uniunii Europene s-au reunit luni, 6 septembrie, în sistem videoconferință unde au discutat despre Mecanismului de Redresare și de Reziliență.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.20 mins ago

Președinții Germaniei și Italiei consideră că UE se află la răscruce: Trebuie să devină un actor mai puternic într-o lume ”caracterizată tot mai mult de setea de prestigiu a marilor puteri”

PARLAMENTUL EUROPEAN40 mins ago

Parlamentul European: Livratorii angajați pe platformele digitale trebuie să aibă aceleași drepturi precum angajații tradiționali

CHINA1 hour ago

Parlamentul European își expune viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Grupul PPE, a doua familie politică din Parlamentul European care l-a nominalizat pe Aleksei Navalnîi pentru Premierul Saharov 2021

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța a votat în plenul PE un raport care cere Comisiei Europene să ia măsuri legislative pentru a oferi condiții de muncă mai bune lucrătorilor de pe platformele online

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită ca testarea pe animale să nu mai fie implicată în cercetare

Daniel Buda2 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda, intervenție în Parlamentul European: Crearea unor noi locuri de muncă bine plătite și consolidarea celor existente este cea mai bună formă de protecție socială

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu: Rezultatul dependenței Europei de gazul rusesc este că Rusia face ce vrea la frontiera estică a Uniunii Europene

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța lansează Caravana „Cu Europa ajungem departe”: Voi lua concluziile la care vom ajunge și le voi duce în Conferința privind Viitorul Europei

Eugen Tomac3 hours ago

Parlamentul European a adoptat raportul privind relațiile UE-Rusia. Eugen Tomac: Noua strategie face diferența între societatea pro-democratică rusă și acțiunile regimului Putin

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D24 hours ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor1 day ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending